25 matches
-
oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji de porumb, ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul era nelipsit în fiecare duminică de la liturghia ținută de părintele Plutașu în biserica din comună. Preotul dacă nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi precis
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
tatăl meu i-a făcut în cele din urmă o cușcă din lemn de brad acoperită cu tablă, chiar la ieșirea din casă, în stânga, la colțul grădinii lui nea Titu. I-a pus apoi în ea un strat gros de ogrinji peste care a așezat o bucată de preș, Bălan era mulțumit... De altfel, n-o folosea decât când era foarte frig ori când ploua sau ningea foarte tare. De obicei, când nu patrula, dormea pe podișcă, în fața casei ori sus
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
sprijinea și plita oarbă, zidită din bucăți de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo găteau de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji[1]de porumb rămași după ce mâncau oile frunzele de pe tulpini, ori tizic[2]sau crengile uscate de viță de vie. În fiecare duminică mergea la liturghie de la biserica din comună. Preotul Plutașu dacă nu l-ar fi văzut în biserică
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji[Tulpini de porumb], ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul era nelipsit în fiecare duminică de la liturghia ținută de părintele Plutașu în biserica din comună. Preotul dacă nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji[Tulpini de porumb], ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul era nelipsit în fiecare duminică de la liturghia ținută de părintele Plutașu în biserica din comună. Preotul dacă nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
fundal de liziera Ascunși în firidele de cremene Și de calcar ale munților - forturi Încropite la repezeala sau adevărate Nu slobozește din țevi de pușcă sau guri de tun Măcar în glumă ghemotoace de cârpe sau ierburi uscate Fomoioage de ogrinji tăvălite-n pucioasa Și pulberi de praf de pușcă - cum se zice C-ar fi făcut corpul de oaste munteana Trimis de Cantacuzino-voievod s-ajute Pe turci la asediul Vienei ... Referință Bibliografica: Carnagiu la Gettysburg (ÎI) / George Nicolae Podișor : Confluente
CARNAGIU LA GETTYSBURG (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Carnagiu_la_gettysburg_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/359634_a_360963]
-
pupila-i furată de abis și am știut că iarăși m-am otrăvit cu dor... DIMINEAȚĂ ABSURDĂ mi-e inima o brumă, se face dimineață să plec mă bate gândul, să mă afund în ceață din iarbă de-asta vară ogrinji au mai rămas cu dinți de împrumut îi ronțăi fără glas. mi-e frică să mai dorm, m-aleargă lupi în vis și veghea mă-nspăimântă, nevroza și abis bagajul e facut, îl am în suflet gata absurdă și incertă mă
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_din_mitologia_ion_iancu_vale_1362294712.html [Corola-blog/BlogPost/359765_a_361094]
-
oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji de porumb, ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul era nelipsit în fiecare duminică de la liturghia ținută de părintele Plutașu în biserica din comună. Preotul dacă nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi precis
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401699415.html [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Neaua ninge, nu-l atinge” (Închinarea păstorilor), leagănul lui este sfânt și purtat de îngeri (Crăciunul). Locul nașterii lui Iisus este cel biblic, în Betleem pronunțat popular Vitleem, într-un spațiu modest, neprielnic nașterii, ieslea boilor, „ În paiele grâului, în ogrinjii fânului” (S-a născut Domnul). Nașterea lui este vestită de elemente cosmice, miraculoase, steaua care-i călăuzește pe magi spre locul nașterii, de elemente sacre, corul îngerilor (Îngerii cântă), de elemente profane prin proveniență și sacre prin funcție și mediul
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1418456682.html [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
primirea Vieții Înseși, omenirea putea fi readusă la viață. Fericitul Ieronim (†420), care a petrecut 30 de ani în fața peșterii Betleemului, dimineața înainte de a-și începe lucrul, contemplă și grăiește Domnului: <<Pruncule, pruncușor iubit, cum suferi Tu pe paie și ogrinji (...) Aș vrea să-ți dăruiesc ceva ...>> Și oferea tot ce avea el. Iar Pruncul Iisus îi spune: <<Ieronime, toate ale tale, ale lumii, le am>>. <<Atunci, ce să-ți dau, Doamne?>> Iisus Hristos îi răspunde: <<Ieronime dăMi păcatele tale! Eu
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
argintată, un chivot de argint și o dveră plușată despre care se spune că ar fi donația Doamnei Elena Cuza, cărți vechi cu litere chirilice (legate în piele), veșminte din mătase naturală. În anul 1988, sub păstoria preotului paroh Ionel Ogrinji, cu sprijinul enoriașilor din Solești s-au început lucrările de reparații capitale ale bisericii, împodobindu-se și cu pictură nouă, în tehnica frescă, de către pictorul Stelian Onica. Biserica a fost resfințită în anul 1997. Biserica a fost construită din cărămidă
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
țară. Pentru izbândă, soartă sau povară Să guști o picătură de Cotnar! Când o să dai cu cel din urmă zar Și alte lumi se vor ivi în cale, La masa adevărurilor tale S-aduci și-o picătură de Cotnar! MIHAI OGRINJI ȘI IOAN NEAMȚU Autorii volumului „Sub Zodia lui Bachus. Prin podgoriile românești” de Mihai Ogrinji și Ioa n Neamțu , rezervă temei noastre un capitol distinct: Cotnari, ca pecete pe un hrisov, spicuind din diverse surse adevărate metafore demne de sub iectul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu cel din urmă zar Și alte lumi se vor ivi în cale, La masa adevărurilor tale S-aduci și-o picătură de Cotnar! MIHAI OGRINJI ȘI IOAN NEAMȚU Autorii volumului „Sub Zodia lui Bachus. Prin podgoriile românești” de Mihai Ogrinji și Ioa n Neamțu , rezervă temei noastre un capitol distinct: Cotnari, ca pecete pe un hrisov, spicuind din diverse surse adevărate metafore demne de sub iectul t ratat: „Când trupul toamnei se subțiază ca noaptea u nei mire se, din nord
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Bichineț, Simion Bogdănescu, Mircea Ciubotaru, Theodor Codreanu, Mircea Coloșenco, Vicențiu Donose, Ion Enache, Vasile Iancu, Petrea Iosub, Constantin Iurașcu Tataia, Cezar Ivănescu, Gheorghe Lupu, Constantin Manea, Dumitru V. Marin, Ion Mâcnea, Ion Murgeanu, Petru Necula, Traian Nicola, Gruia Novac, Mihai Ogrinji, Ion Patriche, Coriolan Păunescu, Alexandru Poamă, Theodor Pracsiu, Dan Ravaru, Cristian Simionescu, Constantin Slavic, Gheorghe Sofianu, Avram D. Tudosie, Laurențiu Șoitu și mai tinerii Mihai Apostu, Val Andreescu, Leonard Ciureanu, Daniel Dragomirescu, Daniel Grosu, LucianValeriu Lefter, Ion Toderașcu ș.a.. * Deși
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
seamă, 2006, scoate revista Baad. OATU, Daniela, n. 16 aprilie 1967; liceul "Emil Racoviță" (îndrumător prof. D.V. Marin), Facultatea de Filologie Ia și. Colaborează la Ateneu, Amfiteatru, Opinia Studențească, Tomis, Ramuri, Cronica, Luceafărul, Meridianul, ș.a. Tip. Eternitate fragilă, 2003 367 OGRINJI, Mihai n. 1954, Vaslui (Brodoc): publicist și scriitor. A urmat Liceul "Mihail Kogălniceanu" din Vaslui și apoi Facultatea de Ziaristică din București. Debut literar în 1970. Ziarist la Vremea nouă din Vaslui și revista România pitorească din capitală, unde este
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Baban, Corneliu Bichineț, Gelu Bichineț, Simion Bogdănescu, Costin Clit, Theodor Codreanu, Serghei Coloșenco, Daniel Dragomirescu, Iorgu Gălățeanu, Dionisie Gradu (pictură), Daniel Grosu, Năstase Forțu (pictură), Marcel Guguianu (sculptură), Ioan Mancaș, Dumitru V. Marin, Ion Mâcnea, Traian Nicola, Gruia Novac, Mihai Ogrinji, P.S. Corneliu, Cristian Pântea (sculptură), Elena Poamă, Theodor Pracsiu, Ion Gheorghe Pricop, Dan Ravaru, Marin Rotaru, Cristian Simionescu, Avram D. Tudosie, Nicolae Viziteu (caricatură) și alte câteva nume care ne scapă. într-un front secund s-ar afla Cătălin Al
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
valori vasluiene, "emigranți". Aș enumera pe Valentin Silvestru (n. 1924), un reper imposibil de egalat pentru ce poate face pentru ai lui un fost vasluian, Marin Aiftincă (n. 1940), Ion Murgeanu poet, Mircea Coloșenco (felicitări pentru dinamism și realizări), Mihai Ogrinji (n. la Brodoc, 1954) și după cum am scris se afirmă Lucian Pârvoiu, Cătălin Striblea, Cătălin Lența. Bucureștenizații care țin legături cu Bârladul și Vasluiul, reprezintă, până la urmă, și ei, recunoașterea valorii celor 393 plecați "de aici". E selecția pe care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
George Maiorescu, căruia i se alătură ulterior Augustin Sandu. Din 1990 componența redacției se modifică sensibil, redactor-șef fiind Anda Raicu, redactor-șef adjunct Alexandru Condeescu și, începând cu numărul 12/1990, Traian Caraciuc, iar secretar general de redacție Mihai Ogrinji, căruia îi succedă Dan Constantinescu și Luminița Bănescu. De la numărul 1/1994 Anda Raicu devine director al publicației, iar Mihai Ogrinji redactor-șef. R.p. și-a schimbat de câteva ori și subtitlul, de la „Revistă lunară de turism” la „Turism, ecologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
redactor-șef adjunct Alexandru Condeescu și, începând cu numărul 12/1990, Traian Caraciuc, iar secretar general de redacție Mihai Ogrinji, căruia îi succedă Dan Constantinescu și Luminița Bănescu. De la numărul 1/1994 Anda Raicu devine director al publicației, iar Mihai Ogrinji redactor-șef. R.p. și-a schimbat de câteva ori și subtitlul, de la „Revistă lunară de turism” la „Turism, ecologie, cultură”. Din 1974 are ediții în limbile engleză, franceză, germană și rusă. Începând cu numărul 1/1992 trece la format de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
și-i puse pe toți șapte în sac. Mama alerga prin zăpadă nu voia de ei să se despartă. Mult timp, mult timp mai tremură apa sub gheața spartă. Blaga (1957) Când se rupea ziua de noapte În ocol pe ogrinji uscați, Cățeaua a fătat șapte Căței roșcați. Îi dezmierda iubitoare Lingându-i în timp ce sugeau. Fulgi de ninsoare De caldul burții ei se topeau. Iar mai spre seară, Când se culcă păsăretul buimac, A venit ursuz omul de-afară Și i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Este apoi de remarcat alternanța l/r: fr. blé - rom. grâu; rom. alună - sl. oreh, alb. arrë „nucă”; rs. zlaki „cereale”, sl. zernó „grăunte”, engl. corn „cereale”, rom. jir; sl. glodati „a roade” - rom. a grojdi „a roade, a ronțăi”, ogrinji „resturi de nutreț, cotoare”. Aici se înscrie și grijă, pentru ideea de roadere în interior, de preocupare. Cf. sl. grâzti „a ronțăi”, let. graûzt „ib.”, arm. krcem „ib.”, vgr. βρυχω „scrâșnesc din dinți”. Gândul ca oglindă a realității a dat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
primirea Vieții Înseși, omenirea putea fi readusă la viață. Fericitul Ieronim (†420), care a petrecut 30 de ani în fața peșterii Betleemului, dimineața înainte de a-și începe lucrul, contemplă și grăiește Domnului: <<Pruncule, pruncușor iubit, cum suferi Tu pe paie și ogrinji (...) Aș vrea să-ți dăruiesc ceva ...>> Și oferea tot ce avea el. Iar Pruncul Iisus îi spune: <<Ieronime, toate ale tale, ale lumii, le am>>. <<Atunci, ce să-ți dau, Doamne?>> Iisus Hristos îi răspunde: <<Ieronime dăMi păcatele tale! Eu
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
doar câteva luni... Numai piele și os... Asta a mai rămas din bietele animale! În timp ce Roibu... Da, da! Doar că lui Roibu cumătru Bas îi aducea destul de des obricul de dimineață. N-aveți nicio grijă, că numai cu șișcă de ogrinji, cu porția de paie de secară și de rogoz în două cu pipirig nici tata lui Roibu nu era amu mai breaz, mai de doamne-ajută. Fă-l mai iute ciosvârte, măi Gheo, că dacă te prinde cumva Cumătru pe-aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
trai ceva mai de Doamne-ajută. Mai întâi, să știi vecine, că tizicul de la Puțureni îi cel mai bun din țară! Că la noi bălegarul se frământă mai întâi separat și abia după aceea se adaugă tulpini tocate de soreancă și ogrinji, iar paiele se bagă abia la sfârșit. Și toată trebușoara asta o face numai omul cu femeia lui, care joacă în amestecul de bălegar, suflecați până mai sus de genunchi, ca tinerii la hora satului. Că animalele, de le pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
la lacătul de pe ușă, șeful ne ceru să-l urmăm. Am dat colțul casei și, încălecînd o ușă scoasă din țîțîni pusă de a curmezișul, am pătruns într-o șandrama. Lumina cădea cu zgîrcenie pe patru oi care călcau niște ogrinji. De-acolo intrarăm într-o odăiță fără foc, lipită cu lut. Mirosea a aer înghețat. De sub oghealul din care se ițeau șomoioage de lînă, ne privea, speriat și mut, un moșneag îmbrăcat în suman. Nu răspundea la nici o întrebare. Deodată
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]