2,969 matches
-
doar pe numele verificate și răsverificate. Probabil că n-a uitat lecția eșuată a gorbaciovismului: comunismul nu poate fi reformat, pentru că va face implozie, deci ține-o înainte cu vechile dogme și personaje! De când s-a inaugurat �Canalul cultural", veritabilă oficină de propagare a doctrinei iliesciene, lucrurile s-au împotmolit de tot. Cum filtrul e mai des decât lianele din jungla africană, nu pot pătrunde pe post decât culturnicii cu bilet de voie de la Cotroceni. și să te ții plictiseală! Cuvinte
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
străduiește a-și pune straie noi ( ele sînt cele mai primejdioase, întrucît ne pot lesne induce în eroare): "Directorul Muzeului vîlcean e ofuscat, de fapt, că am atacat sistemul practicat de statul proletar, care a înființat muzee (în fapt adevărate oficine de propagandă comunistă) în toate județele republicii. În aparență «opozant» și «liberal», gîndirea lui e tributară încă regimului pe care l-a servit obedient și cu profituri ( evident) materiale". Cu o mai largă apertură, e vizat actualul parlament, care oferă
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
premierul Năstase SRR-ul? Nu e cazul. Selectat pe criteriul fidelității față de PSD, el n-a înțeles că n-a fost trimis să conducă radioul fostului partid de guvernămînt, așa că a muncit din greu pentru a transforma radioul public în oficina PSD-ului. De unde i se trage însă lui Dragoș Șeuleanu impresia că e victima unui complot? Cu siguranță că din cauză că pînă acum cîteva luni nu s-a gîndit nimeni din interiorul SRR care să declare că în această instituție funcționează
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
futurismului vine poate din aceea că înlătură orice viață contemplativă, nu concepe decât mișcarea, dar nimic nu convine, desigur, mai bine timpului său". În 1927, Fundoianu consideră, așadar, ideologia sovietică ce tindea - cum știm foarte bine astăzi - să controleze prin oficinele sale externe și spațiul cultural francez, în strânsă relație cu concepția sa mai largă despre ecuația literar-social, gândire liberă și structuri economice, libertate interioară și constrângeri venite din afară, dinspre doctrinele care, prin natura lor, sunt tentate să dicteze asupra
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
cu limbaj din Cursul scurt de istorie a PCUS, postul "antiromânesc, finanțat de capitaliști" și îi ataca dur pe "agenții cosmopoliți", trădători de patrie, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Sanda Stolojan, Paul Goma, I. P. Culianu, Virgil Nemoianu și ceilalți colaboratori ai "oficinei imperialiste americane". După ce și-a vîndut ce avea și el de vînzare pe atunci - conștiința și condeiul, pe meschine privilegii, hop!, după 1989, capitalismul nu i s-a mai părut deloc odios fostului comersant de piei de cloșcă, cosmopolitismul n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
Și nu e vorba numai de foștii ofițeri de Securitate. E vorba de oameni (scriitori!) care au atacat-o în mod necinstit și mincinos pe d-na Lovinescu în articole pe cît de faimoase, pe atît de odioase, găzduite de oficine ale instituției de represiune din regimul Ceaușescu precum Flacăra ori Săptămîna. Unul dintre cei care au împroșcat-o cu noroi pe d-na Lovinescu este chiar Adrian Păunescu, redactorul șef al Flacării, astăzi senator PSD, fost senator PSM și, bag
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
plecați în lume Pentru casa și simbrie Căci doreau să ne sugrume Securiști de Românie Ne-au răstălmăcit trecutul Negustorii de sclavie Pentru-a ne fură avutul Șarlatani de Românie Ne-au trădat lifte străine Prozeliți de anarhie Susținuți de oficine Trădători de Românie Ne-au furat pământul țării Prin jaf și fum de tămâie Sfinții imbecilizării Patriarhi de Românie Ne-au lăsat fără armata De-am ajuns o Colonie Ne-au furat aur și vatra UE, NATO - o Stafie Mai
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
ca Iulius Fucik), implicat direct în apele tulburi ale epocii, deconspiră totul într-un mod antrenant, palpitant. Aici se vede pulsul vital al libertății celui care scrie fără autocenzură, afișându-se ca un povestitor cu bene merenti. Toate oficiile și oficinele de partid, ca și sateliții acestora, una afirmau și alta consumau. Blamau capitaliștii, pentru atâtea altele, până la nivelul produselor de lux, dar în spatele cortinei sau perdelelor aveau dintre acestea mai abitir decât occidentalii (nu numai din Europa, ci și din
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
O informație de ultimă oră dezvăluie că site-ul HotNews, oficina de web a lui Traian Băsescu și a PDL, a beneficiat de fonduri europene, pentru achiziționarea de echipament IT și construirea sit-ului. Mai pe înțelesul tuturor, Dan Tapalagă și-a făcut treaba din bani proveniți de la bugetul UE. Adică
HotNews sprijină regimul Băsescu pe bani de la Guvern:268.360 de euro, virate prin Regio către Dan Tapalagă () [Corola-journal/Journalistic/25313_a_26638]
-
clar că HotNews SRL a primit suma de 978.038,02 lei (adică 268.360 euro), prin Programul Regio, de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru un proiect de "Jurnalism inovator în regiunea de dezvoltare București- Ilfov ". Fantezistul proiect al oficinei prezidențiale a fost început în timpul ministeriatului lui Vasile Blaga (în martie 2009) . Contactat de către redacția Cotidianului, Dan Tapalagă, redactorul-șef de la HotNews a început să se bâlbâie, să dea din colț în colț atunci când i-a fost adresată o întrebare
HotNews sprijină regimul Băsescu pe bani de la Guvern:268.360 de euro, virate prin Regio către Dan Tapalagă () [Corola-journal/Journalistic/25313_a_26638]
-
compensație și reciprocitate concesivă, etc.) incompatibile cu marile obiective ale culturii noastre, cu marea lui credință [urmează un cuvânt ilizibil] în destinul major al creației românești. „Incomod” și azi, prin toate aceste „defecte”, refuzat și boicotat de diferite găști și oficine, de redacțiile bucureștene, de forurile și „forulețele” neoficiale, mai mult sau mai puțin constituite, din câmpul literaturii, de „bursa” gloriei literare, etc., Regman - critic de mare pătrundere și subțirime, spirit elevat și receptiv, excelent profesor, om de o mare cultură
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
crowdfunding».” O farsă de altădată Dăm din întâmplare peste o notă din revista LIMITE (decembrie 1973), editată între 1969 și 1986 la Paris de Virgil Ierunca și Nicolae Petra, peste o poezie apărută în Tribuna României (1 iunie 1973), faimoasa oficină comunistă de propagandă literară, despre care s-a scris recent o carte, trimisă chipurile revistei de un român trăitor în Franța, Gheorghe Neagu. Tribuna României nu oferă alte informații despre presupusul poet. Nici redactorii de la Limite n-au auzit de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
român trăitor în Franța, Gheorghe Neagu. Tribuna României nu oferă alte informații despre presupusul poet. Nici redactorii de la Limite n-au auzit de franco-românul Gheorghe Neagu. Cu atât mai puțin de un poet cu acest nume. Una din două: fie oficina a fabricat un poet din diasporă, fie cineva din diasporă i-a tras o păcăleală. Aveți răbdare: o păcăleală de felul celei trase de Hasdeu revistei Convorbiri literare cu vreo sută de ani în urmă. (Ar fi fost un subiect
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
ajunseseră serviciile secrete și de propagandă sovietice, urcă din anii '20-'30 ai secolului 20, în recrutarea unor mari personalități. Utilizînd orice mijloc ticălos și orice idee nobilă, ideea de pace ori aceea de solidaritate, sovieticii finanțau organizații internaționale devenite oficine de spionaj comunist, agenturi destabilizatoare. În același număr din Dilema, aducîndu-ne aminte că se împlinesc 50 de ani de la moartea lui André Gide, Alexandru Călinescu menționează paginile pînă de curînd inedite dintr-un jurnal al scriitorului din vara lui 1936
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
ce domnește în mijlocul Junimii, grupul de la Iași fiind orice altceva, dar nu un cenaclu literar. Forma pauperă a culturii despiritualizate este cenaclul. Artiștii, cînd sunt precari sub unghiul spiritului, fac cenacluri sau cercuri, cînd însă au ferment de duh, alcătuiesc oficine sau cluburi. Junimea este o oficină în care exercițiul culturii atinge pragul ritualului propriu-zis, pătruns de atmosfera uimitoare pe care o respiră participanții. O dispoziție orfică fără legătură cu zeflemeaua stupefiantă din paginile cărții lui Panu. Dar o dispoziție pe
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
Iași fiind orice altceva, dar nu un cenaclu literar. Forma pauperă a culturii despiritualizate este cenaclul. Artiștii, cînd sunt precari sub unghiul spiritului, fac cenacluri sau cercuri, cînd însă au ferment de duh, alcătuiesc oficine sau cluburi. Junimea este o oficină în care exercițiul culturii atinge pragul ritualului propriu-zis, pătruns de atmosfera uimitoare pe care o respiră participanții. O dispoziție orfică fără legătură cu zeflemeaua stupefiantă din paginile cărții lui Panu. Dar o dispoziție pe care o simți de îndată ce capeți un
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
Tot ce se întîmplă în cartea lui Panu e îndeosebi serios, în ciuda bramburelii voioase ce se desprinde din paginile ei. Fără predispoziția spre lectură sobră, Amintirile lui Panu nu par a fi decît niște povești hazoase despre frivolitatea artiștilor ieșeni. Oficina e locul în care se desfășoară oficiul unor misterii diurne, elementele ei de bază fiind prelații, corifeii, ritualul și enoriașii. Prelatul în jurul căruia se învîrte ceremonia Junimii e Maiorescu. El e spiritul de deasupra contigențelor, a cărui autoritate nu e
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
de a cărui prezență depinde tensiunea ritului. Urmează apoi corifeii din jurul lui, cei patru întemeietori ai Junimii: indolentul Pogor, malițiosul Negruzzi, ambițiosul Carp și inspiratul Th. Rosseti, al cărui merit e de a fi găsit numele de botez al grupului. Oficina are neapărat mit fondator, potrivit căruia Maiorescu și Pogor, oprindu-se într-o zi în dreptul fînarului de lîngă Biserica Trei- Sfetitelor, au avut ideea înființării asociației literare. Mitul nu e scutit de controverse privind ziua de grație: într-o miercuri
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
de proscriere a textelor corozive. Secvențele acestea canonice - (faul, faul ), (scoate-l, scoate-l ), (porco, porco ), („scaunul lui Gheorghiu“) („duduia de la Vaslui“), („prost e Paicu!“) sau („carul cu minciuni“) - sunt formule de jargon ezoteric, impenetrabil pentru novici. Ca în orice oficină cu rigoare internă, sancțiunile nu lipsesc: cutare anonim este exclus pentru că nu are curajul de a provoca la duel pe cel care îl ofensase în fața colegilor. Mai mult, cum spiritul de grup se întărește prin conștiința că alții te privesc
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
de catifea, la Praga, însângerată, la București) în fața televizorului. Or, niște eroi de talia lui Václav Havel, Adam Michnik, Lech Walesa constituie reproșul viu al conformismului, lașității și inerției celor mulți. Ne aducem aminte de perdelele de infamii revărsate prin oficine ale Securității împotriva unor Mircea Dinescu, Dorin Tudoran, Gabriel Andreescu, Andrei Pleșu ori Gabriel Liiceanu încă din primele luni ale lui 1990. Activisto-securistimea nu-și putea urmări interesele economice atâta vreme cât societatea se afla sub vraja modelului moral reprezentat de disidenți
Chiar: de ce n-am avut un Havel? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7077_a_8402]
-
literar"), și acele articole întrebuințau de preferință titluri, atunci odios de incriminatorii, precum cel de ŤComuniștii de la Sibiuť, ŤComunismul esteticť și altele de aceeași categorie. În "Neamul românesc", în "Porunca Vremii", în "Gândirea", spre a aminti doar cele mai faimoase oficine de naționalism, nu numai că se repudia un manifest care cutezase să ceară libertate pentru spirit și să proclame, printre altele, absurditatea etnicismului rasial, atît de la modă atunci, dar s-a pornit o campanie violentă menită să ne trimită pe
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
secole a luat ființă prima farmacie particulară din Banat De 210 ani, „La Sfânta Treime“ din Ciacova, una dintre cele mai vechi din țară, funcționează în același imobil Pe o hartă expusă la Muzeul Farmaciilor din Cluj este trecută și oficina din Ciacova, cea dintâi din localitate, înființată în 1795, destinată ofertei de produse farmaceutice. În vestul teritoriului României actuale, s-a consemnat chiar mai devreme, sub semnul legilor și decretelor centraliste vieneze, începutul activităților de specialitate. Au jalonat repere istorice
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
o cazarmă pentru două batalioane de cavalerie, situată în zona Târgu-Mare, strada Târgului, mărginită de cimitirul israelit și Timișul Mort, dincolo de linia ferată. În cadrul acestei cazărmi a funcționat și o farmacie de campanie care a servit și ea populația comunei. Oficine bănățene și ardelene Înființarea, în 1795, a primei farmacii particulare, „La Sfânta Treime”, din Ciacova, este însoțită de cea a altor 20 de farmacii particulare, în câteva orașe din Banat și Transilvania. Conducerea acestora începuse să acorde o mai mare
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
Banat”. Farmacia și-a început, așadar, activitatea în actualul centru al localității, cu un interior spațios, propice desfășurării unei activități specifice complexe. S-au păstrat până astăzi elementele caracteristice unor asemenea amenajări din secolul al XVIII-lea. La intrarea în oficină am găsit intact geamul original al ușii dinspre stradă, purtând ornamentul și inscripția în limba maghiară „Gyógyszertár” gravate în sticla de cristal. Geamul aripii din dreapta a ușii, în care fusese gravată inscripția în limba germană „Apotheke”, a fost înlocuit între
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
cumpărase de la farmacistul Emanuil Schwab cu actul nr. 841/1921, completat de Oficiul Sanitar al județului Timiș-Torontal. Autorii menționează, citând documente ale vremii, că între farmaciile „La Sfânta Treime” și „Crucea de aur”, concurența pe tot parcursul existențelor celor două oficine s-a dovedit a fi loială, proprietarii aprovizionându-se cu medicamente din surse diferite, ceea ce le permitea să ofere o gamă largă de produse specifice. După naționalizare, farmacia „La Sfânta Treime”, prima oficină particulară din Ciacova, își încheie activitatea, devenind
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]