47 matches
-
petrecut fără tine! - Ei, lasă...lasă! Cred că te-ai distrat de minune, mai ales că ai fost la balul ofițerilor de la Casa Armatei. - Am fost, e drept, și cred că în sfârșit m-am săturat de dans. Erau pricepuți ofițerașii la dans, dar erau și plini de tupeu, deoarece își închipuiau că o fată din provincie ca mine umblă cu gura căscată după ei, motiv pentru care credeau că își pot permite orice. Doar că nu m-au ciupit de
MOȘ MACHE, CAPIV..DRAGOSTE ÎMPLINITĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433254384.html [Corola-blog/BlogPost/377162_a_378491]
-
și literatura română astăzi o continuă ICR, înființat sub oblăduirea SIE, unde se sifonează și cheltuie inutil banul public al românilor promovându-se tot felul de scriitori ratați și fără talent sau har. S-a ajuns ca tot felul de ofițerași, informatori, turnători de duzină și agenți mediocrii să publice o carte pe banii sau influența serviciului secret extern și să fie trimiși pe banii publici la tot felul de sindrofii culturale foarte scumpe în capitalele lumii Paris, New York, Madrid, Roma
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455514151.html [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
să o compromită. S-a ajuns ca ICR să devină o filială a SIE unde mediocritatea, lipsa talentului și a valorilor, să reprezinte rușinos și suburban cultura română în străinătate. Trăim un capitol tragic al culturii române în străinătate, unde ofițerașii SIE se folosesc de scribi ratați sau promovează mediocritatea pentru a mai ciupi și sifona bani de la bugetul național. Dezbaterea deschisă de filosoful Constantin Barbu a iscat vii discuții și o singură concluzie: literatura română pentru străinătate nu poate fi
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455514151.html [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
o reclamație foarte gravă împotriva dumneavoastră: că spuneți bancuri politice și faceți glume pe seama organelor de partid. - Eu !!??? - Da. Dumneavoastră.. - Cât sunt eu de fricoasă, numai așa ceva nu fac. - ... și că ascultați Vocea Americii. Ridic sprâncenele și mă uit la ofițeraș cu sinceră mirare. Chiar nu ascultam Vocea Americii. De frică. Securistul mă studiază după metodele lor psihologice. Îmi mai pune întrebări, îi răspund, uitându-mă în ochii lui, îl țin pe NU în brațe. - Puteți să terminați mai repede cu
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Te_arestam_pentru_sabotaj_.html [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
un aranjament de deturnare de fonduri, ba o piață miruită (în bloc cu consilierii) unui privat prin contrapartidă sau licitație aranjată, un petec de pădure aflat într-un lot cu esențe de nerefuzat și cu ieșire la drum public etc. Ofițerași de nădejde, aghiotanți dintre foști „folbalagii” de județ, promovați pe bărbi și dat voturi (famile mare, voturi multe, după număr și ceva frănguți), cațe cu alonjă de ghicitoare, țigănuși cu căldărușe cu vopsea de lipit afișe pe stâlpi și trunchiuri
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_doamne_ce_sus_a_ajuns_.html [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
și literatura română astăzi o continuă ICR, înființat sub oblăduirea SIE, unde se sifonează și cheltuie inutil banul public al românilor promovându-se tot felul de scriitori ratați și fără talent sau har. S-a ajuns ca tot felul de ofițerași, informatori, turnători de duzină și agenți mediocrii să publice o carte pe banii sau influența serviciului secret extern și să fie trimiși pe banii publici la tot felul de sindrofii culturale foarte scumpe în capitalele lumii Paris, New York, Madrid, Roma
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ ? de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1455615915.html [Corola-blog/BlogPost/340401_a_341730]
-
să o compromită. S-a ajuns ca ICR să devină o filială a SIE unde mediocritatea, lipsa talentului și a valorilor, să reprezinte rușinos și suburban cultura română în străinătate. Trăim un capitol tragic al culturii române în străinătate, unde ofițerașii SIE se folosesc de scribi ratați sau promovează mediocritatea pentru a mai ciupi și sifona bani de la bugetul național. Dezbaterea deschisă de filosoful Constantin Barbu a iscat vii discuții și o singură concluzie: literatura română pentru străinătate nu poate fi
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ ? de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1455615915.html [Corola-blog/BlogPost/340401_a_341730]
-
tabere erau la circa 500 m distanță și erau despărțite de o pajiște cu o mică ridicătură la mijloc. Colonelul Pedro Delgado a scris ulterior că „tabăra aleasă de Excelența Sa contravenea din toate punctele de vedere tuturor regulilor militare. Orice ofițeraș tânăr ar fi ales mai bine În orele care au urmat, au avut loc două scurte ciocniri. Texianii au câștigat-o pe prima, obligând un mic grup de dragoni și de artileriști mexicani să se retragă. Dragonii mexicani au obligat
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
astfel de "perechi" clasice în ambele sensuri, de excepție: Socrate și Platon, Husserl și Heidegger, Heidegger și Hannah Arendt etc. 240 Cf. G. Steiner, op. cit., p. 163 241 Portretul acut vitriolant există în volumul al II -lea al Memoriilor (1932): "ofițerașul" Camil Petrescu este înfățișat ca "șampion irezistibil în toate domeniile activității românești" și cu o "spaimă admirativă de tot ceea ce făcea; ca tuberculoșii ce se complac în propria sudoare, tânărul meu prieten îmi părea menit de a se răsfăța în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
orașul reședință unde erau cazați (pe banii statului român!) în stabilimente aflate în proprietatea primăriei sau (în cele mai dese cazuri) în hoteluri sau hanuri particulare. Totul pe leii românești După un examen medical sumar, solicitantul se prezenta în fața scorțoșilor ofițerași ruși unde i se dădea un formular ce se prezenta sub forma unei declarații pe propria răspundere. Acest document, în care fiecare cetățean își amaneta viitorul în funcție de alegerea făcută, avea următoarele întrebări la care trebuia să răspundă: numele, prenumele, cetățenia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prefect că în perioada 1940-1944 absolvise și Facultatea de teologie de la Iași și că își făcuse un rost în parohia pe care o păstorea. La sfârșitul cererii, solicita prefectului un certificat „...de cetățean român” pe care urma să-l înainteze ofițerașului sovietic de la Comisia de triere, pentru a-i demonstra, desigur, faptul că el este ROMÂN nicidecum RUS sau SOVIETIC! Nu am găsit nicio rezoluție pe documentul olograf, în schimb, pe fila următoare am dat de certificatul revendicat de preot însoțit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
trimitea adresa nr.725/16 octombrie 1945 împuternicitului Subcomisiei Aliate de Control a jud. Fălciu (un rus, desigur!) în care, cu plecăciunile de rigoare, ca de sclav la stăpân (cu toate că lt.colonelul român avea gradul militar mai mare decât al ofițerașului cu maniere cazone) o „Situație a predărilor lunare pe articole în cadrul Convenției de Armistițiu”. Vom cita din acest extrem de valoros document pentru a vedea românul anului 2011 cam cum și cât ne-au jefuit „eliberatorii” de la răsărit: „Luna IUNIE. Art.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ordinul nr.765/6/4/945 care, la rândul său, reglementa „spinoasa” problemă a cazării de lux de care urmau să beneficieze ofițerii și trupa bolșevicilor detașați la Huși cu misiunea aplicării punctelor Convenției. Reglementarea nu fusese semnată de vreun ofițeraș anonim ci, de chiar tartorul de la București, stăpânul în fața căruia se închinau toate lichelele noastre comuniste oportuniste, generalul-locotenent Vladislav Vinogradov, cel care în acea perioadă ocupa importanta funcție de adjunct al șefului de Stat Major al Comisiei Aliate de Control pripășită
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cânți o lăutărească, ori ieși afară și te du în pizda mă-tii de unde ai venit, da ? N-avem nevoie de fasoanele tale de trubadur, lumea s-a schimbat, tăticule. — Ceva rusești nu știi ? îl ia la bani mărunți un ofițeraș, care ședea la o masă cu niște soldați, împărțind câteva vodci. — O rugă pentru Stalin ? zâmbește Cristi. — Știi ? — Știu o poezie, dar o recit numai la baie, ca să mă cac mai ușor, râde el, știind de palma pe care urma
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
masă, ca întotdeauna, tatăl său, cu lacrimi în ochi. Fernic îl însoțea, sorbind dintr-un pahar de vin roșu, iar lângă el Pribeagu, entuziast, aștepta cântecul. Maică-sa și Pițu tocmai se așezau. Domnișoara Coincidență intra pe ușă cu un ofițeraș neamț și îi zâmbea. Mihail Sebastian împreună cu Mircea Eliade și Camil Petrescu își rezervaseră loc în față. Rada Moldovan și Jenny Boerescu îi făceau cu ochiul. De la altă masă, Iosif Răcaru ridică mâna pentru a comanda. La masă cu el
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
și neputincioasele autorități românești, nu ne putem da seama nici măcar acum, după atâta timp scurs de la evenimente dar un fapt este cert: șefii de la București cereau subordonaților din teritoriu ciocul ceva mai mic și supunere desăvârșită în fața oricărui tablagiu sau ofițeraș cu stea roșie la bonetă sau chipiu. k. „Anonimele discreditează aproape întotdeauna persoane onorabile” Pus în fața unei adevărate avalanșe de reclamații „anonime”, de cele mai multe ori neîntemeiate sau puerile, noul ministru de Interne, generalul de corp de armată Aurel Aldea, a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai tânăr, pomenit pe undeva pe aici, frecventa, când era sublocotenent, cu alți doi camarazi chilipirgii ca și el, o familie, mama și cu două fete ale ei, care se cățeleau toate, de față una cu alta, cu cei trei ofițerași chilipirgii pentru un carton cu prăjituri. și ce să mai spun de femeia din bordel văzută de mine cum Își curăța unghiile murdare cu cru ciulița ei doublé de la gât?... (Plâng Într-un colț al odăii mele, când scriu astfel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
3 ani de la Băneasa, pentru a deveni copoi politic. Ce a făcut, cea a dres, iată-l În anul 1988 prezent În peisajul cenușiu al orașului Vaslui, unde s-a apucat de treabă vârtos. În primul rând, ca un „cumsecade” ofițeraș cu gradul de locotenent, și-a făcut o echipă de codoși, mai toți angajați ai fostei Întreprinderi de Prelucrare a Lemnului (IPL) Vaslui devenită după conspirația fesenistă din ’89 „Movas”. Dar, prima lovitură În creștet a primit-o atunci când și-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de prin decembrie 1877 până spre sfârșitul secolului. El ar fi fost locul unde Agamiță Dandanache ar fi publicat scrisoarea compromițătoare a „becherului”, dacă acesta nu ar fi cedat șantajului. Emblematic pentru serviciul militar în timp de pace este un ofițeraș dintr-o schiță a lui Brăescu, promovat mereu pentru merite militare indiscutabile: pune varză și o distribuie cu tabel, ține contabilitatea regimentului, umple cu atenții fine cămările superiorilor. Ajuns la examenul practic pentru a deveni maior, trimite artileria pe dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
deși scrisorile mamei îl lasă să înțeleagă că Marta n-ar fi chiar la înălțimea Penelopei: „Mereu îmi spune că i-e dor de tine, dar iarăși nu poate sta nici prea retrasă și trebuie să mai glumească cu cei ofițerași de pe aici, că așa-s vremurile.” Pe harta romanului, punctul fatidic de unde nu mai există întoarcere ia forma unui fascicul luminos emis de pozițiile inamice. „Rușii ceia sunt nebuni...”, previne Bologa. „Închipuiți-vă, domnule căpitan, că de vreo săptămână, în
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
avea o mare încredere nici în scriitor. Forma cea mai deschisă și mai acută pe care a atins-o expresia antipatiei lovinesciene s-a dezvăluit public în volumul II al Memoriilor, apărut în 1932. Portretul începe cu mici ironii despre "ofițerașul" Camil Petrescu (prima ipostază în care l-a cunoscut criticul), despre nervozitatea lecturilor sale în cenaclu, care punea în evidență defectele piesei Jocul ielelor, deși "cititorul nu-și explica Ťinsuccesulť decât prin insuficiența lecturii", despre naivitățile gazetarului în ziarul trilingv
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
ca ochii bătrînilor privind viața, e Primăvara lumii, un inel de amintiri și aschimodice, și diafane, un decor cu oameni și orașe, anotimpuri și istorie: "Of, Bucureștiule din treizeci și trei,/ sicriu al primăverii, trist și uriaș,/ cuib de samsari și de ofițerași/ duhnind a busuioc și a mititei,/ of, Bucureștiule, pelin amar!..." Un fel de Liberté a lui Eluard e această primăvară, "martie, moarte, primăvară, război...", cu regretabile întoarceri din condei, care sînt ale anului 1955, cu cedările ofrandă lui. Sub vremuri
Soare și hazard by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7696_a_9021]
-
că poetul trăia amară, dezamăgitoarea concluzie că iubita este o femeie ușoară și o părăsește. Într-o altă epistola, din același an 1876, redactată în franțuzește, reiese că, atunci cînd Veronica se plimba prin parc (Copou) era "în societatea de ofițerași a unei artilerii considerabile prin mustățile sale mari". Și, totuși, aceste declarații de jignita despărțire nu sînt decît expresia unui amor năbădăios. Pentru că următoarea epistola, datata 20 august 1876, începea cu apelativul "dulcea mea amica" și îi mărturisea că ar
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
să facă băi de mare. În octombrie Veronica, nevricoasa, i se adresa cu "domnul meu", vestindu-l că are gînduri de sinucidere. A venit, apoi, năprasna bolii lui Eminescu, pe care, după mărturisirile lui Negruzzi, depravata Veronica, în tovărășia unor ofițerași, ar fi primit-o cu indiferență. S-au revăzut la Iași, unde poetul, iremediabil bolnav, fusese stabilit, avînd o formală slujba, banii de leafa vărsîndu-i, prin colecta, Maiorescu. Amorul se stinsese, deși e cunoscut episodul, din 1888, cînd Veronica, după
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
separeu. Doctorul Tefik venea cu veștile de la Istanbul, Haikis angrosistul aducea noutăți din țară. Judecătorul înțelegea la radio știrile din Germania și din Anglia. Profesorul Tase contribuia cu posturile franțuzești și italiene, iar Fănică și Ionică chelnerul povesteau ce ziceau ofițerașii nemți și italieni, în restaurant. Toți oftau după mintea de strateg a maiorului Scipione. În lipsa lui, judecătorul punea știrile cap la cap și le explica. După gîndirea lui, chiar dacă englezii rămăseseră singurii care se mai împotriveau Germaniei, în vest, iar
Noua ordine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7609_a_8934]