70 matches
-
ia un pic de dor/ călător neobișnuit/ în secolul douăzeci și unu./ Hava/ se vindecă în negura vărateca/ croncănit de cucuvea uimită-n gravitate/ cu brațe deschise trece Curcubeul/ în frontieră nu se oprește/ alergând dincolo de maraton/ anunțul triumfului o dezvelește în ogeacul soarelui/ mormânt, vale, plăgi, dorul i se scurge pe pământ./ Hava/ pornit-a în secole spre Omer/ în bătăliile din povești/ dezbat în Parlamentul lui Çabej, Jokli/ dezleagă nodurile odinioare ale limbilor indoeuropene/ acolo unde se ascund legendele pentru Domnul
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
mine lumea întreagă a văzut, că alături mie oamenii îi spuneau „doamnă” că...! Nu a contat nici că acum sunt mai bolnav, că mama e și ea la o vârstă... Cu sacii puși în căruță, și-a găsit un alt ogeac. Pe deasupra, ca să vezi și tu, femeie a dracu, mi-a trimis, în prag de seară, gașca lui Păsăroi, cu Țârdel și Papanghel, ca să-mi dea cu paru-n cap. Ce să-ți spun? Nu mi l-au spart, însă coastele
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
fost readus în circulație, cu anumite schimbări de sens, de limbajul familiar-argotic. La fel s-a întîmplat, de altfel, cu alte cuvinte vechi și populare, păstrate și transmise de literatură, dar foarte probabil și de graiuri, și refolosite de argou: ogeac, bidiviu, chindie etc. În Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, Tomul I, A-B, 1913), substantivul acaret apare înregistrat cu sensul "clădiri și obiecte cari se țin de o proprietate". Primul citat este chiar dintr-un text juridic (din culegerea de
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
nervos. Telefonul sună pe cu totul alt ton. EFIMIȚA (ridică, enervată): O să te căiești! Mitocane! R ICĂ: Jupîne, eu sînt. EFIMIȚA: Aoleu! Ai puțintică răbdare. (face semn lui Leonida) LEONIDA: Ce e frate? EFIMIȚA (astupînd microfonul cu plama, șoptit): De la ogeac. Blagoslovenia hahamului. LEONIDA: Care haham? EFIMIȚA: Te faci chinez? (îi întinde telefonul, se duce, ia gazeta, dar de fapt trage cu urechea) LEONIDA: (cam îngrijorat): Salutare, onorabile. În cele ce urmează Leonida va spune la telefon replicile lui Jupîn Dumitrache
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
lui veche, de început, din secolul al XVIII-lea, despre care nu știm aproape nimic. În listele care se dau de obicei ca exemple pentru influența turcească în argou apar termeni cu statut discutabil (fie împrumuturi, fie evoluții interne), precum ogeac "ascunzătoare", bidiviu/ bididiu "ins, tînăr", ramazan "stomac", bairam "petrecere", mangări "bani". Au aparținut poate argoului, înainte de a intra în registrul familiar, cuvinte precum sanchi, puști, chiul, cacealma. Sunt însă cu siguranță utilizări recente și inovații în interiorul limbii române chindie cu
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
găsește și în internet (sozluktr.com), spațiu din care putem afla și de existența unui grup muzical turcesc Baba Zula, ca și de faptul că termenul zula ar fi intrat și în argoul din Israel, cu sensul de - să zicem - "ogeac", loc preferat de petrecere cu prietenii. Cum se vede, dincolo de influențele lingvistice ale culturii "înalte", oficiale, argoul își are propriile "cuvinte călătoare", propriile trasee de difuzare și transformare - dacă nu internaționale, cel puțin "zonale".
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
sporești tristețea ceasului târziu când, străin de tine, sufletu-mi pustiu va porni zadarnic, rătăcind pe drum, să sărute urma pașilor de-acum. * B3: O, e-atât de bine când, pe drumuri ninse, întâlnești o casă cu lumini aprinse, un ogeac din care se ridică fum, când te prinde noaptea călător pe drum. F3: Ca-ntr-o presimțire sufletul ți-e-nchis. Unde ești? Îți pare că trăiești un vis... F2: Treci, lăsând în urmă, la răspântii mute, umbre solitare și necunoscute; treci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
act de identitate". Definițiile rămân neschimbate în ediția din 2006, semnată doar de G. Volceanov. E destul de evident că, etimologic, ecsivă și icsivă sunt variante ale aceluiași cuvânt; argoul, cu circulație tipic orală, cuprinde multe cazuri de oscilații între sunete (ogeac și hogeag, ciumeg și ciumec, bidiviu și bididiu, zulă și julă). S-ar putea presupune, totuși, că variantele fonetice s-au diferențiat semantic, în timp, una căpătând sensul de "document", iar cealaltă - sensul de "scrisoare, mesaj". De fapt, lucrurile nu
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
care nu scandalizează nu e artist. Ai sta mai mult de o zi lîngă o cîrtiță ca ăsta care doarme pe el și visează o lume morală? Ipocrizie de impotent! Adică, ce te-a adus pe tine la mine În ogeac? Geniul meu? Nu, fetițo, vîlva na, că era să zic vulva - pe care o stîrnesc cu cinismul, cu lipsa mea de scrupule, cu je m’enfichismul meu congenital, cu relațiile mele suspecte; le e frică de mine pentru că n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
facă vreo mișcare, amorțeala punea stăpânire pe el, și devenea ca un om paralizat pentru câteva zeci de minute. * * * După cum ați luat la cunoștință, Andrei trecuse demult de anii tinereții, iar singurătatea și nevoile îi ruinaseră sănătatea. A mers la ogeac, a găsit pe corlată cutia de chibrituri, a prins-o cu mare greutate între degetele-i noduroase, fiindcă mâinile nu-l ascultau: îi tremurau așa de tare, că a scăpat multe bețe pe jos până când a reușit să aprindă lampa
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
rămasă fără cercuri. Era atât de slăbit că-l putea lua vântul ca pe-o pală de fân. Din cauza oboselii l-a cuprins toropeala, că nu-și mai putea să-și ține capul drept. Ochii abia mai vedeau prin ungherul ogeacului cufundat în bezna nopții, iar pleoapele se deschideau din ce în ce mai greu. Scăpă țigara dintre degete și, deodată, prin întuneric, i se păru că Leana s-a desprins din perete și a venit lângă el. Părea că se așezase deasupra tăciunilor de pe
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
o să te lecuiești, dar eu zic să intrăm în casă, conașule, că nu-i frumos ca să te vadă lumea cu pantalonii în vine și, fără a schița vreun surâs, bătrânica urcă treptele scării de la tindă, în timp ce Didina dechidea ușa de la ogeac să intre cu boier Pandelică. Grăbește, boierule, că nu-i timp de pierdut!... îl luă din scurt Bușica. Pandelică se trezi din mahmureală ca prin farmec, că doar nu era prima dată când bea de-i trosneau măselele. Avea practică
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
învecinate. Cei doi, Pandele și Didina (care făcea pe minorosița și se rușinase... vai-vai!) au intrat în odaia cu sobă (dormitorul unde totul fusese aranjat de dumneai înainte ca Bușica să-l sfătuiască pe conașu - prima încăpere unde era ogeacul: cuptorul de copt pâine, vatra și coșul în interiorul căruia atârna lanțul în care se agăța ceaunul de făcut mămăligă) să-i aplice tratamentul lui „Gogu nervosu” prescris de Bușica. - Draga mea, fetiță scumpă, de când aștept această clipă!... Cred că mă
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
un purcel, cât ai fi de amărât! Obosit, ca tot omul dupa o zi de muncă, dupa ce mâncă ce-i puse nevastă-sa pe masă, mâncare de post că era în postul Crăciunului, Ciodin se dădu în pat, la ogeac, să se odihnească un pic. Așa făcea el întotdeauna, când venea obosit de la muncă, se da în patul de la ogeac, să se odihnească câteva ceasuri. Iarna, când se răcorea la ogeac și frigul începea să se facă simțit, se muta
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
-i puse nevastă-sa pe masă, mâncare de post că era în postul Crăciunului, Ciodin se dădu în pat, la ogeac, să se odihnească un pic. Așa făcea el întotdeauna, când venea obosit de la muncă, se da în patul de la ogeac, să se odihnească câteva ceasuri. Iarna, când se răcorea la ogeac și frigul începea să se facă simțit, se muta în casă. Nevastă-sa, învățată cu tabieturile lui, își căuta de lucru mai mult prin casă , ocolind ogeacul, ca să-l
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
în postul Crăciunului, Ciodin se dădu în pat, la ogeac, să se odihnească un pic. Așa făcea el întotdeauna, când venea obosit de la muncă, se da în patul de la ogeac, să se odihnească câteva ceasuri. Iarna, când se răcorea la ogeac și frigul începea să se facă simțit, se muta în casă. Nevastă-sa, învățată cu tabieturile lui, își căuta de lucru mai mult prin casă , ocolind ogeacul, ca să-l lase să doarmă fără să-l deranjeze. Acum, pe timp de
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
patul de la ogeac, să se odihnească câteva ceasuri. Iarna, când se răcorea la ogeac și frigul începea să se facă simțit, se muta în casă. Nevastă-sa, învățată cu tabieturile lui, își căuta de lucru mai mult prin casă , ocolind ogeacul, ca să-l lase să doarmă fără să-l deranjeze. Acum, pe timp de iarnă, la ogeac se răcea repede. Așa, cam pe la miezul nopții, lui Ciodin, din somn, i se păru că aude un cârâit de găină și un zgomot
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
începea să se facă simțit, se muta în casă. Nevastă-sa, învățată cu tabieturile lui, își căuta de lucru mai mult prin casă , ocolind ogeacul, ca să-l lase să doarmă fără să-l deranjeze. Acum, pe timp de iarnă, la ogeac se răcea repede. Așa, cam pe la miezul nopții, lui Ciodin, din somn, i se păru că aude un cârâit de găină și un zgomot la coteț, coteț ce-l făcuse după ce se întorsese după front, în fundul curții. Nevastă-sa îl
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
o să te lecuiești, dar eu zic să intrăm în casă, conașule, că nu-i frumos ca să te vadă lumea cu pantalonii în vine și, fără a schița vreun surâs, bătrânica urcă treptele scării de la tindă, în timp ce Didina dechidea ușa de la ogeac să intre cu boier Pandelică. Grăbește, boierule, că nu-i timp de pierdut!... îl luă din scurt Bușica. Pandelică se trezi din mahmureală ca prin farmec, că doar nu era prima dată când bea de-i trosneau măselele. Avea practică
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
bărbat. În sala a doua, sală cu mai multe funcționalități, bucătărie, cămară, atelier, etc. Aici se găsesc expuse un război de țesut funcționabil cu toate accesoriile necesare, o masă mică, rotundă, cu scăunele la care se servea masa, unelte, etc. Ogeacul ( hogeacul ) ocupă un loc important în peisajul acestei săli. Pe vatra acestuia se pregătea mâncarea, iar iarna, pentru a se încălzi și camera cealaltă, focul era împins în soba din această cameră, sobă ce făcea corp comun cu acest ogeac
MUZEUL SATULUI DE LA GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340340_a_341669]
-
Ogeacul ( hogeacul ) ocupă un loc important în peisajul acestei săli. Pe vatra acestuia se pregătea mâncarea, iar iarna, pentru a se încălzi și camera cealaltă, focul era împins în soba din această cameră, sobă ce făcea corp comun cu acest ogeac. Lângă casă am construit un șopron sub care se găsesc un car și o sanie, iar în car o butie. Acest muzeu, alături de celelalte 5 monumente istorice din localitate, le-am dori să fie parte a unei oferte turistice viitoare
MUZEUL SATULUI DE LA GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340340_a_341669]
-
facă vreo mișcare, amorțeala punea stăpânire pe el, și devenea ca un om paralizat pentru câteva zeci de minute. * * * După cum ați luat la cunoștință, Andrei trecuse demult de anii tinereții, iar singurătatea și nevoile îi ruinaseră sănătatea. A mers la ogeac, a găsit pe corlată cutia de chibrituri, a prins-o cu mare greutate între degetele-i noduroase, fiindcă mâinile nu-l ascultau: îi tremurau așa de tare, că a scăpat multe bețe pe jos până când a reușit să aprindă lampa
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
rămasă fără cercuri. Era atât de slăbit că-l putea lua vântul ca pe-o pală de fân. Din cauza oboselii l-a cuprins toropeala, că nu-și mai putea să-și ține capul drept. Ochii abia mai vedeau prin ungherul ogeacului cufundat în bezna nopții, iar pleoapele se deschideau din ce în ce mai greu. Scăpă țigara dintre degete și, deodată, prin întuneric, i se păru că Leana s-a desprins din perete și a venit lângă el. Părea că se așezase deasupra tăciunilor de pe
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
ministerul d-lui Brătianu, apare într-o gazetă o scrisoare a cetățeanului demisionat, în care acesta critică modul superficial al d-lui Brătianu de-a organiza armata. Între altele generalul Macedonski zicea: Să nu crează d. Brătianu și Rosetti cu ogeacurile dumnealor că vor putea aduce la venetici cari să ducă la măcelărie pe copiii și frații noștri tratîndu-i de proști din țara proștilor... Aci nu mai e vorba să dăm câteva parale pe la scăpătăciunile din Germania; este vorba de țara
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acum un an. Pe atunci le putea face pe toate. Acum nu mai e sigur de așa ceva. Unde e Selina? — Nu știu, mi-a spus Alec. Probabil că zace pe vreun maldăr de pule, cine știe unde. Dă din buci în vreun ogeac de lux. Una din două. — Cu cine se fute? — De unde să știu? — Mi-ai spus că e vorba de cineva pe care îl cunosc. Cine e? Cine? N-are nici o importanță. Nu-mi vine să cred că trebuie să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]