30 matches
-
fertilitate bună, formează 60-70% lăstari fertili, cu valori ale coeficienților de fertilitate situați între limitele 0,5-0,9 c.f.r., respectiv 1,1-1,3 c.f.a. Rezistă destul de bine, atât la ger, cât și la secetă. Manifestă rezistență bună la oidium și mană și slabă la putregaiul cenușiu. Răspunde bine condus pe formă semiînaltă, sistemul de tăiere mixt, cu o încărcătura optimă de rod de 16-18 ochi/m2 , repartizată pe elemente lungi de rod (coarde de 12-14 ochi). În cursul perioadei
Azur (strugure) () [Corola-website/Science/331883_a_333212]
-
Hamburg, Cinsaut, Chasselas doré, Tamina sau cu Băbească neagră și Razachie roșie. Soiul prezintă rezistență foarte bună la ger (-20...-22 grade C), la secetă, la moliile strugurilor și la putregaiul cenușiu al strugurilor, prezentând totodată toleranță bună la mană, oidium și filoxeră. Este un soi cu fertilitate medie - 60% lăstari fertili, iar valorile coeficienților de fertilitate se înscriu în limitele 0,8 c.f.r. și 1,6 c.f.a. Soiul are nevoie de portaltoi de vigoare medie sau portaltoi viguroși
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]
-
iunie, iar maturarea se realizează în a doua decadă a lunii august, cu 5-6 zile după soiul Cardinal (în anii cu condiții climatice optime, maturarea se realizează odată cu soiul Cardinal). Rezistențe biologice: toleranță mijlocie la ger (-18...-20 grade C), oidium și putregaiul cenușiu al strugurilor și manifestă o mare sensibilitate la mană. Fertilitate bună, (61% lăstari fertili), productivitate ridicată, datorită mărimii strugurilor, iar valorile coeficienților de fertilitate sunt în limitele: c.f.a. 1,7 și c.f.r. 1,1, iar
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
utile (auxiliare) care au rol în polenizare sau combatere. În natură se cunosc câteva cazuri de interrelații, care constituie obiectul combaterii biologice a patogenilor. Astfel, relațiile de antagonism, hiperparazitism și competiție nutritivă, au determinat reducerea populațiilor unor patogeni, așa cum sunt: Oidium farinosum, Puccinia sp., Agrobacterium sp., Polystigma rubrum. Cunoașterea organismelor utile, va permite alegerea unor măsuri de prevenire și combatere, care să nu afecteze aceste specii, așa cum sunt: alegerea unor pesticide selective (aceasta se poate utiliza doar în cazul insecticidelor), aplicarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
fructiferi, vița de vie) au fost alese plante reprezentative și anume: grâul, cartoful, tomatele, mărul și vița de vie. 5.1. Combaterea integrată a agenților patogeni la grâu Boli principale: 1. Făinarea grâului - Blumeria graminis f sp. tritici, f. c. Oidium monilioides 2. Fuzarioza spicelor - Gibberella zeae f.c. Fusarium graminearum 3. Tăciunele zburător - Ustilago tritici 4. Mălura - Tilletia sp. Alți agenți patogeni întâlniți la grâu: Virusuri 1. Wheat streak mosaic virus - mozaicul dungat al grâului 2. European mosaic striate mosaic
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
respective. a ciupercile din subîncr. Ascomycotina sporii imobili se formează pe suporturi speciale numite conidiofori, care pot fi aerieni sau protejați în organe speciale numite picnidii și lagăre (acervuli). După aspectul morfologic, se deosebesc trei tipuri de conidii: hifal a Oidium; b Botrytis; c Alternaria , melanconial și sferopsidal. Conidiile care aparțin tipului hifal se formează pe conidiofori aerieni și sunt de diferite forme și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori, aceștia alcătuiesc mănunchiuri
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească . Agentul patogen Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lév., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium leucoconium Desm. Miceliul hialin, septat și ectoparazit, se fixează de organele plantei-gazdă cu ajutorul apresorilor din care pornesc haustorii. Pe miceliu se formează lanțuri de conidii ca niște butoiașe, de mărimi ce variază între 17-24 x 9-16 µm. Ciuperca se răspândește
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în unele cazuri, chiar o cădere a acestora. La soiurile foarte sensibile (Jonathan) pe fructe apare o rețea fină de țesut necrozat. Agentul patogen Podosphaera leucotricha (Ell. et Ev.) Salm., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium farinosum Cke. Ciuperca prezintă aparatul vegetativ sub forma unui tal filamentos, hialin și septat, care se fixează de țesuturile parazitate cu ajutorul apresorilor (niște formațiuni ale miceliului asemănătoare ventuzelor). Din apresori pornesc haustorii ce au formă sferică și pătrund în celulele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și septat, care se fixează de țesuturile parazitate cu ajutorul apresorilor (niște formațiuni ale miceliului asemănătoare ventuzelor). Din apresori pornesc haustorii ce au formă sferică și pătrund în celulele epidermice. Epidemiologie. Înmulțirea asexuată a ciupercii se face prin conidii de tip Oidium care apar pe miceliu sub formă de șiruri de celule butoiate. Multitudinea conidiilor dă un aspect pulverulent zonei atacate. Forma conidiană poartă numele de Oidium farinosum Cke. Conidiile au dimensiuni cuprinse între 16-17 x 10-17 µm și asigură răspândirea agentului
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pătrund în celulele epidermice. Epidemiologie. Înmulțirea asexuată a ciupercii se face prin conidii de tip Oidium care apar pe miceliu sub formă de șiruri de celule butoiate. Multitudinea conidiilor dă un aspect pulverulent zonei atacate. Forma conidiană poartă numele de Oidium farinosum Cke. Conidiile au dimensiuni cuprinse între 16-17 x 10-17 µm și asigură răspândirea agentului patogen în timpul perioadei de vegetație. Ele sunt apte de a germina pe țesuturile vii ale plantei, folosind apa rezultată din transpirație, cu condiția ca temperatura
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
aspect pulverulent, făinos, iar ulterior devin de culoare cenușie deoarece spre sfârșitul viabilității țesuturilor parazitate în miceliu apar mici puncte negre. Agentul patogen - Blumeria (Erysiphe) graminis f.sp. tritici March., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina; f.c. Oidium monilioides Lk. Ciuperca este parazită obligată, prezintă miceliul sub formă de tal filamentos, ramificat, ectoparazit, fixat pe organe prin apresorii și se hrănește prin intermediul haustorilor digitat-ramificați trimiși în celule. De pe talul ciupercii se diferențiază conidiofori scurți (celule generatoare de conidii
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu apendici scurți, neramificați, bruni. În cleistoteciile de 115-230 µm în diametru, se diferențiază numeroase asce elipsoidale de 66-90 x 24-36 µm, cu 4-8 ascospori elipsoidali. Epidemiologie. În cursul perioadei de vegetație agentul patogen se răspândește prin intermediul conidiilor de tip Oidium ce germinează la temperaturi de 3-31oC, cu optimum de 14-17oC și în condiții de higroscopicitate de 95 %, la suprafața organelor. În timpul iernii agentul patogen rezistă sub formă de miceliu parazit de pe care, în primăvară, vor apărea noi generații de spori
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la făinarea mărului). În loturile semincere se aplică primul tratament la înălțarea paiului, al doilea la apariția spicelor și al treilea numai în condiții de infecție maximă, după înflorit. 5.3.4. Făinarea viței de vie Uncinula necator Făinarea sau oidium-ul viței de vie este o boală originară din America de Nord. În anul 1845 a fost observată în Anglia de către C.M.Tuker și studiată în 1847 de către J.M.Berkeley, de unde s-a răspândit în toate podgoriile din Europa. La noi în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conținutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor microorganisme. Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate exală un miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de Oidium sunt supuse infecțiilor cu Botrytis fuckeliana, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența cleistoteciilor care apar ca niște formațiuni punctiforme mici, de culoare neagră. Atacurile tardive pe bobițele ajunse
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
niște formațiuni punctiforme mici, de culoare neagră. Atacurile tardive pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ, la suprafața acestora formându-se numeroase pete necrotice . Agentul patogen-Uncinula necator (Schw.) Burrill., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium tuckeri Berk. Epidemiologie. Principalele forme de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistență situat mai ales în mugurii lăstarilor infectați și, în al doilea rând cleistoteciile. Cercetările efectuate în Europa demonstrează rolul redus ce-l au ascosporii în infecțiile de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
utile (auxiliare) care au rol în polenizare sau combatere. În natură se cunosc câteva cazuri de interrelații, care constituie obiectul combaterii biologice a patogenilor. Astfel, relațiile de antagonism, hiperparazitism și competiție nutritivă, au determinat reducerea populațiilor unor patogeni, așa cum sunt: Oidium farinosum, Puccinia sp., Agrobacterium sp., Polystigma rubrum. Cunoașterea organismelor utile, va permite alegerea unor măsuri de prevenire și combatere, care să nu afecteze aceste specii, așa cum sunt: alegerea unor pesticide selective (aceasta se poate utiliza doar în cazul insecticidelor), aplicarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
fructiferi, vița de vie) au fost alese plante reprezentative și anume: grâul, cartoful, tomatele, mărul și vița de vie. 5.1. Combaterea integrată a agenților patogeni la grâu Boli principale: 1. Făinarea grâului Blumeria graminis f sp. tritici, f. c. Oidium monilioides 2. Fuzarioza spicelor Gibberella zeae f.c. Fusarium graminearum 3. Tăciunele zburător Ustilago tritici 4. Mălura Tilletia sp. Alți agenți patogeni întâlniți la grâu: Virusuri 1. Wheat streak mosaic virus mozaicul dungat al grâului 2. European mosaic striate mosaic
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
programare. Această soluție este indicată mai ales pentru stropirea răsadurilor de primăvara până toamna. Cum să udați corect Unele plante nu trebuie udate direct cu o stropitoare: această metodă poate favoriza dezvoltarea unor boli care atacă frunzele, cum ar fi oidium (numită și „făinare”). De reținut Dacă vreți să evitați bătăile de cap, puteți grupa plantele în funcție de nevoia lor de apă. Ținând cont în același timp și de nevoia de îngrășământ sau de rotația culturilor... Cînd udați? Aici trebuie luați în
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
rozătoarele. Cum îl veți folosi? Primăvara, vara și toamna, puteți împrăștia aproximativ trei pumni pe metru pătrat. Îl veți încorpora în sol cu ajutorul unei grife. Udați ușor după aceea. Capitolul 7 Cum vă veți ocupa de grădină Bolile grădinii Făinarea (oidium) Maladia este cauzată de o ciupercă ce atacă suprafața frunzelor: acestea sunt pătate de mici puncte albe care se întind rapid, până ce ajung să formeze un fel de suprafață pâsloasă lată, de culoare gri. Frunzele se usucă foarte repede. Ciuperca
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
a frunzelor. Bactericid Care distruge bacteriile. Bianual Caracterizează o plantă al cărei ciclu complet (germinare, creștere, înflorire, ofilire) durează doi ani. În primul an, planta încolțește și crește, iar în al doilea an înflorește și moare. Făinare A se vedea „oidium”. Butaș Parte a unei plante (cel mai adesea, o tijă) care va fi introdusă în sol sau într-un pahar cu apă pentru a prinde rădăcină. Brasicacee (familia) Varză, nap, ridiche, lăptucă, muștar. A mușuroi Mușuroirea constă în adunarea pământului
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
din încrucișarea a două varietăți sau două specii, imposibil de reprodus prin semințe. Labiate (familia) Busuioc, levănțică, măghiran, voronică, melisă, oregano, rozmarin, cimbru, salvie, cimbrișor. Lemnos Care seamănă cu lemnul (tijă lemnoasă). Liliacee (familia) Usturoi, sparanghel, arpagic, hașmă, ceapă, praz. Oidium Boală ce se caracterizează printr-un puf alb care acoperă frunzele și fructele (a se vedea „făinare”). Acoperirea cu paie Constă în așezarea unui strat de materii diverse (paie, bălegar, resturi de iarbă rămase de la tunderea gazonului, turbă, compost, tulpini
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
făinare, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, la pomii netratați (Victoria Șuta și colab., 1974). Numărul mare de picnidii de Ampelomyces modifică culoarea miceliului parazitat din alb, cu aspect făinos, în alb murdar, reducând considerabil numărul conidiilor de Oidium farinosum Cke. Pentru combaterea păianjenilor tetranichizi, se recomandă răspândirea în plantațiile de măr a speciilor de acarofagi din genurile Typhlodromus și Phytoseiulus în proporția un prădător la 50-100 acarieni fitofagi. Pentru combaterea păduchelui din San José (Quadraspidiotus perniciosus), se răspândește
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
albe capătă în scurt timp un aspect prăfos, făinos, apoi devin de culoare cenușie deoarece spre sfârșitul viabilității țesuturilor parazitate, în pâsla ciupercii apar mici puncte negre. Transmitere-răspândire. În cursul perioadei de vegetație ciuperca se răspândește prin intermediul sporilor de tip Oidium ce germinează la temperaturi de 3-31șC, cu optimum de 14-17șC și în condiții de umiditate 95 %, la suprafața organelor. În timpul iernii ciuperca rezistă pe frunză ca parazită pînă în primăvară când, vor apărea noi generații de spori. Sporii formați târziu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se va observa și pe sfecla din anul I. Perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate scăzută, determină o veștejire ușoară a foliajului, condiție favorabilă pentru instalarea atacului ciupercii. Transmitere-răspândire. În perioada de vegetație ciuperca este răspândită de sporii de tip Oidium ce germinează ușor la suprafața frunzelor ușor veștejite. De la un an la altul ciuperca rezistă prin fructificațiile de rezistență rămase pe resturile vegetale. Prevenire și combatere. Boala se observă de obicei spre toamnă pe frunzele mai bătrâne cu vitalitate scăzută
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la alcătuirea unui asolament corect trebuie să se țină seama că această ciupercă, deoarece are un larg cerc de plante gazdă. Semințele de in vor fi tratate înainte de semănat cu Vitavax 200 FF200 ml/100kg. 5.1.3. Făinarea inului Oidium lini Făinarea inului este o boală larg răspândită în țările cultivatoare din vestul Europei și în Italia. C. Sandu-Ville o descrie din România în 1951, iar ulterior ea s-a răspândit și a dat pagube mari în anii 1958 în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]