2,372 matches
-
au pe la bănci, cu pământul nu se mai descurcă. Sărăcie lucie. Părintele nu mai prididește, aleargă de la o casă la alta cu cetitul, apoi de la o groapă la alta. Au rămas atâtea femei vădane, că te apucă dorul de ele. Ogoarele sunt asfixiate de bălării, n-are cine să le mai muncească, câinii urlă după stăpânii lor și stau pe morminte nopți de-a rândul. Deja s-au apropiat. Au dat peste câteva bucăți de lemn din podul care a fost
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
câte o damigeană de zaibăr de la bunică-su mai multor factori de decizie a ajuns ajutor de felcer lucru tare bun dacă te gândești că pe vremea aceea soldații se instruiau în cel mai fierbinte sector al luptei, acela de pe ogoare unde strângeau recolta în locul țăranilor întrucât aceștia trebuiau să dezbată problemele țării la cârciumă. Iar contactele inerente între soldați și doamnele autohtone de pe tarlale se finalizau și cu tot felul de mici probleme de la păduchii lați la gonoree sau sifilis
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
canalizare începe la sumerieni: „În Sumer se sapă canale “, apoi a trecut la iranici: „sistemul de irigare al pământului agricol practicat în Iranul antic prin canale subterane numite qanat care aduceau apa din munți, din izvoare și din râuri până la ogoare, este în mod evident preluat de la sumerieni“ (C. Daniel, Civil. sumer., p. 252). Și acum relația canal - trestie: „Regii sumerieni... au plantat trestia de-a lungul canalelor “ ( C. Daniel, op. cit., p. 134 și din același autor Civil. asiro-bab., p. 202
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
și toți enoriașii îl cinsteau în mod deosebit.Duminica și în zilele de sărbătoare păstorea enoriașii iar în restul zilelor își păștea turmele sale de oi. La vreme de secetă, rugăciunile sale au adus, prin milostivirea lui Dumnezeu, ploaie și ogoarele au rodit din nou ca să nu sufere oamenii și să moară de foame. Un negustor bogat din cetate strânsese mult grâu pe care nu voia să-l vândă și din lăcomie aștepta să crească prețul pentru câștigul său. Și i
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
sir... mirosise o floare. N-am să spun bucuria ce prinsese palatul Din zgârcit cum era s-a schimbat împăratul Și întreaga suflare-a redus la tăcere Când slujbașului slut i-a promis o avere Mâine-n zori, zise-acesta, unde-începe ogorul, Tot pământul pe care ai să-l calci cu picorul, Străbătându-l întruna, fără nicio oprire, Fie-al tău pentru veci... eu ți-l dau moștenire. Ură-avea pe-împărat și-l cuprinse mânia. În sclipirea din ochi strălucea lăcomia, E-
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Impacat_in_pacat_marin_bunget_1331572243.html [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei și Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. Prin rânduiala lui Dumnezeu, în anul 1977 a fost chemat la slujirea arhierească. Ca Arhiereu-vicar la Arad și Buzău, PS Părinte Episcop Gherasim a lucrat cu multă râvnă în ogorul Bisericii. În anul 1992 a revenit acasă, în ținutul natal, slujind ca Episcop-vicar al Sucevei și Rădăuților, având reședința în incinta Mănăstirii Bogdana. S-a dovedit a fi un misionar dinamic și duhovnicesc, păstrător al tradițiilor ortodoxe românești. A călătorit
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
azilant, și slujbe de cărat gunoi. Ca cetățeni europeni avem doar multe obligații De muncă să rămânem țepeni, să ascultăm și observații. În țara noastră-s azi stăpâni toți veneticii și-mbuibații Toți, altceva decât români, conduc destinul ăstei nații! Păduri, ogoare și petrolul, sunt stăpânite de străini: La guvernanți le-au dat obolul - câțiva nenorociți țechini. Și au vândut-o pe nimica, pe noi asemenea poporul, Nu au știut deloc de frica, a ce le-aduce viitorul! Căci am răbdat destul
GENERAȚIE DE SACRIFICIU de NELU PREDA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1445545441.html [Corola-blog/BlogPost/342972_a_344301]
-
cu ale întregului popor, activitatea profesională nu însemna neapărat cea didactică propriu-zisă, deoarece, pe lângă orele de clasă care se țineau când se mai putea, principalele preocupări ale corpului didactic și ale elevilor o reprezentau acțiunile cultural-artistice și politice, munca pe ogoarele patriei pentru strângerea recoltelor, profesorii fiind vinovați de orice fel de întâmplări în care erau implicați elevii lor, chiar dacă nu erau prezenți sau nu aveau nicio vină în acest sens. Mai mult, fiecare profesor simțea pe propria pile consecințele delațiunilor
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
seria veche a „Argeșului”, respectiv „ziare neinteligente, dar de bună credință, inteligente, dar de rea credință, neinteligente și de rea credință (gunoiul presei), inteligente și de bună credință”. Noi credem că am ales bine și am lucrat cu râvnă pe ogorul presei în cei 26 de ani de serie nouă cultivând în primul rând respectul față de cititor, valoarea și profesionalismul, binele și echilibrul, pluralismul opiniilor, ba chiar și talentul acolo unde l-am aflat. Asumându-ne trecutul și făcând un exercițiu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Gloria Limbi Române, poem
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Gloria_limbi_romane_poem_de_al_florin_tene_1375877220.html [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
cucurăgit?”... IV. DANIELA POPESCU - VERSURI (3), de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016. ÎNTRE ANOTIMPURI Ascut fierul de plug fără recolta în zare Împletesc funii pentru țărușii din brazda, Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoare Și ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă. Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă, Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii; Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă, Căci musca foamea din glie sub arșiță verii. Iar sălcia s-apleacă stinghera
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
lăfăie la soare, Visând cu jind la Raiul în care vin s-or face; Cocori și alte păsări fac planuri de plecare Spre țări scăldate-n vară, în verde și în pace. Pe câmp se strâng recolte și se ivesc ogoare: Îi scarpină spinarea și-l scurmă inși - o droaie; Deși se-abat vântoase, afară încă-i boare, Încă mai dorm șopârle întinse pe pietroaie. Frunzișul cald și moale, ca pletele iubitei, Se-agită și vibrează la orice adiere; Sub cerul
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
se lăfăie la soare,Visând cu jind la Raiul în care vin s-or face;Cocori și alte păsări fac planuri de plecareSpre țări scăldate-n vară, în verde și în pace.Pe câmp se strâng recolte și se ivesc ogoare:Îi scarpină spinarea și-l scurmă inși - o droaie; Deși se-abat vântoase, afară încă-i boare, Încă mai dorm șopârle întinse pe pietroaie. Frunzișul cald și moale, ca pletele iubitei,Se-agită și vibrează la orice adiere;Sub cerul
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
unui hau, unul manipula cu-n ecran în mână, o cuvântare. Va fi dreptate? Oare voi nu știți că ehilibrul nu vine de nicăeri, decât din noi și voi sunte-ți o balanța strâmba? La ușă sălii, minciunii, paznici adunați de pe ogorul sărăciei, păzeau ușile morții cu tupeul uniformei. Unul cocoțat pe clădire, strigă ca să audă întreaga cetate. Aici este Înaltă Curte a Minciunii! În mână ținea batjocoritor, organul ușurării, si stropea cu sârg și-n veselie, întreaga lume. By Viorel Muha
INALTA CURTE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Inalta_curte_viorel_muha_1365532714.html [Corola-blog/BlogPost/345795_a_347124]
-
-a Mare Har ! Să ducă pe Pământ Cuvântul Cel de Sus Să re-ntregească turma, Păstorului IISUS ! Ca Teolog-Profesor, mai are de lucrat Și la Teologie, Cuvântul de Predat ! Iar pentru asta noi, ca prieteni ne Rugăm, Să-i pregătim "ogorul", adânc să îl arăm Să n-aibe bariere pe Cale, sau dușmani Cu-Alina sa Preoteasă, acum și "La mulți ani !" Iar ale sale fiice, frumoasele surori, Ca Iosif al lui Iacov, vor 10 frățiori ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi poeziile
LA ANIVERSAREA PĂRINTELUI-PROF.LEONARD de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1470258859.html [Corola-blog/BlogPost/368454_a_369783]
-
printre vâlcele, A-ndemnat puii să zboare, Teii i-a umplut de floare, Soarelui i-a spus că-i cere Să ardă mai cu putere, Greierilor să compună Muzică, dar foarte bună. A făcut schimbare mare Și-n livezi, și pe ogoare. Vara a fost punctuală, Cu suita sa regală A sosit de Sânziene Și-n păduri, și în poiene. Referință Bibliografică: VARA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1997, Anul VI, 19 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
VARA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1466313660.html [Corola-blog/BlogPost/385333_a_386662]
-
meu, pe raze fine,/ Am pus furtuna în cuvânt,/ L-am alintat cu dulci suspine.// Prelins pe ziduri de tăceri,/ E plânsul unei inimi frânte./ Cu litere de mângâieri,/ Voisem ploaia să-ți descânte.// Pe strofe-am presărat trifoi/ De pe ogorul amintirii,/ În titlu-i iz de caprifoi/ Nins pe tarlaua fericirii.// E-un mic poem imaginar,/ Înfiripat să te aline,/ De conținutu-i lapidar,/ Mă scuzi, nu m-am putut abține!” (Poem de vânt). Așa cum se întâmplă în firul iubirilor
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1443945681.html [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
mele prin viață?” scria în discursul pe care l-a conceput, migălos, cu ocazia pensionării, bunicul meu, un pedagog de școală veche, referindu-mă aici la anii 1932 - 1973, care au marcat cei 41 de ani de muncă „depusă pe ogorul școlii”cum îi plăcea să menționeze de câte ori avea ocazia. M-a încântat această expresie pentru că eu personal, nu am mai întâlnit-o până la el. A comparat școala cu un ogor pe care, dacă îl îngrijești cu atenție și dăruire, cresc
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
au marcat cei 41 de ani de muncă „depusă pe ogorul școlii”cum îi plăcea să menționeze de câte ori avea ocazia. M-a încântat această expresie pentru că eu personal, nu am mai întâlnit-o până la el. A comparat școala cu un ogor pe care, dacă îl îngrijești cu atenție și dăruire, cresc cele mai frumoase roade. Întrebarea lui, pare azi mult înafara preocupărilor celor care ar trebui să contribuie nemijlocit la construirea unei generații, dacă nu de aur, cel puțin unei generații
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
în evoluția dureroasă către un „mai bine” rămas deocamdată ipotetic. Găsind hârtia cu o tentă gălbuie și citind cuvintele scrise cu litere egale, ușor înclinate spre dreapta, frumos caligrafiate, m-a lovit dureroasa diferență dintre concepțiile celor care slujeau pe „ogorul școlii” în trecut și a celor care ne educă azi copiii. „Mândria și curajul ni-l oferă faptele și activitatea depusă”scria pedagogul, amintind condițiile în care, după război, din 1945, a inițiat și condus activități pentru care, în 1952
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
schimbat odată cu trecerea anilor, mă gândesc. Ce spun însă cadrele noastre didactice când părinții își aduc copiii în școli cu clase fără mobilier, nezugrăvite, fără perdele și fără un minim de mijloace necesare educării mlădițelor ce trebuie să înflorească pe „ogorul școlii”? Și ce spun părinții chemați la muncă voluntară și contribuții voluntare atât de necesare pentru binele odraslelor? Păi treaba stă cam așa: cadrele didactice atrag atenția că nu există posibilități materiale, iar părinții anunță că nu dispun de timp
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
bogate”. Mă alătur și eu acestor cuvinte pătrunse de emoție, ca un părinte interesat de drumul în viață al copiilor săi, adăugând că așteptăm cu toții să vedem roade cât mai bogate crescute de cei care slujesc în zilele noastre pe „ogorul școlii” . Referință Bibliografică: ÎNVĂȚĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ȘCOALĂ VECHE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1386, Anul IV, 17 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ȚAPUL Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1575 din 24 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului ȚAPUL E soare. Nu văd niciun nor. S-au copt harbujii pe ogor. Sub cerul nesfârșit și gol Se-adună graurii în stol. Vin și brotacii săltăreți Sub florile de castraveți, Se pregătesc de festival C-un cântec nou, original. Se-aleargă razele pe jos; În umbra teiului stufos Pășește-un țap cu
ȚAPUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1429879036.html [Corola-blog/BlogPost/357756_a_359085]