265 matches
-
Au cuțite de oțel făcute din oțelul șinelor moarte și din cauza asta sînt cumplite". Diogene mi-a spus trecînd pe acolo: - Bună seara... Da, eu sînt... Așa erau ruinele și vremea mea... Sînt din același lut dar plămădit în altă olărie... Singurul lucru pe care îl respectă constructorii și cei care fac drumuri sînt locurile astea de la marginea căilor ferate... Cîteodată chiar mai mănînc cîte o găină din astea ce umblă slobode și nimeni nu știe ale cui sînt. În sfîrșit
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
în 1923, și Șoldănești în 1924) , la 11.146 de locuitori, în 1930. La Fălticeni, se practicau numeroase și variate meserii. Era dezvoltată industria lemnului, tăbăcăriei și a morăritului. Se fabricau mobile și lemn curbat, săpun, lumânări, clei, pălării, frânghii, olărie, cărămidă și altele. Existau mari depozite de cherestea, provenită de la fabricile din localitate și de la Râșca, Găinești și Suha. Se făcea comerț cu vite și cereale, cu lemnărie brută și fasonată, cu pielării, brânzeturi, fructe și altele. Relațiile întinse, în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
stare bună, un cămin cultural cu 300 de locuri, unde rulau filme săptămânal, dispensar, magazin universal, două biserici ortodoxe și una lipovenească. Economia: moară, brutărie, abator, unități comerciale, târg săptămânal și bâlci anual, C.A.P., S.M.A., unități de prestări servicii (olărie, tâmplărie, cojocărie, croitorie, împletituri de nuiele) („Dicționarul geografic al județului Iași”, Al. Obreja, 1979); - 1992 - se desființează C.A.P.-ul, S.M.A.-ul, baza de recepție, se reprimesc proprietățile și se fac privatizări; - 2002 - 992 de locuitori, 361 de gospodării, 265
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
așezările fi ind concentrate pe văile râurilor, în depresiuni ori înșirate alături de cele din perioada anterioară (secolele IV-VII). Ceramica lucrată la roată (înceată sau rapidă), de tipul oalei-borcan, care derivă, ca tehnică de execuție, compoziție a pastei și formă din olăria romană, atestă existența între Dunăre și Mureș a unei populații de factură romanică. Ceramica locală își găsește analogii în aproape toate așezările din secolele VIII-XI din spațiul românesc, dar și în zone învecinate. Ea reflectă apartenența ei la cultura veche
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
jumalț pentru oale! Fă cunoștință, s-o știi de-acu! Se Înnoptase bine, când bunicu’ Ghiorghi, după ce a inspectat cele puține acareturi și animale și a pus capac la vinul consumat la târg, cu un rachiu, a plecat În bordei, olăria propriu zisă, acolo unde avea roata olarului, scânduri (șchelea) pe care erau oale aflate În diverse stadii de uscare și o laiță pe care dormea bunicul. După ce și-a șters ochii ei luminoși și frumoși, de femeie de patruzeci de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
trafic cale ferată-mare și trebuie să fie transbordate. Etichetele și inscripțiile vechi trebuie să fie șterse sau îndepărtate de către predător. 7. În afară de excepțiile expres prevăzute în tarife, nu se pot transporta altfel decît că vagoane complete obiectele fragile (că: porțelanuri, olăria, sticlăria), obiectele care s-ar risipi în vagoane (că: fructele, nucile, furajele, pietrele), precum și mărfurile care ar putea murdări alte colete sau le-ar putea pricinui stricăciuni (că: cărbunii, vărul, cenușă, pămînturile ordinare, pămînturile colorate), afară de cazul cînd aceste mărfuri
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 7 februarie 1970 privind tranSportul de mărfuri pe căile ferate (CIM). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106178_a_107507]
-
indice gară de destinație, numele și adresa destinatarului. Etichetele și inscripțiile vechi trebuie înlăturate sau anulate chiar de predător. 7. În afară de excepțiile prevăzute special în tarife, nu se pot transporta altfel decît în vagoane complete, obiecte fragile (că sticlărie, porțelănărie, olărie) obiecte ce se pot risipi că: nuci, fructe, furaje, pietre, precum și mărfurile care ar putea murdări sau deteriora celelalte colete din vagon, ca: vărul, cărbuni, cenușă, pămînturile ordinare și colorate, afară numai dacă aceste obiecte n-ar fi astfel ambalate
REGULAMENT din 27 august 1929 privind tranSportul Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106065_a_107394]
-
plus, acest tip cromatoplastic este tributar secolului al XIII-lea din Peninsulă Balcanică, de la Târnovo și Mesembria, după căderea taratului târnovean, răsfrângându-se și la nordul Dunării. prin tradiție, el coboară în secolul al X-lea, amintind de mai vechea olărie de lux bizantina, ce se regăsește în întreaga Peninsula Balcanică. nu trebuie uitat că aici se află cel mai vechi clopot din Țară Românească, dăruit de jupanul Dragomir în anul 1385. mănăstirea se află la jumătatea distanței dintre Râmnicu Vâlcea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
regiunii 7 între care autorii menționează : Curtea de Argeș, Leicești, Vâlsănești, Clucereasa, Petrești, Poenița. Reevaluând mai recent această împărțire a centrelor ceramice,(în 1997), Paul Petrescu, schițează o altă imagine a olăritul argeșan , având în vedere în principal producția centrului istoric de olărie, Curtea de Argeș 8 . Întorcându-ne în timp, la cercetările întreprinse de Barbu Slătineanu și lucrarea să fundamentală privind istoricul olăritul românesc,9 aflăm că acesta a identificat, prin 1938, 27 de olari și cuptoarele lor la Curtea de Argeș 10 iar centrul, Câmpulung
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Slătineanu și lucrarea să fundamentală privind istoricul olăritul românesc,9 aflăm că acesta a identificat, prin 1938, 27 de olari și cuptoarele lor la Curtea de Argeș 10 iar centrul, Câmpulung( Muscel ), ca stins.11 De asemenea, pe harta 1 Centrele de Olărie din România, din aceeași lucrare,măi indică o serie de centre mici pe valea Argeșului (Cosești, Clucereasa, Piscani, Drăgoești). Documentele relevă că în 1906 mai funcționa pe langă centrul de olărie Curtea de Argeș, si o Școală inferioară de meserii secția ceramică
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
stins.11 De asemenea, pe harta 1 Centrele de Olărie din România, din aceeași lucrare,măi indică o serie de centre mici pe valea Argeșului (Cosești, Clucereasa, Piscani, Drăgoești). Documentele relevă că în 1906 mai funcționa pe langă centrul de olărie Curtea de Argeș, si o Școală inferioară de meserii secția ceramică, împletituri, tâmplărie. Această a fost reprezentată cu produse realizate de elevi la Expoziția Generală Română, București, 1906, primind medalie de aur cu diplomă specială 12. Se observă că de la o perioadă
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
a realizat un dens studiu 16, în care a exemplificat procesul de dispariție al unor centre( Curtea de Argeș, Câmpulung, Domnești, Oești, Retevoiești 17) și apariția altora( Stroiești, Balilești, Poenița, Golești 18) arătând cauzalitatea acestui fenomen, valabil și pentru alte centre de olărie din țară.19 Unul din aspectele puțin abordate, privind problematică olăritului în România ]n secolul XX, este contribuția școlilor de meserii, care aveau și profilul olărit, la menținerea practicarii meșteșugului la noi în țară, până în prezent . Acest lucru s-a
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
640, C.680, C.685, C691), două dintre vase prezintând și marca de atelier, ceea ce a înlesnit identificarea lor ca fiind din atelierul de la Mălureni. Chiar dacă uneori se minimalizează importantă aceastei laturi a creației artistice a pictorului Ion Marinescu Vălsan olăria să stă mărturie a începutului producerii ceramicii românești cu un pronunțat caracter decorativ. ( vezi : fig. 1,2,3,4,5) La începutul secolului XX, olarilor de la satele din Argeș, care în cea mai mare parte lucrau o ceramică utilitara, atelierelor
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
3,4,5) La începutul secolului XX, olarilor de la satele din Argeș, care în cea mai mare parte lucrau o ceramică utilitara, atelierelor școală (Curtea de Argeș, Tg Jiu, Șișești, Mănești-Dâmbovița, Hârja-Bacău, ș.a.), inițiativei pictorului Ion Marinescu-Vălsan de înființarea unui atelier de olărie preponderent artistică, în 1922 se alătură întreprinzătorul, Armând Naumescu care înființează atelierul de olărie Troița 26, în care lucrează și se afirma că artiști ai vremii, militanți pentru păstrarea artelor decorative naționale ( C. Ressu, I Teodorescu-Sion, N. N. Tonitza, Ștefan Dimitrescu
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
cea mai mare parte lucrau o ceramică utilitara, atelierelor școală (Curtea de Argeș, Tg Jiu, Șișești, Mănești-Dâmbovița, Hârja-Bacău, ș.a.), inițiativei pictorului Ion Marinescu-Vălsan de înființarea unui atelier de olărie preponderent artistică, în 1922 se alătură întreprinzătorul, Armând Naumescu care înființează atelierul de olărie Troița 26, în care lucrează și se afirma că artiști ai vremii, militanți pentru păstrarea artelor decorative naționale ( C. Ressu, I Teodorescu-Sion, N. N. Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Tr. Cornescu, Ionescu Doru, Nora Steriadi în 1923 Ștefan Dimitriu, Maria Grigorescu Vasilovici). Ștefan
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
va dedică ceramicii, cu intenția de a realiza caramică de inspirație populară, tratată într-un spirit modern , care să aducă un suflu înnoitor în această ramură artistică.27 Atelierele de ceramică Cocioc, Sadova, Periș, ale Domeniilor Regalerealizau la rândul lor olărie de inspirație românească, cu un grad artistic și decorativ ridicat. Însuși marele Barbu Slătineanu, părintele cercetării olăritului în România, a învățat să modeleze lutul, 28 și în urmă experienței acumulate în urma cercetărilor și a deprinderii acestui meșteșug, a scris un
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
sunt o serie de sate de olari la Horezu, Dăești, Vlădești, Buda 7. Idem, p. 163, Nord vestul regiunii cuprinde satele de olari situate în zonele Argeș și Muscel. Cel mai important centru este cel de la Curtea de Argeș(... ) În afară de acest centru olăria se mai prectică și în alte sate Leicești, Vălsănești, Clucereasa, Petrești, Poenița 8. Georgeta Stoica, Paul Petrescu, Dicționar de artă populară , Editura Enciclopedica, București, 1997, p.21: Olăria este dezvoltată de multă vreme în zona Argeș, cea de la Curtea de Argeș fiind
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Muscel. Cel mai important centru este cel de la Curtea de Argeș(... ) În afară de acest centru olăria se mai prectică și în alte sate Leicești, Vălsănești, Clucereasa, Petrești, Poenița 8. Georgeta Stoica, Paul Petrescu, Dicționar de artă populară , Editura Enciclopedica, București, 1997, p.21: Olăria este dezvoltată de multă vreme în zona Argeș, cea de la Curtea de Argeș fiind de tradiție medievală. În acest centru se lucrau în trecut plăci de sobă smălțuiote, așa cum s-au descoperit în săpăturile arheologice, dovedind transmiterea unor modele de factură bizantina
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
s-au descoperit în săpăturile arheologice, dovedind transmiterea unor modele de factură bizantina. O categorie de vase lucrate aici este cea a chiupurilor de mare capacitate, smăltuite în verde și decorate cu aplicații în relief. S-a lucrat în trecut olărie și la Pitești(ibid) 9.Barbu Slătineanu , Ceramică Românească , Fundația Pentru Literatură și Arta Regele Carol ÎI, București, 1938, p. 194-196. 10. Ibidem,p. 104-105, pl. XXIII/c,d, XXIV, XXV. 11. Centru stins la vremea cercetărilor întreprinse de Barbu
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
2010.; idem, Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și Muntenia, în Porțile de Fier. Revista de Istorie și Cultură, ăn III, nr.1998, p. 20, 23. Deși în Tr Severin existau mai multe ateliere de ceramică și olărie, s-a păstrat numai un singur vas decorativ realizat în atelierul Cividini, (C535 )după cum indică marca de atelier, probabil confecționat în vederea expunerii în Expoziția prilejuita de centenarul orașului, Tr-Severin 1833-1933, care are pe o parte un peisaj ce înfățișează Turnul
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
și numai din câteva lovituri dibace cu amnarul, reușeau ca într-un ritual să aprindă iasca și apoi țigarea, după care începeau să pufăie satisfăcuți. Nașul meu, Matei din Gheboieni, era primar iar părinții lui aveau atelier și cuptor de olărie. Când mă ducea mama în vizită, nu-mi mai dezlipeam ochii de pe roata de olar pe care nașul bătrân așeza o bucată amorfă de argilă, învârtea roata cu picioarele de parcă ar fi interpretat o melodie, mângâia cu mâinile bucata de
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
dovezi arheologice evidente de practicare timpurie a olăritului în neolitic. Încă din sec. V-IV (î.d.Chr) , geto-dacii au produs diferite articole casnice prin olărit, folosind pe scară largă cuptoare de ars ceramică și roți de olărit. Produsele de olărie geto-dace prezentau o calitate asemănătoare celor făcute în regiunea balcanică. Dacii, ajungând în contact cu grecii și cu romanii au adoptat treptat, tehnici superioare din lumea sud-europeană greacă și ulterior romană. Odinioară, în localitățile românești, aproape în fiecare ograda se
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
cu fundație din beton, pereți din cărămidă, acoperiș din țiglă, compusă din 1 încăpere, anul edificării: 1955, nr. cadastral 335388-C12, CF nr. 335388 Cluj-Napoca Județul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, Str. Horticultorilor nr. 5 1.626 11 101933 8.28.10 Magazie produse și atelier olărie Clădire C12 - magazie produse și atelier olărie - nr. niveluri: 1, suprafața construită la sol = 514 mp; suprafața desfășurată = 514 mp; regim de înălțime: parter; construcție cu caracter permanent cu fundație din beton, pereți din cărămidă, acoperiș din țiglă, compusă din
HOTĂRÂRE nr. 479 din 14 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298175]
-
acoperiș din țiglă, compusă din 1 încăpere, anul edificării: 1955, nr. cadastral 335388-C12, CF nr. 335388 Cluj-Napoca Județul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, Str. Horticultorilor nr. 5 1.626 11 101933 8.28.10 Magazie produse și atelier olărie Clădire C12 - magazie produse și atelier olărie - nr. niveluri: 1, suprafața construită la sol = 514 mp; suprafața desfășurată = 514 mp; regim de înălțime: parter; construcție cu caracter permanent cu fundație din beton, pereți din cărămidă, acoperiș din țiglă, compusă din 4 încăperi, nr. cadastral 353122-C12, CF nr.
HOTĂRÂRE nr. 479 din 14 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298175]
-
se află expus la -Secțiunea Bisericească, după cum rezultă din Catalogul Muzeului Dr.C.I.Istrati4o rărițate în rândul acestui tip de obiecte legate de cultul creștin. Încercăm să reconstituim un posibil drum, parcurs de pomelnicul, datat 1829, realizat într-un centru de olărie din Moldova, până a juns în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier. Cel mai probabil acesta este unul dintre cele aproximativ 15 pomelnice expuse la secțiunea Cultul în cadrul Expoziției Generale Române, București 1906, si care după finalizarea evenimentului au intrat
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]