47 matches
-
olacele, erau puse la dispoziție de către populația satelor și orașelor de pe traseu sau din apropiere și era o mare pacoste pe capul lor. Pentru a scăpa de aceste obligații, mulți locuitori părăseau așezările, depărtându-se cât mai mult din calea olăcarilor. Întemeiau noi sate, bineînțeles fără aprobarea Domnului. Poate din această cauză, dar și din alte rațiuni, se acordau scutiri pentru darea cailor de olac. Era o favoare specială, un privilegiu întărit printr-un act domnesc, tot mai des întâlnit în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și 80 de vătafi, care să transporte scrisorile oficiale și particulare. Caii necesari însă, proveneau tot de la populația satelor. Dările tot mai multe și tot mai apăsătoare, cu abuzurile în rechiziționarea cailor și căruțelor, obligau țăranii să fugă din calea olăcarilor, amenințând serviciul poștal cu dezorganizarea. Această situație a silit pe unii domni fanarioți să înfăptuiască o serie de reforme sociale, economice și administrative. Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei în patru rânduri și al Țării Românești în șase rânduri, în răstimpul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din cnezatele rusești. Nu este exclus ca olacul să fi fost cunoscut prin părțile noastre de pe vremea stăpânirii tătărești (1241-1352), care controla un imens teritoriu, ceea ce în mod normal solicita și un sistem rapid de comunicație. De aici, denumirile de "olăcari" și "cai de olac", cunoscute și menținute peste timp. Prin 1521, Soliman Magnificul(1520-1566) trimite un olăcar cu o scrisoare către Ștefan cel Tânăr(1517-1527), cerându-i ca în expediția împotriva Ungariei, să atace și să ocupe regiunea locuită de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
stăpânirii tătărești (1241-1352), care controla un imens teritoriu, ceea ce în mod normal solicita și un sistem rapid de comunicație. De aici, denumirile de "olăcari" și "cai de olac", cunoscute și menținute peste timp. Prin 1521, Soliman Magnificul(1520-1566) trimite un olăcar cu o scrisoare către Ștefan cel Tânăr(1517-1527), cerându-i ca în expediția împotriva Ungariei, să atace și să ocupe regiunea locuită de secui din estul Transilvaniei, iar peste două secole, în 1767(iunie 1) Grigore I. Callimah(Callimachi 1761-1764
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fie scutiți printre altele, de cai de olac și exemplele ar putea continua. De pildă: în 1592, patru case de poslușnici din târgul Baia, ale mănăstirii Moldovița, sunt scutite de cai de olac; în 1634(februarie 13), Moise Movilă interzice olăcarilor să intre în satul Vâlcești din Ținutul Suceava; în 1669(martie 15), Gheorghe Duca, scutește de toate dările și de olăcari, oamenii mănăstirii Putna, aflați în târgul Siretului; în 1703(decembrie 4), Mihai Racoviță scutește un preot și un țârcovnic
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din târgul Baia, ale mănăstirii Moldovița, sunt scutite de cai de olac; în 1634(februarie 13), Moise Movilă interzice olăcarilor să intre în satul Vâlcești din Ținutul Suceava; în 1669(martie 15), Gheorghe Duca, scutește de toate dările și de olăcari, oamenii mănăstirii Putna, aflați în târgul Siretului; în 1703(decembrie 4), Mihai Racoviță scutește un preot și un țârcovnic de la mănăstirea Horodnic, de mai multe dări, printre care cai de olac, iar în 1709(f.l.z.) întărește lui Calistru, episcop
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se evita reutilizarea. titlu purtat, în evul mediu, de conducătorii mongoli și preluat de suveranii multor țări din orient. tribut, dare în bani, dat de popoarele supuse hrisov îmblător lampaș lăncer leghe logofăt lude mahalagiu menzil menzilgiu mintean obliterare olac olăcar pan panaș para pașă pârgar pecete polc sultanului. act emis de cancelaria domnească. umblător, curier. fâșie lată de postav cusută pe latura exterioară a pantalonilor. lăncier, soldat din cavalerie care era înarmat cu lancie. unitate de măsură(1 leghe-4.452
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
curs odată cu undele sale zglobii, numai rele, stricăciuni si belele. În extremitatea sudică a orașului, s-a înfiripat, tot ca urmare a unei saturații demografice, Podul Vadului care și-a luat numele de la vadul prin care trecea odinioară râul Prahova, olăcarii, surugii, chirigii, chervanele, căruțele și carele, negustorii și călătorii dar mai ales localnicii, spre Câmpina, Ploiești și Bucuresti, peste care s-a aruncat si podul cu pricina. Între Gura Beliei, la nord si Breaza de Sus, la sud, pe șesul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
-n toi, Sperând să văz niscai făpturi oneste. Tot mai arar îi scriu și lui Serghei, Lui George, idem: bașca, lu' Ilie, Deși îmi sunt prieteni câteștrei, Chiar și acum când am vrăjmași o mie. Nu mai recurg la grabnici olăcari Să-mi fâlfâie spre suple pieride, Cu câte-un madh în stih de zile mari, Din aquarela slovei translucide. Parcă-i cenușă-n călimara mea (Să-i zicem tuf), ori pusă-i pe torpoare (?), Sau prea mi-i duhul oploșit
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
și pe moarte, împotriva gândacilor de bucătărie. Nici nu luă în seamă zvonurile precum că, la limesurile împărăției se produseseră atacuri ale furnicilor. Le considera simple născociri ale țăranilor pe care îi știm cât de hâtri sunt. Abia când niște olăcari trimiși de garnizoanele sudice apărură în fața sa cu povești de groază, precum că o formidabilă invazie a furnicilor distrugea totul în cale, împăratul o cam sfecli și își chemă consiliul de coroană pentru a discuta faptele și eventualele măsuri ce
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
-ncearcă? - Prea-vrednice Mare Șambelan iubita noastră doamnă și stăpână este încă răpusă de tristețe și, în mare durerea ei, a scris rudelor din regatul vecin să vină cu armate ca să apere interesele dinastiei căreia-i suntem noi atât de devotați. Olăcarii însă au cam rătăcit drumul și acum zac prin șanțuri, scrisorile sunt la noi, iar noi acum suntem, iată, singurii răspunzători de soarta moștenitorilor tronului. Nu ne va fi ușor, dar cu ajutorul Domnului Dumnezeu, ne vom îndeplini, cu cinste și
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
gânduri și apoi își spune în gând: MIRCEA CEL BĂTRÂN Îmi sciru plăieșii din Valahia de Jos și românii din Banat Că în cete multe și înarmate s-au adunat. Oasetei mele se vor alătura cu întreaga ființă. Luptând alături de olăcari și chabnici pentru biruință. Pe Vlad de Baiazid sprijinit Îl vor din țară cât de curând izgonit. În depărtare se aude un galop de cal care sfâșie liniștea nopții.O sentinelă somează călărețul. Din cortul domnesc se aude conversația dintre
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
jucăria Dar refuză partea lui de vină Dă-mi iubito vorbele-napoi Multe spune omul la necaz Greu în unu', dar mai greu în doi: Lampa noastră nu mai are gaz! Dă-mi iubito vorbele-napoi Când pornesc cu zorul olăcari Și-am să-ți dărui Indiile noi Și din Lipsca, niște icusari Referință Bibliografică: Ce ni s-a părut a fi iubire / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul I, 20 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
CE NI S-A PĂRUT A FI IUBIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356507_a_357836]
-
jucăria Dar refuză partea lui de vină Dă-mi iubito vorbele-napoi Multe spune omul la necaz Greu în unu' dar mai greu în doi: Lampa noastră nu mai are gaz! Dă-mi iubito vorbele-napoi Când pornesc cu zorul olăcari Și-am să-ți dărui Indiile noi Și din Lipsca, niște icusari Referință Bibliografică: Dă-mi iubito vorbele îndărăt / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 545, Anul II, 28 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru
DĂ-MI IUBITO VORBELE ÎNDĂRĂT de ION UNTARU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358375_a_359704]
-
zi vremea se mai limpezise așa că, punându-și schiurile plecă spre un sat de laponi de la care cumpăra piei și îi rugă să-i dea de veste lui Thorvald că era groasă rău. Laponii, niște experți în comunicații probabil, trimiseră olăcarii lor și a doua zi Thorvald se prezentă la consulat. Titișor scoase sticla de pălincă și-i spuse prietenului său: - Băi, Torvaldică frate, dacă nu rezolv treaba, mă cheamă ăștia înapoi, iar eu cer azil politic la voi! Nasol și
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
jucăria Dar refuză partea lui de vină Dă-mi iubito vorbele-napoi Multe spune omul la necaz Greu în unu' dar mai greu în doi: Lampa noastră nu mai are gaz! Dă-mi iubito vorbele-napoi Când pornesc cu zorul olăcari Și-am să-ți dărui Indiile noi Și din Lipsca, niște icusari Referință Bibliografică: Ce ni s-a părut a fi iubire / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 315, Anul I, 11 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
CE NI S-A PĂRUT A FI IUBIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345104_a_346433]
-
ei, iar Oană Îl recunoscu pe arcașul Simion. - Să trăiești și tu, Simioane! Ascult! - Poruncă de la măria sa să părăsești degrabă casa de la Albești și să vii cu noi la Suceava! - Pentru că... ? - Nu știu nici eu prea multe... Măria sa a trimis olăcari În Țara de Jos și spre Bucovina și spre Cetatea Neamțului! - Pregătiri de război... murmură căpitanul, alb la față... Se strânge Oastea cea Mare? - Da, căpitane! Poruncă pentru toți locuitorii Moldovei care pot ține o sabie În mână să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
călătorie... În îmbrățișare i-am simțit neputința bătrâneții din tremurul brațelor și dorul de a mă revedea din lacrima prelinsă pe obraz... --Te-am așteptat îndelungă vreme, fiule, și când am văzut că toamna își scutură rugina peste fire am trimis olăcar după tine. Mai am atâtea a-ți spune... --Mulțumesc pentru gândul bun, sfințite. --De bine ce ai venit, urmează rânduiala pe care o știi și vino apoi să cinăm împreună. --Musai așa oi face, bunule părinte. Am intrat în chilioara
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
calzi. --Să ne așezăm, fiule, și scoate cele cărți din ascunzătoarea lor. Aș vrea să stăm la palavre, dar... ceva mai altfel... Știu că imaginația ta e ușor de pus la treabă. Așa că hai să ne întoarcem în vremurile când olăcarii, în galopul cailor albi de sudoare, duceau de la vodă sau îi aduceau vești... --Pe când călăreții de Țarigrad înșeuau caii în zori de zi și porneau la drum ca niște năluci?... --Mi-ai prins gândul din zbor. Asta înseamnă tinerețea. --Uite
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pentru unul dintre fiii lor. Am făcut legământ în această privință în numele lui Rotari și tot în numele său am întărit alegerea. IX Am locuit la ei până-n septembrie, și nu m-aș fi dezlipit de drăgălășeniile nevestelor lor dacă un olăcar nu mi-ar fi adus o scrisoare prin care regele mă rechema la Pavia. Mă ruga să mă opresc în drum și la Roma, ca să văd dacă Adeodato ajunsese cu bine și era teafăr, căci fusese rechemat acolo de către papa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ieșit de sub tipari " Darea de samă a direcției generale a poștelor și telegrafelor pe anii 1874 - 1875". Poate că în această ramură a administrației România au ajuns statele vecine, căci într-adevăr mare deosebire între poșta noastră de astăzi și olăcarii de căi șchiopi cari reprezentau la noi comunicația înainte de 25 de ani. [26 mai 1876] SERBIA ["ZIARUL MAGHIAR... "] Ziarul maghiar Nemzeti Hirlap află din Belgrad că corpul de oștire de la Drina se ocupă de vreo câteva zile cu clădirea mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce se ridică necontenit, amenințând cu înnecarea în greutăți. Astfel se explică de ce documentele aproape au dat consacrare termenului „a nu învălui mai mult”, atunci când, în varii împrejurări, domnii porunceau slujitorilor de stat (boieri) din diferite resorturi executive (globnici, deșugubinari, olăcari, podvodari etc.) să lase în pace „să nu-i învăluiți” pe locuitorii satului cutare (se dă numele satului). Astfel de situații abundă în documentele medievale, iar pentru ilustrarea aspectului folosim doar două cazuri din același an, 1633. Pe data de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost desființate formațiunile militare și distruse mijloacele de apărare de la fruntarii și din interior. În schimb, documentele timpului respectiv relevă o apreciabilă sporire a numărului de slujitori destinați încasării dărilor și executării numeroaselor „angării” precum: globnici, deșugubinari, cămănari, bezmănari, cepari, olăcari, podvodari, conăcari etc.. Se poate înțelege ușor de ce nu mai aflăm acum în documente nume de locuitori cu atribuții ostășești, deși termenii iuzbașă, hânsar, pârcălab au continuat să fie folosiți, dar fără a mai avea rostul inițial. Așa, poate, se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a se identifica: "Eu sunt fiecare din numele istoriei". Stăpân al spațiului și rob al timpului, el participă la sinuciderea colectivă de la Massada, îi cunoaște pe Odoacru, apoi pe Justinian, este călugăr budhist, mercenar în slujba lui Barbarossa și apoi olăcar împărătesc în La Grande Armée napoleoniană; este omul cu o mie și una de vieți și de povești, o Șeherezadă ce merge pe pilot automat, ce deapănă istoria omenirii, un carnaval neîntrerupt, un amestec de geniu și mistificare, de suferință
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
o să-ți aducă aminte de noi cei ot Brâncoveni”. Din una în alta, tușa Anca se plângea că Bălăcenii, cuscrii ei, sunt plini de grijă pentru aga Constantin, care este în drum spre împăratul nemților, fiindcă doamna Maria a trimis olăcari să-i ajungă pe drum pe aga Constantin și pe Iordache Coconul și să le poruncească să nu schimbe nimic din vorbele răposatului vodă, adică să închine țara nemților ca să-l puie în scaunul domnesc pe Gheorghiță beizadeaua. „Știam, tușă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]