57 matches
-
zi vremea se mai limpezise așa că, punându-și schiurile plecă spre un sat de laponi de la care cumpăra piei și îi rugă să-i dea de veste lui Thorvald că era groasă rău. Laponii, niște experți în comunicații probabil, trimiseră olăcarii lor și a doua zi Thorvald se prezentă la consulat. Titișor scoase sticla de pălincă și-i spuse prietenului său: - Băi, Torvaldică frate, dacă nu rezolv treaba, mă cheamă ăștia înapoi, iar eu cer azil politic la voi! Nasol și
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403793216.html [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
jucăria Dar refuză partea lui de vină Dă-mi iubito vorbele-napoi Multe spune omul la necaz Greu în unu' dar mai greu în doi: Lampa noastră nu mai are gaz! Dă-mi iubito vorbele-napoi Când pornesc cu zorul olăcari Și-am să-ți dărui Indiile noi Și din Lipsca, niște icusari Referință Bibliografică: Dă-mi iubito vorbele îndărăt / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 545, Anul II, 28 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru
DĂ-MI IUBITO VORBELE ÎNDĂRĂT de ION UNTARU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Da_mi_iubito_vorbele_indarat_ion_untaru_1340868137.html [Corola-blog/BlogPost/358375_a_359704]
-
gânduri și apoi își spune în gând: MIRCEA CEL BĂTRÂN Îmi sciru plăieșii din Valahia de Jos și românii din Banat Că în cete multe și înarmate s-au adunat. Oasetei mele se vor alătura cu întreaga ființă. Luptând alături de olăcari și chabnici pentru biruință. Pe Vlad de Baiazid sprijinit Îl vor din țară cât de curând izgonit. În depărtare se aude un galop de cal care sfâșie liniștea nopții.O sentinelă somează călărețul. Din cortul domnesc se aude conversația dintre
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
și pe moarte, împotriva gândacilor de bucătărie. Nici nu luă în seamă zvonurile precum că, la limesurile împărăției se produseseră atacuri ale furnicilor. Le considera simple născociri ale țăranilor pe care îi știm cât de hâtri sunt. Abia când niște olăcari trimiși de garnizoanele sudice apărură în fața sa cu povești de groază, precum că o formidabilă invazie a furnicilor distrugea totul în cale, împăratul o cam sfecli și își chemă consiliul de coroană pentru a discuta faptele și eventualele măsuri ce
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Scurta_domnie_a_imparatului_mihai_batog_bujenita_1375631703.html [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
jucăria Dar refuză partea lui de vină Dă-mi iubito vorbele-napoi Multe spune omul la necaz Greu în unu' dar mai greu în doi: Lampa noastră nu mai are gaz! Dă-mi iubito vorbele-napoi Când pornesc cu zorul olăcari Și-am să-ți dărui Indiile noi Și din Lipsca, niște icusari Referință Bibliografică: Ce ni s-a părut a fi iubire / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 315, Anul I, 11 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
CE NI S-A PĂRUT A FI IUBIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_ni_s_a_parut_a_fi_iubire_0.html [Corola-blog/BlogPost/345104_a_346433]
-
-ncearcă? - Prea-vrednice Mare Șambelan iubita noastră doamnă și stăpână este încă răpusă de tristețe și, în mare durerea ei, a scris rudelor din regatul vecin să vină cu armate ca să apere interesele dinastiei căreia-i suntem noi atât de devotați. Olăcarii însă au cam rătăcit drumul și acum zac prin șanțuri, scrisorile sunt la noi, iar noi acum suntem, iată, singurii răspunzători de soarta moștenitorilor tronului. Nu ne va fi ușor, dar cu ajutorul Domnului Dumnezeu, ne vom îndeplini, cu cinste și
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
jucăria Dar refuză partea lui de vină Dă-mi iubito vorbele-napoi Multe spune omul la necaz Greu în unu', dar mai greu în doi: Lampa noastră nu mai are gaz! Dă-mi iubito vorbele-napoi Când pornesc cu zorul olăcari Și-am să-ți dărui Indiile noi Și din Lipsca, niște icusari Referință Bibliografică: Ce ni s-a părut a fi iubire / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul I, 20 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
CE NI S-A PĂRUT A FI IUBIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_ni_s_a_parut_a_fi_iubire.html [Corola-blog/BlogPost/356507_a_357836]
-
Țării Moldovei de Grigore Ureche și într-un fragment adițional al lui Misail Călugărul prin care se menționează că în anul 1475, pe când Ștefan cel Mare se afla la Vaslui după biruința asupra turcilor la Podul Înalt, i-au venit olăcari (curieri) de la Soroca înștiințându-l: Despre unele lupte pe malurile acestui râu scria în cronica sa și Miron Costin : a reprezentat un interes deosebit pentru militarii ruși, care, după 1812, au cercetat valea lui, trecând-o și pe hărțile topografice
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
acolo o biserică. Hanul a fost construit în centrul satului, la jumătatea distanței dintre Tupilați (unde se află Hanul Ancuței) și Piatra Neamț, pe partea dreaptă a drumului județean. El a servit ca loc de popas pentru harabalele negustorilor și pentru olăcari. Clădirea hanului avea pereți groși din piatră nefasonată și două intrări monumentale cu porți grele, ghintuite. În scopul de apăra hanul de atacurile nocturne ale tâlharilor, ferestrele au fost micșorate până la dimensiunile unei simple metereze, iar porțile erau ferecate din
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
Moldovița, și mai departe, peste Prut, spre malul Nistrului, despărțind țara de Întinderile nesfârșite de dincolo, de frământările polonilor și de sălbăticia tătarilor din Crimeea. Departe, În adâncul adormit al pădurii, Începea să se deslușească tropot de cal. Oană tresări. - Olăcar... În crucea nopții... pregătiți porțile! Stegarul Balotă dădu poruncile de ridicare a drugilor. Tropotul se apropia. Era un cal la galop Întins, un cal obosit, care gonise ceasuri Întregi. Intră pe podul cetății fără să Încetinească și strigă din goană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
hotarul? - Soroca. Vad mic, fără cetate de pază. - Soroca! Soroca! Am ridicat ziduri la Hotin și la Tighina... Am Întărit Hârlăul și Cetatea Sucevei, Întărim Cetatea Neamțului... Toată Moldova trebuie ridicată din ziduri, din cetăți, din străji... Acum, În ceas, olăcar domnesc În satele din valea Nistrului, de lângă Soroca! Nu se mai lucrează zilele din datină pentru domnie, nu se mai plătesc dările din toamna asta, dar vreau să văd de azi În două săptămâni palănci ridicate din valuri de pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
acreditare. Vei avea discuții particulare cu dogele și cu generalul Gervasio Vernier, comandantul armatei venețiene, și cu amiralul Cosimo Anglano, șeful flotei. Vei oferi Înlesnirile noastre pentru comerțul Veneției cu Orientul, pe drumurile Moldovei și pe Dunăre. Vei primi, prin olăcari domnești, porunci lămuritoare despre Înfăptuirea unei alianțe. - Veneția e cam departe, Măria Ta... spuse vornicul Goian. - Veneția este, În acest moment, cea mai mare putere financiară și armată a lumii, după cea a Imperiului Otoman. A Înfrânt Genova prin arme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
voievodul, ridicându-se din jilț și ascultând vocile groase ale boierilor strigând: - Să trăiești, Măria Ta! Spătarul rămase până când sala se goli. - Zici că n-ai nici o veste despre Oană? Întrebă voievodul. - Nici una, Măria Ta. - De la cetățile de hotar, de la olăcarii domnești, de la hanuri, de la iscoade, nimic? - Nimic, doamne. - Atunci e bine, spuse gânditor voievodul. Înseamnă că se află acolo unde a fost chemat să se afle și că balanțele puterii Încep să se miște și În partea asta de lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
așteptăm noi, ci dinspre munții Ardealului. Mă Înștiințezi de sosirea lui, fie zi sau noapte, și-l lași slobod să intre la mine. Nu spui o vorbă nimănui. - Am Înțeles, Măria Ta. - Veste de la căpitanul Petru Ilaș? - Da. A trimis olăcar de lângă Udine, se Întoarce cu trei oameni mai puțin și cu un rănit. Voievodul se Încruntă, privind Întrebător. - Rădvanul contesei Frassetti a fost atacat de aproape douăzeci de cavaleri necunoscuți. Vorbeau nemțește, dar stricat. Căpitanul crede că sunt unguri. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
viață. Totul se schimbase prin asasinarea lui Bogdan. Sub protecția lui Cosmin, cei cinci tineri, Însoțiți de cincisprezece oameni din garda decimată a lui Bogdan, trecuseră munții În Transilvania. La Pasul Brețcu fuseseră ajunși din urmă de Vlad, Înștiințat de olăcari domnești care văzuseră totul. Cei doi feciori de domni aveau să Împartă, de acum, pâinea amară a pribegiei. - Unde mergem? Întrebase Ștefan după ceasuri Întregi de galop, În care nu scosese nici un cuvânt. - Singura voastră salvare e la curtea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
apărare. În caz de pericol iminent, putea folosi sistemul de informații al Apărătorilor, o combinație ingenioasă de ștafete rapide și răvașe trimise de arcași În puncte fixe. Arcași În zone muntoase și de pădure, care ar fi Încetinit goana unui olăcar, călăreți În zonele de câmpie, cu puncte secrete de schimbare de ștafetă sau de Împrospătare de cai. Adunarea se sfârși târziu, când Calea-Lactee se ascunsese În infinitul nopții, iar Luceafărul-de-Ziuă răsărea de după cetinile groase ale brazilor. Oană ieși pe crenelurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
distanță? - Stăpânul meu va trebui să primească un răspuns prin mine. Dacă așa ceva nu se poate, va aștepta până În ziua de 3 aprilie. Va trebui să pornească la trei zile după acest răspuns, iar drumul Îi va lua trei săptămâni. Olăcari vor pleca spre Cetatea Sucevei imediat ce caravana atinge țărmul Mării Negre. Întâlnirea poate avea loc pe malul dobrogean al mării, de unde emirul va porni, cu o corabie, spre Veneția. În acele locuri nu se află decât câteva ail-uri de tătari, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Ta o știe prea bine. - Căpitane Petru! se Încruntă voievodul. Ai cinstea de a afla ceea ce se petrece. Dar nu și căderea de a judeca ce trebuie sau ce nu trebuie să se Întâmple. Cât despre pază, am trimis deja olăcar către spătarul Albu, să iasă În drumul Sorocăi cu o mie de oșteni. Căpitanul Oană se află În munții Transilvaniei, după cum bine știi. Căpitanul Petru se gândi câteva clipe. - Fie, Măria Ta. Nu mă pot pune de-a curmezișul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ei, iar Oană Îl recunoscu pe arcașul Simion. - Să trăiești și tu, Simioane! Ascult! - Poruncă de la măria sa să părăsești degrabă casa de la Albești și să vii cu noi la Suceava! - Pentru că... ? - Nu știu nici eu prea multe... Măria sa a trimis olăcari În Țara de Jos și spre Bucovina și spre Cetatea Neamțului! - Pregătiri de război... murmură căpitanul, alb la față... Se strânge Oastea cea Mare? - Da, căpitane! Poruncă pentru toți locuitorii Moldovei care pot ține o sabie În mână să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ieșit de sub tipari " Darea de samă a direcției generale a poștelor și telegrafelor pe anii 1874 - 1875". Poate că în această ramură a administrației România au ajuns statele vecine, căci într-adevăr mare deosebire între poșta noastră de astăzi și olăcarii de căi șchiopi cari reprezentau la noi comunicația înainte de 25 de ani. [26 mai 1876] SERBIA ["ZIARUL MAGHIAR... "] Ziarul maghiar Nemzeti Hirlap află din Belgrad că corpul de oștire de la Drina se ocupă de vreo câteva zile cu clădirea mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ciorneitopic pentru o localitate cu veche activitate de morărit cu o moară de apă - Dealul Moriitopic indicator pentru un deal cu o veche moară, amplasată la E de Tungujei, lângă șoseaua Țibănești - Tungujei - Țibana; - Dealul Viei - deal cu podgorii; - Olășei (Olăcari)numele unei foste localități de olăcari ( îngrijitori de drumuri și ai cailor pe un traseu intens circulat de un poștalion). Etimologia este legată de termenul turcesc ulak ; - D. Piersicăriei - deal pe care s-a amenajat o livadă de piersici; - Lingurari-
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
activitate de morărit cu o moară de apă - Dealul Moriitopic indicator pentru un deal cu o veche moară, amplasată la E de Tungujei, lângă șoseaua Țibănești - Tungujei - Țibana; - Dealul Viei - deal cu podgorii; - Olășei (Olăcari)numele unei foste localități de olăcari ( îngrijitori de drumuri și ai cailor pe un traseu intens circulat de un poștalion). Etimologia este legată de termenul turcesc ulak ; - D. Piersicăriei - deal pe care s-a amenajat o livadă de piersici; - Lingurari- (fost sat la est de Glodenii
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
slujitorii sătești, care de fapt erau nimeni alții decât curați slujitori domnești, nuși aveau reședința la sat, ci mai mult la târg, ei călcând satele din când în când și cu deosebită asprime. Dintre ei făceau parte și debilarul, pripașarul, olăcarul etc., „o adevărată belea pe capul săteanului". Oameni fără suflet în îndeplinirea îndatoririlor lor, slujbașii domnești se purtau aspru cu cei care nu-și puteau achita birurile: li se vindea pe nimic strânsura din câmp, vitele și siliștile din sat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și de care de jold și de bire și de șeici și de toate dările și angăriile câte sunt pre alți mișei în țara Domniei mele. Așijderea și voi pârcălabi și globnici de acel ținut și deșugubinari și podvodari și olăcari și conăcari. Nime întru nimică să nu-i învăluiască nici unu lucru a Domniei miale nu vor lucra, ci de toate vor hie în pace. Iar cine se va ispiti să-i învăluiască preste cartea Domniei mele bine să știe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care „aducea la îndeplinire isprăvia, ordinile domnești, ca podvoade (cărături), cai de olac, cai de jold, și toate celelalte angării; apoi tot el aduna și încasa gloabele, camăna, feriia, și altele. Deși fiecare taxă își avea încasatorii săi: podvodari, jăldunari, olăcari, bezmănari, dabilari, deseatnici, gorștinari, cămănari, globnici, deșugubinari, vinarici, pogonari, zoltași etc. - cel care îi priveghea și-i controla era uriadnicul, dregătorul, ispravnicul". În afara uriadnicului sau ispravnicului de Huși și de Stănilești, întâlniți la 1618 și 1619, la sate mai exista
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]