59 matches
-
din odaia ei. Scrisorile de la bărbat Îl ne dumereau și pe preotul care i le citea și i le deslușea. Pomean folosea de la o vreme niște cuvinte de toată mirarea, spunea bunăoară că basu’ lui Îi iriș, că șede la ofis pînă seara tîrziu și că acasă Îl duce un draiver cu caru’ de foc. Și părintelui i-au dat multă bătaie de cap scrierile astea, dar i-a lămurit Floarei că bas trebuie să fie boierul, groful de Ame rica
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Jitomir, în Rusia, la vest de Kiev. În 1838, iuncherul Alexandru Macedonski este avansat la gradul de praporcic, rang consemnat în Arhondologia Nouă a Țarii Românești. În 1843, praporcicul Alexandru Macedonski din Polcul/Regimentul 1 este avansat porucic/locotenent, prin Ofis domnesc, de către Gheorghe Bibescu, domnitorul Țării Românești (1842-1848) și este trimis în Rusia, la Tuia, pentru continuarea specializării militare și pentru a achiziționa echipamente militare. În 1848, Alexandru D. Macedonski se căsătorește cu Maria Fisența, fiica lui Emanuel Fisența, fiul
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
treptele ierarhiei militare. Reintegrat la 16 martie 1858 în armată ca sublocotenent, atașat Statului Major, cinci săptămâni mai târziu, la 24 aprilie, era avansat din înaltă poruncă la gradul de locotenent. Peste numai patru zile, frumoasa care i-a adus ofisul de înaintare la gradul următor, îi pusese cu mâinile ei suave tresele de căpitan. A trei zi de Armindeni, aceeași frumoasă doamnă îi schimba epoleții. Alexandru intra în corpul ofițerilor superiori. rămâne un mister ce s-a întâmplat la Ministerul
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
linia către Podul Iloaiei, la săpatul gropilor pentru stâlpii telegrafici, „...s-au orânduit numai 14 lucrători, din care 5 copii nedestoinici...”. Cazul nu este întâmplător și se pare că a fost în această perioadă destul de frecvent, din moment ce întâlnim, într-un ofis domnesc din noiembrie 1851, ordinul „de a nu mai trimite copii la lucru, fiindcă nu vor fi primiți...”. În afară de munca clăcașilor, la instalarea liniilor telegrafice se întâlnește și o muncă plătită, sau „năimită”. În corespondența oficială, se vorbește adesea „de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
întreg care servește de unelte ca să apese țara. Am fi bănuit aceasta chiar daca n-am fi știut nimic; dar din nenorocire avem și documente istorice cari adeveresc acest prepus. Astfel cunoaștem, din întîmplare, o anaforă a veliților boieri și un ofis al lui Grigore Vodă Ghica cari veștejesc purtarea unui oarecare boiernaș dinspre Pitești, un vătaf de plai, care, împreună cu un altul, au siluit prin mâglisiri, cum zice anaforaua, și mai ales prin îngroziri, pe moșnenii Caineni să vânză moșia lor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se desprind argumente foarte interesante, pentru a înțelege temeiul demersului nostru în legătură cu separarea din 1704. Domnul, suprema instanță de judecată a țării, vine cu date luate din actul prin care se stabiliseră separarea celor două părți și, arată el, „prin ofisul Domniei noastre s-au pus înaintea Divanului observațiile făcute asupra hotărârii acestui Divan: 1-iu; că la anii 7213 (1704), după hotarnica șatrarului Zbere, moșia Umbrăreștii, dispărțindu-se în două giumătăți, partea de sus s-au ales lui Manolache Costachi, iar partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
afară de uneltele trebuitoare la fieștecare atelie". Evident, decizia finală, și în acest caz, aparținea lui Sturdza, de la care reprezentanții Epitropiei așteptau cu nerăbdare cuvenitul și pozitivul răspuns "spre a putè grăbi a lui înființare". Cu siguranță, domnitorul, care, în cuprinsul ofisului prezentat la deschiderea Adunării Obștești pe anul 1839, sublinia relația directă între dezvoltarea ramurilor economice productive din Moldova (cu accente speciale pe agricultură și pe industrie) și "sistema de învățătură" din țară13, va fi fost direct interesat să-și lege
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
același Hodocin), membrii Adunării mai erau informați că "Școala de arte și meserii începe a agiunge la țelul său de a introduce în țară osăbite ramuri de industrie. Zidirea acestui așezământ s-au mai mărit". Iar în cuprinsul adresei oficiale (ofis) înaintată domnitorului, se repeta: "Adunarea, cu multă a ei mulțămire au văzut propășirea Institutului de arte și meșteșuguri, care este menit a obști lucrările de mehanică și de industrie"39. Orizontul mai larg și buzunarul mai generos prin raportare la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
învățătură clama M. Sturdza vor răspunde la îngrijirile întrebuințate spre aceasta, rezultatul va fi de a informălui oameni osăbiți, care, dedați la științe sau la meșteșuguri, după a lor menire, vor putè fi folositori patriei și însuși lor" (***Colecție de ofisuri domnești cătră Obșteasca Obici<nuită> Adunare a Moldovei și Adresele acesteia de la anul 1834 până la 1848, Tipografia Institutul Albinei, Iași, 1848, pp. 166). 14 Ibidem, p. 168. 15 Pentru detalii, vezi îndeosebi: D. Ciurea, Moldova sub domnia lui M. Sturza
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu care s-au realizat mai multe vederi ale Iașului din acel timp" (apud N. A. Bogdan, op. cit., p. 261). 33 "Albina Românească", XVIII (1847), numerele 77-80, din 28 septembrie, 2, 5 și 9 octombrie 1847, pp. 319-333. 34 Colecție de ofisuri domnești..., p. 192. 35 SJIAN, Secretariatul de Stat ..., dosar 754/1840-1860, f. 17. 36 SJIAN, Eforia Iași, dosar 25/1842, ff. 5-7. 37 SJIAN, Secretariatul de Stat..., dosar 754/1840-1860, f. 31. 38 N. Suțu, Notiții statistice asupra Moldovei, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de Stat ..., dosar 754/1840-1860, f. 17. 36 SJIAN, Eforia Iași, dosar 25/1842, ff. 5-7. 37 SJIAN, Secretariatul de Stat..., dosar 754/1840-1860, f. 31. 38 N. Suțu, Notiții statistice asupra Moldovei, Iași, 1852, p. 16. 39 Colecție de ofisuri domnești..., pp. 236 și 250. 40 I. Cojocaru, op. cit., pp. 63-64. Data exactă a înlocuirii sale din funcție, ca și numele succesorului său rămân încă controversate. Operând cu informații de arhivă provenite din varii depozite aflătoare la Iași sau București
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
condiții grafice corespunzătoare momentului publicării, de N. A. Bogdan (op. cit., p. 389) și, respectiv, Nicolae Peiu, Dionisie Simionescu (op. cit., pp. 231-232), se păstrează în colecția specială de schițe, planuri, fotografii la Biblioteca Centrală Universitară "M. Eminescu" din Iași. 39 ***Colecție de ofisuri domnești cătră Obșteasca Obici<nuită> Adunare a Moldovei și Adresele acesteia de la anul 1834 până la 1848, Tipografia Institutul Albinei, Iași, 1848, p. 262. 40 1 stânjen = 2,23 m (cf. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 59). 41 Vezi legenda din partea dreaptă-jos
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la Măria Sa, pe când se afla încă la Slatina, în satul Arcești din jud. Romanați, între 13/25 august-20 august/1 septembrie, au fost 12 cazuri, dintre care 5 mortale. Dl. dr. Estiotu a fost trimis de îndată acolo. Printr-un ofis dat ieri [23 august/4 septembrie], Măria Sa a poruncit Sfatului Administrativ să aducă mulțumiri atât doctorului Estiotu, cât și ocârmuitorului județului paharnicul Constantin Olănescu 186, pentru devotamentul demonstrat în combaterea și stăvilirea epidemiei de holeră. Între 20-21 [august/1-2 septembrie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Holera Morbus în anii 1845, 1846 și 1847, unde se făcea un istoric al bolii în Asia și Europa 211. În sfârșit, Comitetul Sănătății din Moldova a pus în vederea celor în cauză că principele domnitor Mihail Sturdza a promulgat un ofis, prin care cerea proprietarilor de moșii "să pregătească, pe la satele domniilor sale, oareșicare leacuri casnice ce să întrebuințează la boala holerei", iar spițerii din orașe au primit dispoziții să le pună în vânzare "cu un preț foarte măsurat"212. Spițerul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în proprietățile lor de la țară, unii fugind din orașe și din calea holerei. Astfel, Isprăvnicatul ținutului Suceava a trebuit să dea seama la 4/16 iunie 1848 Departamentul Treburilor din Lăuntru cu privire la aga Iancu Canta, supravegheat de autorități. "Potrivit luminatului ofis de sub nr. 71 - raportează cinovnicul Isprăvnicatului -, pășind însumi la satul Horodnicenii, unde găsind pe dumnealui aga Iancu Canta, dimpreună cu beizadea Iorgu Șuțu - ce este venit acum de o lună de zile, dimpreună cu familia dumisale, fugind pentru boala holerii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
acum de o lună de zile, dimpreună cu familia dumisale, fugind pentru boala holerii -, cum și pe dumnealui logofătul Canta, părintele dumisale agăi, venit după săvârșirea din viață a soției sale, iarăși cu familia dumisale" a făcut cunoscut celui interesat ofisul prin care nu îi era îngăduit să părăsească moșia 252. Totodată, la 6/18 iulie, Isprăvnicatul aceluiași ținut comunica Departamentului "din Lăuntru" că a adus la cunoștința spătarului Nicolae Istrate, alt revoluționar, aflat la Mănăstirea Slatina, că nu avea voie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pentru o mai bună asigurare a sănătății publice și supravegherea îndeaproape a evoluției diferitelor maladii și, mai cu seamă a holerei, la recomandarea cu nr. 2 701 a Sfatului Administrativ, domnitorul Grigore al IV-lea Alexandru Ghica, a numit, prin ofisul dat la 27 septembrie/9 octombrie 1853, pe doctorul Ludovic Steege, având și rangul de agă, ca protomedic al Principatului Moldovei. Câteva zile mai târziu, la 4/16 octombrie, "Comitetul Sănătății" din Iași întocmea o dare de seamă asupra situației
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se angajase în traversarea străzii în fugă, fără să se asigure și prin loc interzis. În urma accidentului a rezultat rănirea unui minor de 7 ani, din Timișoara. Ziua Jandarmeriei Române l Programul manifestărilor din Timișoara La 3 aprilie 1850, prin „Ofis domnesc” semnat de domnitorul Moldovei Grigore Alexandru Ghica, era promulgată „Legiuirea pentru reformarea Corpului Slujitorilor în gendarmi”, act care constituia înființarea Jandarmeriei Române. Se sărbătoresc, așadar, 156 ani de existență a acestei arme, cu acest prilej fiind programate o serie
Agenda2006-13-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284904_a_286233]
-
în posturi în funcție de merite, precum și sporirea salariilor pentru a oferi „mijloace de o viețuire cinstită și neatâmată”35. Pedepsele trupești înjositoare trebuiau interzise. Sentințele tribunalelor urmau să fie publice, la fel ca și hotărârile Adunării Obștești. Se cerea ca „toate ofisurile slobozite de ocârmuire ” să fie supuse votului Adunării. în plus, fiecare cetățean avea dreptul de a adresa jalbe acesteia. O problemă avută în vedere era și ridicarea cenzurii, ce fusese instituită de către Mihail Sturdza, precum și formarea unei gărzi cetățenești „prin
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
noilor formațiuni. Nașterea Jandarmeriei în Țările Române a avut loc în Moldova, când domnitorul Grigore Alexandru Ghica a transformat Corpul Slujitorilor în Corp de Jandarmi, la 3 aprilie 1850. Acesta a solicitat Divanului Obștesc la 25 februarie 1850, printr-un Ofis, luarea în discuție a proiectului privind reformarea Corpului slujitorilor. La 21 martie 1850, Divanul a votat Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi; a doua zi, Domnitorul a fost înștiințat de încheierea lucrărilor, iar pe 30 martie 1850, tot printr-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în discuție a proiectului privind reformarea Corpului slujitorilor. La 21 martie 1850, Divanul a votat Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi; a doua zi, Domnitorul a fost înștiințat de încheierea lucrărilor, iar pe 30 martie 1850, tot printr-un Ofis, s-a aprobat încheierea discuțiilor. La 3 aprilie 1850 domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat Legiuirea pentru reformarea Corpului Slujitorilor în Corp de Jandarmi, actul fiind comunicat în aceeași zi cu numărul 27 Divanului Obștesc și cu numărul 28 Sfatului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și la curtea domnitorului Grigore Ghica-Vodă, nepot al Profiriței, care insistase pe lângă mătușa sa pentru Dincă și, care sub influiența acestui fapt, grăbește dezrobirea rromilor pe care oricum intenționa s-o efectueze, astfel că la 27 noiembrie 1855 emite un ofis de dezrobire a rromilor de pe moșiile boierești (cu despăgubire), căci robii statului și cei mănăstirești fuseseră anterior dezrobiți de Mihalache (Mihail) Sturdza Încă de la 1844... (Preluat din Viorel Paraschiv- Castele, palate, conace și parcuri boierești cu impact major asupra peisajului
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
acestora din urmă în alaiul înscăunării rămâne totuși neîndoielnică: una din primele griji ale proaspătului domn va fi tocmai ținuta de paradă a demnitarilor, supusă de el unei minuțioase reglementări. „Câți din boierii acestui rang țin portul cel vechi - sună ofisul domnesc din 7 sept. 1834 - vor purta la zile de paradă gugiumanuri de samur cu fundul roșu, ferigele sau contoșuri iarna; neavând însă asemenea podoabe, vor putea purta mante de cinste cu cusuturi la guler după forma litera A. Iar
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
prin legăturile de rudenie. Care n-a fost mirarea Obșteștii Adunări și a întregii țări, când 1-a văzut că părăsește deodată acele forme necruțătoare și imperioase, care sunt semnul tuturor actelor sale domnești de până acum, și, printr-un ofis, cere smerit Adunării, al cărei vot l-a robit astfel, să se arate generoasă și indulgentă. Am grijă să alăturez aici ofisul domnesc în chestiune și va fi de-ajuns ca E. V. să-l asemene cu deosebitele documente anexate
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
acele forme necruțătoare și imperioase, care sunt semnul tuturor actelor sale domnești de până acum, și, printr-un ofis, cere smerit Adunării, al cărei vot l-a robit astfel, să se arate generoasă și indulgentă. Am grijă să alăturez aici ofisul domnesc în chestiune și va fi de-ajuns ca E. V. să-l asemene cu deosebitele documente anexate la depeșele mele precedente, pentru a recunoaște, după această schimbare atât de bruscă de ton și de dispoziție, că, în împrejurările care
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]