97 matches
-
fost atacați de turci, ca să trateze cu inamicul si reușeste să-l convingă să plece; cum atunci când un grup de tâlhari a atacat casa mare și frumoasă, din piatră, pe care familia și-o construise din bani adunați din ale oieritului, Despa, ținând un nou născut în mâna stângă, cu pușca în mâna dreaptă trage „bărbătește”, iscusit și fără oprire și-i izgoneste. Despa avea istețimea de minte și simțul umorului fratelui ei Ioan Caragiani. După o vizită la regină, întrebată
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
pentru meșteșug în fine - participium praeteriti substantivat -ărit, precum cism-ar, cism-ărit văc-ar, văcărit mor-ar, morărit apoi prisăcărit (și prisăcărie), pădurărit și a. a. Tot acest sufix, care dă verbelor un caracter frecurentativ se-ntrebuințează și pentru biruri și taxe: oierit, ierbărit etc. Escelenta carte de cultura pomilor a d-lui Dim. Comșa se-ntitulează deci cu drept cuvânt Pomărit - și nu Pomologie. Numai meșteșugul advocaților se servă de un sufix mai bizantin si se cheamă advocat-lîc! [20 decembrie 1878] PANDARUS, VORNICEL
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lor, cu toate că ei erau îndatorați să facă o parte însemnată în armată și să meargă la război cu cheltuiala lor, dar tot plăteau dăjdiile cele mai însemnate. Astfel ei au plătit în tot anul haraciul, ploconul bairamului, banii calului și oieritul la trei ani. Visteria făcea chibzuire după starea fiecăruia cât se cuvine să plătească. Constantin Mavrocordat, la 1741, prin actul reformei desființând multe drepturi ale boierilor îi scuti de tot de dăjdii. (N. Bălcescu. Puterea armată pag. 24 et. sq
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
găinațul - Alegerea sămînței - Stărpirea tăciunelui - Cultura trifoiului - Plugul - Grapa - Greutatea fructelor și semințelor mai îndatinate - Timpul încolțirei și vegetațiunii la diversele plante agricole - Volumul diverselor nutrețuri - Greutatea corpurilor mai îndatinate. Economia vitelor: Alegerea vitelor de prăsilă - Mulsul vacilor - Ceva despre oierit - Ce avem de observat când cumpărăm cai? - Vârsta cailor - Cât timp poartă animalele agricole? Pomăritul: Părțile pomului - Prășirea pădureților de altoit - Despre altoire îndeobște - Surceii nobili - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Ocularea. Vieritul: Culesul strugurilor - Spălatul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să fie depășită investigația de tip etnografic, în care s-a perseverat pînă nu de multă vreme. Ea a dus la confuzii și la simplificări nedorite. Lectura strict literală a complexului de forme poetice, identificarea unor amănunte ce privesc viața oieritului, nu trebuie nesocotite; ba sunt necesare pînă la un anume punct. Dar Miorița este un „text deschis”, cum s-a mai spus. Ea se pretează la o serie de abordări din perspective diverse și specializate: folcloristică, etnografică, literară. Pe lîngă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
plîns Vitoria Lipan ? Iată o întrebare al cărei răspuns ar putea aduce unele lămuriri în problema mioritismului, în ce privește „moartea ca așteptare”. Condiția ar fi ca protagoniștii, Nechifor și Vitoria Lipan să nu fie decupați din spațiul originar și formativ al oieritului, cu habitudinile și prejudecățile (mai ales prejudecățile) specifice. Îi era mai familiară Vitoriei îndepărtata Crimee decît Galațiul, pentru că, în acea direcție, spre răsărit, porneau turmele pe lungile drumuri ale transhumanței, zona fiind intens însămînțată cu numele românești ale proprietarilor de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ambele situații. În rolul de „omul cu baltagul”, l-am întrezărit deja în două ipostaze, în chip de Nechifor Lipan și de Gheorghiță. Par roluri fictive, dar credibile, întrucît pot fi reconstituite punct cu punct cu fragmente autentice din viața oieritului. Cealaltă secvență, și ultima, se află tot în prelungirea altora anterioare. Ea face parte din același scenariu. Dacă dă impresia de inedit, și așa stau lucrurile, înseamnă că se cere a fi jucată, dar nu în regia mioarei, neliniștită și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de inedit, și așa stau lucrurile, înseamnă că se cere a fi jucată, dar nu în regia mioarei, neliniștită și înlăcrimată, ci a altei „femei”, Vitoria, disperată și răzbunătoare. Aici se află diferența de soartă dintre cei doi eroi ai oieritului, cel din Baltagul și cel din Miorița: unul își joacă viața la vedere, celălalt, moartea. Punînd lucrurile cap la cap, constatăm că amîndoi erau pregătiți pentru ambele roluri, care, în fond, nu „diferă” unul de altul. Se poate spune, și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
zonă. Un antreprenor local a dotat-o cu tehnologia cea mai nouă, care respectă normele de mediu (până atunci oierii erau nevoiți să spele lâna la o astfel de mașină în Belgia). Folosirea mașinii a avut efecte asupra reînnoirii tradiției oieritului, a prelucrării lânei în valea Ötz. În alte probleme de transfer tehnologic au fost implicate universitatea și centrul de cercetare în domaniu. "Muzeul mierii" din Portodemouros (Galiția, Spania) a devenit treptat mai mult decât un muzeu: un spațiu multifuncțional consacrat
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
natura umană „ereditară” sau „introvertită”. Tot în relație cu structura economică de la Tilișca pot fi înțelese și unele dintre orientările valorice locale din planul „tipului de activitate”. Am constatat în acest sens caracterul de „economie dominantă” pe care îl are oieritul în viața localnicilor, ținând seama de cei 95 de proprietari de turme, dar și de cei 63 de „agricultori” ce dețin, de fapt, nu loturi agricole, ci tot turme. Trăsătura psihologică a „activismului” la tilișcani, oglindită printr-o majoritate clară
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nesupărare". În 1660, Evstratie Dabija repeta același ordin și îl extinde și la desetina de pâne. Gorștinarii adună veniturile domniei de pe oile și mascurii localității, activitate pomenită în poruncile lui Mihai Racoviță în anul 1709. Gorștina de râmători și de oierit a fost dajdia pe porci și oi, animale asupra cărora s-au plătit dăjdii mai întâi, plata asupra boilor și a cailor intrând în amenzile judecătorești, pentru că în Moldova amenzile aplicate se plăteau atunci în capete de boi, în timp ce în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dificil de ascuns dintre acestea și, în România comunistă, a devenit celebru un sat din Oaș ai cărui locuitori erau legal beneficiari ai economiei de piață - zona nu era colectivizată - și ale căror averi proveneau din comerțul cu produse de oierit: carne și brânzeturi, pentru luxul caselor lor. Este adevărat că, aflate în mediul rural, aceste case nu dispuneau nici de apă curentă și nici de canalizare, cel puțin nu din resursele comunității, dar prin mărimea lor și prin dotări depășeau
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe apa Cernii.” (L. Blaga, p. 364); • genitivul categoriei; se dezvoltă într-o sintagmă în care substantivul regent denumește categoria largă în care se înscrie obiectul denumit de substantivul determinant: „Nichifor Lipan s-a arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului.” (M.Sadoveanu, X, p.516), „Dar mai cumplita lui vinovăție,/ Ticăloșit de crima îndoielii,/ E c-a simțit în sânge o frăție/ Și-o solidaritate cu rebelii.” (T. Arghezi, I, p. 466); • genitivul metaforic; cele două substantive ale sintagmei nominale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
47), „Fina Smaranda luă lacomă banii și-i flutură deasupra mesei.” (E. Barbu, 36), „Aproape toată luna lui aprilie am fost în fiecare după-amiază în magazin...” (C. Petrescu, Procust, 288), „Nichifor Lipan s-a arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului.” (M. Sadoveanu, X, 516) • a poziției sociale (administrative, profesionale etc.): „Pe urmă am numărat oile și Alexa baciul le-a însemnat la răbuș.” (M. Sadoveanu) • a desfășurării unui proces metaforic: „Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate.” (M. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
milion de nuci și cireși negri pe spațiile publice, de-a lungul rețelelor de drumuri, căi ferate, canalului Dunăre-Marea Neagră; - loturi de teren pentru practica agricolă în folosul școlilor din mediul rural; - punerea în valoare a pășunilor alpine prin stimularea oieritului, investiții în adăpostirea și hrănirea oilor pe timpul iernii; - împădurirea fondului silvic haotic exploatat; - perdele de protecție climatică în Bărăgan și Dobrogea; - acordarea de credite pentru procurarea de către locuitorii mediului rural de sobe moderne; - separarea compostului din deșeurile menajere din mediul
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
1974 cu profil tematic (istorie, artă și meșteșugul textiliștilor) și muzeul sătesc din Cisnădioara, CÎrțișoara - casa memorială Badea CÎrțan (1849-1911) și muzeul de etnografie, Gura RÎului - colecție de picturi pe sticlă, Poiana Sibiului - muzeu sătesc de etnografie cu piese de oierit, Rășinari - muzeul Octavian Goga, Săliște - Sat Galeș - o originală casă țărănească din zonă, cu o stînă tipică cu tot inventarul ei amenajat În curte, Sibiel - Săliște - colecție de pictură pe sticlă, Tălmaciu - Băița - muzeu sătesc, Tilișca - sat Rod - expoziție muzeală
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Ion” și „Ciuleandra”. - Pensiunile turistice: Anca, Angela, Ileana. POIANA SIBIULUI. - m. arh.: biserica de lemn; - etnografie și folclor: - mari crescători de oi ( În jurul anului 1890 aici erau Între 150.000300.000 de oi); - muzeu sătesc - colecție etnografică cu piese de oierit, agricultură montană, produse ale diferitelor meșteșuguri legate de prelucrarea lemnului, textile, port popular etc.; - aici și-a avut sediul „Uniunea Oierilor din Întreaga Țară” care scotea Revista „Stîna”. - pensiuni turistice. PORUMBACU DE JOS. - izvoare de apă sărată În satul Sărata
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Țăranu mai erau și prin Sărmaș și prin poiana Mureșului. Știut este că de obicei acest nume se dădea celor proveniți din zona de câmpie, fie ea din Transilvania, fie din Moldova. Cât privește numele Baciu, acesta trimite numaidecât la oierit. Altele, tot dintre cele mai vechi: Filipaș, Doldea și Vodă sunt frecvente În Toplița, iar Urzică, Cotfas Dobreanu, Morar și Pop apar În documente din Subcetate Încă din secolul al XVII lea și al XVIII-lea. Ce aflăm din mărturii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zonele extra carpatice goții au fost dislocați apoi de huni, după anul 376, iar În urma acestora n-au rămas decât straturi de cenușă. În aceste vremuri tulburi populația dacă romanizată s-a retras În munți, ocupația lor de bază fiind oieritul, În general creșterea animalelor. Datorită iernilor aspre, această Îndeletnicire se desfășura În condiții grele. Până la venirea slavilor aveau să mai dureze Încă trei sute de ani. De la vizigoți ne-a rămas tezaurul de la Crasna, descoperit prin anul 1887, care conține nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu doine întregi, cu toate că îmi plac mai mult cele ardelenești, mai mult decît Sofia Vicoveanca! și de moroșeni sînt bune, răsună în vagon, priviri furișate pe după geamuri, și Gheorghe Leșe! oile mi le-am cumpărat de cîrlani, de la Sibiu, baza oieritului! elemente tehnice, de ce sînt superioare albinelor moldovenești, am ciobani, îi fac oameni, i-am și însurat, văd dinainte cine rămîne și cine pleacă după două săptămîni! în armată 20 de ani, la început soldat grănicer la Valea lui Mihai, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
unui hambar și acum executa, împreună cu întreaga schelărie de lemn, dansul macabru al valurilor dezlănțuite. Pluteau într-un iureș amețitor care cu boi înjugați ce se aflaseră în drumul șuvoiului dezlănțuit, stâne de oi cu tot cu țarcuri, cabane și ustensile de oierit erau învârtejite de curentul amețitor, porci și scroafe cu purcei pluteau cu burta-n sus pe apa învolburată. Un cal își odihnea botul pe un buștean, așteptându-și cu resemnare sfârșitul; epuizat, nemaiavând putere să lupte, capitulase și acum aștepta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
niște ochi căprui calzi și o privire inteligentă și pătrunzătoare. Purta o mustăcioară tușinată, asortată perfect cu tenul măsliniu bătut de vântul și ploile nesfârșitelor sezoane de transhumantă. Căci se trăgea din neam de oieri, asemenea multor macedoneni, pentru care oieritul constituia activitatea preponderentă. Mama și Mircea s-au oprit în fața lui: Ți iasti măi fimiaie, ți-ai vinit aoați? Moș Butu, ați văzut că au fost niște prieteni și că ne-au lăsat ceva de-ale gurii, cât au putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
unui hambar și acum executa, împreună cu întreaga schelărie de lemn, dansul macabru al valurilor dezlănțuite. Pluteau într-un iureș amețitor care cu boi înjugați ce se aflaseră în drumul șuvoiului dezlănțuit, stâne de oi cu tot cu țarcuri, cabane și ustensile de oierit erau învârtejite de curentul amețitor, porci și scroafe cu purcei pluteau cu burta-n sus pe apa învolburată. Un cal își odihnea botul pe un buștean, așteptându-și cu resemnare sfârșitul; epuizat, nemaiavând putere să lupte, capitulase și acum aștepta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
transformă Într-o realitate economică imposibil de neglijat”. „Nemaiîntâlnit la scara Europei, aspectul intră În istorie ca o particularitate, una din nenumăratele, a diasporei iudaice. E În acest caz ceva mai mult decât o Încercare de recuperare : nomazi fiind dintotdeauna, oieritul i-a atras, evreii reînsușindu-și repede una din ocupațiile lor de bază din Antichitate” <endnote id="(591, p. 111)"/>. Păstoritul practicat de evrei a lăsat urme chiar și În folclor și În mitologia populară. Mihail Sadoveanu, de exemplu, foarte bun
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și obiecte rituale iudaice. Culegere de texte și comentarii, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994. 164. Moses Schwarzfeld, „Istoria evreilor din România”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an III, București, 1889, pp. 97-153. 165. Tiberiu Morariu, Câteva contribuții la oieritul evreilor maramureșeni, Cluj, 1930. 166. Gh.F. Ciaușanu, Superstițiile poporului român, În asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, Editura Socec, București, 1914. 167. Ovidiu Papadima, Literatură populară română, Editura pentru Lite ratură, București, 1968. 168. Paul Henri Stahl, Histoire
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]