275 matches
-
dovezi arheologice evidente de practicare timpurie a olăritului în neolitic. Încă din sec. V-IV (î.d.Chr) , geto-dacii au produs diferite articole casnice prin olărit, folosind pe scară largă cuptoare de ars ceramică și roți de olărit. Produsele de olărie geto-dace prezentau o calitate asemănătoare celor făcute în regiunea balcanică. Dacii, ajungând în contact cu grecii și cu romanii au adoptat treptat, tehnici superioare din lumea sud-europeană greacă și ulterior romană. Odinioară, în localitățile românești, aproape în fiecare ograda se
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
stau alături de exemple din artă franceză, austriacă și germană. Lucrare realizată de Galileo Chini Roșa Rodrigo (Frumoasă) de Anselmo Bucci Studiu de Galileo Chini pentru termele de la Berzieri, 1922 Femeie în verde de Guido Cadorin Astfel, porțelanurile lui Gio Ponți, olăria lui Andlovitz, ceramicile realizate de Sturani și Vacchetti, piesele din sticlă ale lui Balsamo Stella, Martinuzzi și Zecchin, piesele de mobilier ale lui Cambellotti și Quarti, țesăturile concepute de Fortuny și Nizzoli, panourile decorative ale lui Antonio Rubino dialoghează perfect
Anii năvalnici: Lumea Deco by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105582_a_106874]
-
se află expus la -Secțiunea Bisericească, după cum rezultă din Catalogul Muzeului Dr.C.I.Istrati4o rărițate în rândul acestui tip de obiecte legate de cultul creștin. Încercăm să reconstituim un posibil drum, parcurs de pomelnicul, datat 1829, realizat într-un centru de olărie din Moldova, până a juns în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier. Cel mai probabil acesta este unul dintre cele aproximativ 15 pomelnice expuse la secțiunea Cultul în cadrul Expoziției Generale Române, București 1906, si care după finalizarea evenimentului au intrat
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
care ne referim se află în Fondul Muzeului Regiunii Porților de Fier, Secția de istorie, este o placă de ceramică, smălțiută, scrisul zgrafitat, pe fond alb, pe marini puncte de forma difuza, de culoare verde (pare lucrata intrun atelier de olărie ce confecționa cahle, cărămizi, țigle și plăci smălțiute decorative-pe verso se văd urme în lut de la mișcarea rotii) are forma dreptunghiulara, cu latula îngustă ca bază, iar partea superioară este terminată în formă triunghiulara, în vârf prevăzută cu un orificiu
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
din punct de vedere al credinței și spiritual de biserică la Rediu, (poate chiar ctitori)căci în rugămintea către preot aceștia doreau să fie pomeniți anume la această biserică . De asemenea că pomelnicul a fost realizat într-un atelier de olărie, fie țărănesc, fie unul de pe lângă o mănăstire, din ținutul Rădăuți, după similitudinea pe care o arată pomelnicul cu ceramică zgrafitată de Bucovina, iar după acuratețea scrisului acesta pare să fi fost scris de un știutor de carte, un monah, preot
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
din ținutul Rădăuți, după similitudinea pe care o arată pomelnicul cu ceramică zgrafitată de Bucovina, iar după acuratețea scrisului acesta pare să fi fost scris de un știutor de carte, un monah, preot, călugăr, poate chiar într-un atelier de olărie pe lângă o biserică sau mănăstire din ținutul Rădăuți. Inițial, acesta a fost comandat pentru a fi citit într-o biserică de lemn(sistemul de prindere fiind prin agățare, placa fiind prevăzută cu un orificiu). Chiar dacă nu am stabilit cu exactitate
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
mari, roșii. Găsisem și un servici de ceai cu maci roșii care se potrivea de minune cu friza. Din acestă odaie treceai într-una mult mai mică zugrăvită într-un verde dulce; aici adunasem tot felul de lucruri ciudate, precum olărie veche, vase de aramă și de alamă, iar pe pereți adunasem câteva stampe atrăgătoare. Pe un chaise-longue de pânză întinsesem o învelitoare de nuanță portocalie ștearsă, încărcată cu o mulțime de perne ruginii. Combinarea culorilor era cât se poate de
„Cuibul Princesei“ de la Peleș, căsuța din copaci a reginei Maria - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102274_a_103566]
-
regiunii 7 între care autorii menționează : Curtea de Argeș, Leicești, Vâlsănești, Clucereasa, Petrești, Poenița. Reevaluând mai recent această împărțire a centrelor ceramice,(în 1997), Paul Petrescu, schițează o altă imagine a olăritul argeșan , având în vedere în principal producția centrului istoric de olărie, Curtea de Argeș 8 . Întorcându-ne în timp, la cercetările întreprinse de Barbu Slătineanu și lucrarea să fundamentală privind istoricul olăritul românesc,9 aflăm că acesta a identificat, prin 1938, 27 de olari și cuptoarele lor la Curtea de Argeș 10 iar centrul, Câmpulung
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Slătineanu și lucrarea să fundamentală privind istoricul olăritul românesc,9 aflăm că acesta a identificat, prin 1938, 27 de olari și cuptoarele lor la Curtea de Argeș 10 iar centrul, Câmpulung( Muscel ), ca stins.11 De asemenea, pe harta 1 Centrele de Olărie din România, din aceeași lucrare,măi indică o serie de centre mici pe valea Argeșului (Cosești, Clucereasa, Piscani, Drăgoești). Documentele relevă că în 1906 mai funcționa pe langă centrul de olărie Curtea de Argeș, si o Școală inferioară de meserii secția ceramică
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
stins.11 De asemenea, pe harta 1 Centrele de Olărie din România, din aceeași lucrare,măi indică o serie de centre mici pe valea Argeșului (Cosești, Clucereasa, Piscani, Drăgoești). Documentele relevă că în 1906 mai funcționa pe langă centrul de olărie Curtea de Argeș, si o Școală inferioară de meserii secția ceramică, împletituri, tâmplărie. Această a fost reprezentată cu produse realizate de elevi la Expoziția Generală Română, București, 1906, primind medalie de aur cu diplomă specială 12. Se observă că de la o perioadă
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
a realizat un dens studiu 16, în care a exemplificat procesul de dispariție al unor centre( Curtea de Argeș, Câmpulung, Domnești, Oești, Retevoiești 17) și apariția altora( Stroiești, Balilești, Poenița, Golești 18) arătând cauzalitatea acestui fenomen, valabil și pentru alte centre de olărie din țară.19 Unul din aspectele puțin abordate, privind problematică olăritului în România ]n secolul XX, este contribuția școlilor de meserii, care aveau și profilul olărit, la menținerea practicarii meșteșugului la noi în țară, până în prezent . Acest lucru s-a
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
640, C.680, C.685, C691), două dintre vase prezintând și marca de atelier, ceea ce a înlesnit identificarea lor ca fiind din atelierul de la Mălureni. Chiar dacă uneori se minimalizează importantă aceastei laturi a creației artistice a pictorului Ion Marinescu Vălsan olăria să stă mărturie a începutului producerii ceramicii românești cu un pronunțat caracter decorativ. ( vezi : fig. 1,2,3,4,5) La începutul secolului XX, olarilor de la satele din Argeș, care în cea mai mare parte lucrau o ceramică utilitara, atelierelor
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
3,4,5) La începutul secolului XX, olarilor de la satele din Argeș, care în cea mai mare parte lucrau o ceramică utilitara, atelierelor școală (Curtea de Argeș, Tg Jiu, Șișești, Mănești-Dâmbovița, Hârja-Bacău, ș.a.), inițiativei pictorului Ion Marinescu-Vălsan de înființarea unui atelier de olărie preponderent artistică, în 1922 se alătură întreprinzătorul, Armând Naumescu care înființează atelierul de olărie Troița 26, în care lucrează și se afirma că artiști ai vremii, militanți pentru păstrarea artelor decorative naționale ( C. Ressu, I Teodorescu-Sion, N. N. Tonitza, Ștefan Dimitrescu
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
cea mai mare parte lucrau o ceramică utilitara, atelierelor școală (Curtea de Argeș, Tg Jiu, Șișești, Mănești-Dâmbovița, Hârja-Bacău, ș.a.), inițiativei pictorului Ion Marinescu-Vălsan de înființarea unui atelier de olărie preponderent artistică, în 1922 se alătură întreprinzătorul, Armând Naumescu care înființează atelierul de olărie Troița 26, în care lucrează și se afirma că artiști ai vremii, militanți pentru păstrarea artelor decorative naționale ( C. Ressu, I Teodorescu-Sion, N. N. Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Tr. Cornescu, Ionescu Doru, Nora Steriadi în 1923 Ștefan Dimitriu, Maria Grigorescu Vasilovici). Ștefan
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
va dedică ceramicii, cu intenția de a realiza caramică de inspirație populară, tratată într-un spirit modern , care să aducă un suflu înnoitor în această ramură artistică.27 Atelierele de ceramică Cocioc, Sadova, Periș, ale Domeniilor Regalerealizau la rândul lor olărie de inspirație românească, cu un grad artistic și decorativ ridicat. Însuși marele Barbu Slătineanu, părintele cercetării olăritului în România, a învățat să modeleze lutul, 28 și în urmă experienței acumulate în urma cercetărilor și a deprinderii acestui meșteșug, a scris un
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
sunt o serie de sate de olari la Horezu, Dăești, Vlădești, Buda 7. Idem, p. 163, Nord vestul regiunii cuprinde satele de olari situate în zonele Argeș și Muscel. Cel mai important centru este cel de la Curtea de Argeș(... ) În afară de acest centru olăria se mai prectică și în alte sate Leicești, Vălsănești, Clucereasa, Petrești, Poenița 8. Georgeta Stoica, Paul Petrescu, Dicționar de artă populară , Editura Enciclopedica, București, 1997, p.21: Olăria este dezvoltată de multă vreme în zona Argeș, cea de la Curtea de Argeș fiind
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Muscel. Cel mai important centru este cel de la Curtea de Argeș(... ) În afară de acest centru olăria se mai prectică și în alte sate Leicești, Vălsănești, Clucereasa, Petrești, Poenița 8. Georgeta Stoica, Paul Petrescu, Dicționar de artă populară , Editura Enciclopedica, București, 1997, p.21: Olăria este dezvoltată de multă vreme în zona Argeș, cea de la Curtea de Argeș fiind de tradiție medievală. În acest centru se lucrau în trecut plăci de sobă smălțuiote, așa cum s-au descoperit în săpăturile arheologice, dovedind transmiterea unor modele de factură bizantina
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
s-au descoperit în săpăturile arheologice, dovedind transmiterea unor modele de factură bizantina. O categorie de vase lucrate aici este cea a chiupurilor de mare capacitate, smăltuite în verde și decorate cu aplicații în relief. S-a lucrat în trecut olărie și la Pitești(ibid) 9.Barbu Slătineanu , Ceramică Românească , Fundația Pentru Literatură și Arta Regele Carol ÎI, București, 1938, p. 194-196. 10. Ibidem,p. 104-105, pl. XXIII/c,d, XXIV, XXV. 11. Centru stins la vremea cercetărilor întreprinse de Barbu
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
2010.; idem, Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și Muntenia, în Porțile de Fier. Revista de Istorie și Cultură, ăn III, nr.1998, p. 20, 23. Deși în Tr Severin existau mai multe ateliere de ceramică și olărie, s-a păstrat numai un singur vas decorativ realizat în atelierul Cividini, (C535 )după cum indică marca de atelier, probabil confecționat în vederea expunerii în Expoziția prilejuita de centenarul orașului, Tr-Severin 1833-1933, care are pe o parte un peisaj ce înfățișează Turnul
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
și numai din câteva lovituri dibace cu amnarul, reușeau ca într-un ritual să aprindă iasca și apoi țigarea, după care începeau să pufăie satisfăcuți. Nașul meu, Matei din Gheboieni, era primar iar părinții lui aveau atelier și cuptor de olărie. Când mă ducea mama în vizită, nu-mi mai dezlipeam ochii de pe roata de olar pe care nașul bătrân așeza o bucată amorfă de argilă, învârtea roata cu picioarele de parcă ar fi interpretat o melodie, mângâia cu mâinile bucata de
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
mică; spuma de mare (prelucrate prin lustruire sau neprelucrate); ambra; spuma de mare și ambra (chihlimbarul) aglomerate, în plachete, bastonașe sau forme similare, neprelucrate după modelare; agat; stronțiat (calcinat sau necalcinat), altul dect oxidul de stronțiu; resturi și cioburi de olărie. Cod NC Descriere Taxa vamală Unitate suplimentară Autonomă (%) sau impozit (AGR) Convențional (%) 1 2 3 4 5 2501 00 Sare (inclusiv sare pentru consum și sare denaturată) și clorură de sodiu pură, în soluție apoasă sau nu; apă de mare
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
mărfurilor pentru animalele obținute din îngrășătorii proprii. Articolul 3 Toate întreprinderile industriei locale și cooperatiste, independent de data înființării lor, care lucrează cu materii prime din resurse locale și deșeuri și care se ocupă cu producția de: văr, țigla, olane, olărie, teracota (plăci și sobe), produse de rotărie, stupi, uluca, sita, obiecte mărunte din lemn pentru uz casnic, mangăl, acid tartric, opinci din piele sau din anvelope de cauciuc uzate, confecții din paie, foi de porumb, trestie, papura, rachița, iasca, talaș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127464_a_128793]
-
indice gară de destinație, numele și adresa destinatarului. Etichetele și inscripțiile vechi trebuie înlăturate sau anulate chiar de predător. 7. În afară de excepțiile prevăzute special în tarife, nu se pot transporta altfel decît în vagoane complete, obiecte fragile (că sticlărie, porțelănărie, olărie) obiecte ce se pot risipi că: nuci, fructe, furaje, pietre, precum și mărfurile care ar putea murdări sau deteriora celelalte colete din vagon, ca: vărul, cărbuni, cenușă, pămînturile ordinare și colorate, afară numai dacă aceste obiecte n-ar fi astfel ambalate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106065_a_107394]
-
dulgherie (tîmplărie de binale); - fierărie - potcovărie; - fîntînari, mozaicari, pavatori; - fotografi; - frizerie; - geamgii și ateliere de oglinzi; - instalatori (apă, gaz, canal); - instrumente muzicale (atelier de confecționat și reparat); - jucării (atelier de confecționat și reparat); - lăcătușerie; - legatorie de cărți; - lingerie; - lustragerie; - marochinărie; - olărie; - pălărieri; - pieptănari; - plăpumărie; - remaiaj ciorapi; - rotărie, caroserii din lemn (confecționat și reparat); - sobari; - spoitori de cazane, clădiri, etc.; - stilouri (atelier de reparat); - tapițerie; - tinichigerie; - tîmplărie; - tocilărie; - zidari; - zugravi. 2. normele de venit se aplică numai meseriașilor fără salariați, prevăzuți în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120684_a_122013]
-
prestarea serviciilor, materiale auxiliare proprii; d) produc mărfuri pentru desfacere în atelier, piețe, tîrguri și oboare, folosind următoarele materii prime proprii: lemn, trestie, nuiele, papura, foi de porumb, paie și alte asemenea; piatră, marmora; lut, huma și orice materiale pentru olărie și ceramică; sticlă; metale pentru potcovărie și pentru articole de lăcătușerie și tinichigerie; orice materii și materiale pentru jucării; deșeuri de piele și cauciuc pentru confecționat încălțăminte; os și coarne de animale pentru piepteni. ... Meseriașilor care produc mărfuri, folosind alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120684_a_122013]