440 matches
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Istorie > ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Istorie > ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Varvară Magdalena Măneanu muzeograf Luând în considerare întinderea mare a Ținutului Argeș, delimitarea Regiunii Argeș, (1960) și a județului cu același nume (1970)1, se explică precizarea
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
loc în prezent, pentru abordări din noi perspective, care să întregească cât mai exact evoluția așezărilor și comunităților din zona respectivă 4. În cunoscută lucrare Artă Populară, din 1966, spre exemplu, autorii Paul Petrescu și Elenă Secoșan, delimitează centrele de olărit astfel 5 : În această această regiune ( Argeș) deosebim două grupe principale de centre: a.cele din nord -vestul regiunii 6 (care azi sunt abordate în cadrul zonei etnografice Vâlcea) și b. cele din nord estul regiunii 7 între care autorii menționează
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
abordate în cadrul zonei etnografice Vâlcea) și b. cele din nord estul regiunii 7 între care autorii menționează : Curtea de Argeș, Leicești, Vâlsănești, Clucereasa, Petrești, Poenița. Reevaluând mai recent această împărțire a centrelor ceramice,(în 1997), Paul Petrescu, schițează o altă imagine a olăritul argeșan , având în vedere în principal producția centrului istoric de olărie, Curtea de Argeș 8 . Întorcându-ne în timp, la cercetările întreprinse de Barbu Slătineanu și lucrarea să fundamentală privind istoricul olăritul românesc,9 aflăm că acesta a identificat, prin 1938, 27
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
ceramice,(în 1997), Paul Petrescu, schițează o altă imagine a olăritul argeșan , având în vedere în principal producția centrului istoric de olărie, Curtea de Argeș 8 . Întorcându-ne în timp, la cercetările întreprinse de Barbu Slătineanu și lucrarea să fundamentală privind istoricul olăritul românesc,9 aflăm că acesta a identificat, prin 1938, 27 de olari și cuptoarele lor la Curtea de Argeș 10 iar centrul, Câmpulung( Muscel ), ca stins.11 De asemenea, pe harta 1 Centrele de Olărie din România, din aceeași lucrare,măi indică
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
modelează, ar trebui încurajați în valorificarea produselor prin centrele de desfacere....astfel aria de răspândire s-ar largi .....obiectele constituind o atracție pentru turiștii români și străini 14. În perioada 1982-1985, ocupându-se de meșterii populari contemporani,15 și de Olăritul în Argeș în general, Doamna Filofteia Pally, a realizat un dens studiu 16, în care a exemplificat procesul de dispariție al unor centre( Curtea de Argeș, Câmpulung, Domnești, Oești, Retevoiești 17) și apariția altora( Stroiești, Balilești, Poenița, Golești 18) arătând cauzalitatea acestui
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
de dispariție al unor centre( Curtea de Argeș, Câmpulung, Domnești, Oești, Retevoiești 17) și apariția altora( Stroiești, Balilești, Poenița, Golești 18) arătând cauzalitatea acestui fenomen, valabil și pentru alte centre de olărie din țară.19 Unul din aspectele puțin abordate, privind problematică olăritului în România ]n secolul XX, este contribuția școlilor de meserii, care aveau și profilul olărit, la menținerea practicarii meșteșugului la noi în țară, până în prezent . Acest lucru s-a întâmplat nu din cauza lipsei de interes a cercetătorilor, ci pentru că, față de
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
școlile de meserii, mai ales la început, au avut, pe lângă eficientă imediată-calificarea forței de muncă, în vederea integrării în societate, și una pe termen lung, fie și numai prin faptul că ele pregăteau un număr mai mare de cunoscători ai meșteșugului olăritului. Chiar dacă aceștia nu îl practicau constant 23, ei reprezentau adevărate tezaure vii, cum aveau să fie denumiți. 24 Pe termen lung, tocmai acești cunoscători ai meșteșugului, percepuți azi, ca tezaure vii , în împrejurări economice favorabile, au putut să reia practicarea
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
împrejurări economice favorabile, au putut să reia practicarea meșteșugului, permanent sau sezonier, sau să-l transmită la rândul lor. Astfel, aceștia reprezintă exact verigă care a asigurat până în zilele noastrei continuitatea acestei îndeletniciri. Grijă de a păstra artă și practica olăritului( a meșteșugurilor în general) s-a manifestat însă și în preocupărilre unor intelectuali, artiști în diferite domenii ale artelor plastice, inca la începutul secolului XX. Printre pionierii care și-au asumat păstrarea tradiției olăritului, a fost pictorul argeșan Ion Marinescu
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
de a păstra artă și practica olăritului( a meșteșugurilor în general) s-a manifestat însă și în preocupărilre unor intelectuali, artiști în diferite domenii ale artelor plastice, inca la începutul secolului XX. Printre pionierii care și-au asumat păstrarea tradiției olăritului, a fost pictorul argeșan Ion Marinescu care și-a spus și Vâlsan, originar de la Mălureni 25. El a înființat în 1908 un atelier de ceramică unde realiza vase, reluând forme de ceramică istorică română, grecească, cu o ornamentica vădit inspirată
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
care să aducă un suflu înnoitor în această ramură artistică.27 Atelierele de ceramică Cocioc, Sadova, Periș, ale Domeniilor Regalerealizau la rândul lor olărie de inspirație românească, cu un grad artistic și decorativ ridicat. Însuși marele Barbu Slătineanu, părintele cercetării olăritului în România, a învățat să modeleze lutul, 28 și în urmă experienței acumulate în urma cercetărilor și a deprinderii acestui meșteșug, a scris un Manual de ceramică populară 29 . Toate aceste preocupări s-au concretizat, în timp, în formarea unui stil
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
lutului nu este doar una de domeniul istoriei, ci este este încă de mare actualitate. Societatea secolului XXI a adus cu sine nuanțări, noi cerințe și provocări ale necesității valorificării economice a cunoașterii diferitelor meșteșugurilor de origine casnica, aici incluzând olăritul (și nu numai), confecționarea figurinelor, jucăriilor, instrumentelor muzicale, etc. Asupra acestor aspecte trebuie să ne aplecăm în continuare căci merită efortul nostru al tuturor. NOTE 1. Enciclopedia României, Fundația Pentru Literatură și Arta Regele Carol ÎI., București, 1938, vol. 2
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
1985, p.394. 17. Ibidem. 18. Ibidem. 19. Varvară M. Măneanu, Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și Muntenia, în Porțile de Fier. Revista de Istorie și Cultură, ăn III, nr.1998, p. 20, 23; Idem, Meșteșugul olăritului im Mehedinți. Proiect expozițional, în Porțile de Fier, Revista de Istorie și cultură, ăn VIII, 1(14)2004, P 62-63; Titu Dinuț, Șișești, ( repere monografice), Editura M.J.M.,Craiova, 2003, p. 257-266; Ion Părtenie, Atelierul de ceramică al Școlii generale Șișești
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
15. 27.Ibidem. 28. Obiecte lucrate de Barbu Slătineanu, Nora Steriadi și Maria Grigorescu Vasilovici sunt reproduse de B. Slătineanu în Manual de ceramică populară , București,1960, fig. 284, 286, 285 . 29. Barbu Slătineanu, op.cit . Referință Bibliografica: ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 914, Anul III, 02 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
în călugărie, primind chipul îngeresc. Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Iosif Gafton - Episcop al Râmnicului, s-a format duhovnicește la Seminarul Teologic Monahal de la Sfântă Mănăstire Neamț (1950 - 1953), apoi la Sfântă Mănăstire Curtea de Argeș (195 3 -1955), unde a deprins meșteșugul olăritului, si, în cele din urmă, la Institutul Teologic din București (1955 - 1959). Părintele Neonil Ștefan a fost hirotonit ierodiacon la 13 noiembrie 1949 și ieromonah la 21 noiembrie 1952. Cu harul lui Dumnezeu, la 1 octombrie 1959, la vârsta de
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1459247516.html [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
care elemente ale civilizației tradiționale se păstrează încă vii, autentice, originale, bogate,variate. Astfel mai există destule centre tradiționale meșteșugărești în care continuă activiatatea creatoare pe temeiul solid al tradiției locale. Acesta este cazul centrelor ce continuă să practice meșteșugul olăritului azi, precum Șișești-Noapteșadin Mehedinți. În 1883 aici erau identificați aproximativ 200 de olari. La expoziția din 1906 au fost prezenți mai mulți olari dintre care Staicu E.Mihai din Șișeștii de Jos,distins cu mențiune specială. La începutul secolului XX
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Omagiu_adus_mestesugului_pre_varvara_magdalena_maneanu_1369043928.html [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
și smăltuita de o mare diversitate de forme. Prin 1939, odată cu ctitorirea unui nou și modern local de școală în Șișești ,Gheorghe Ionescu Șișești , savant în științe agronomice, cunoscător al vieții de tip tradițional, fiu al satului în vederea conservării meșteșugului olăritului ca alternativă economică a prevăzut școală cu un atelier de ceramică și un post de maestru ceramist, ce a fost ocupat de către Dumitru C. Popescu, proaspăt absolvent al unei instituții superioare de specialitate din București. Acesta a relansat meșteșugul olăritului
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Omagiu_adus_mestesugului_pre_varvara_magdalena_maneanu_1369043928.html [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
olăritului ca alternativă economică a prevăzut școală cu un atelier de ceramică și un post de maestru ceramist, ce a fost ocupat de către Dumitru C. Popescu, proaspăt absolvent al unei instituții superioare de specialitate din București. Acesta a relansat meșteșugul olăritului formând o pleiada de ceramiști precum : Titu Marin, Ionică Popescu, Georgica Brăndușescu, Andronache Marin ș.a. În a doua parte a sec. XX s-a continuat producea ceramicii utilitare, dar și a ceramicii cu caracter decorativ, vase miniaturizate. Formă vaselor utilizate
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Omagiu_adus_mestesugului_pre_varvara_magdalena_maneanu_1369043928.html [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
în loc; cu case zidite din piatră bazaltică și străduțe înguste, cochete și cu grădini superbe abundând în plante exotice și portocali plini de fructe și flori deopotrivă. Multe dintre satele cipriote tradiționale sunt specializate pe o anumită formă de artă: olărit, bijuterii, cupru, coșuri împletite din nuiele sau faimoasa dantelă de Lefkara. Drumul nostru trecea acum pe lângă Lefkara, localitate în care tradițiile cipriote au rămas intacte, renumită pentru argintărie și dantelă; regretam că nu aveam timp care să ne permită un
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_4_o_zi_la_nicosia_capitala_rupta_n_doua.html [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
că a fost foarte apropiată în timp. Ei bine, aici ni s-a limitat vizita la numai 20 de minute! Doamna Rodica Rodean era îngrijorată că nu ne încadrăm în programul stabilit. Am înțeles că vom vizita un atelier de olărit. §3.5. Artă populară în comuna Marginea Am coborât grăbit. Eram curios să fac diferența între obiectele de ceramică lucrate la Oboga (județul Olt) și cele de aici. Am nimerit, mai întâi în expoziția cu vânzare a acestui gen de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
ridicat pe drumul care duce de la Putna la Sucevița. „Familia Magopt este cunoscută în Marginea pentru afacerea pe care și-a dezvoltat-o de-a lungul anilor din modelarea lutului în diverse forme. Familia Magopat păstrează vie tradiția autentică a olăritului de aproape 400 de ani. Totul a început după 1989, când frații Magopat, Ion si Gheorghe, împreună cu un văr, au dezvoltat o mică afacere, pornită chiar de la producerea și valorificarea ceramicii negre. In timp, asociația familială a fraților Magopat a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Ion si Gheorghe, împreună cu un văr, au dezvoltat o mică afacere, pornită chiar de la producerea și valorificarea ceramicii negre. In timp, asociația familială a fraților Magopat a ajuns sa dea de lucru la 12 oameni, care își câștigă pâinea din olărit”. („Meșterii pământului negru - Marginea, ceramica pe cale de dispariție”, Violeta Cincu, postat 2009). Mai alături, în atelier, se afla Rodica, Magda, Violetta, Luminița, Mariana și Ali Bendou, Dan Petrescu, Raul, Nina și alți membri ai grupului, dar singura voce auzită de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
pe ele, era lesne de înțeles că în toate era investit mult suflet, nu numai muncă. Era dragostea pentru meșteșug, pentru lucru curat și expresiv, pentru forme și decoruri tradiționale, cu tot ce exprimau ele în așa numita artă a olăritului. Iar aici, în atelierul de la Marginea, toate activitățile de prelucrare a lutului argilos sunt manuale, precum sunt pentru toți cei peste treizeci de meșteri olari ai localității. Mergând cu privirea de la lucrările din expoziția cu vânzare, către cele ce se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
pricepuți are culoarea neagră. Nu mai văzusem un asemenea material până aici. De fapt, țin să precizez - pentru tine, cititorule - următoarele: „Comuna Marginea este un renumit centru de artă populară, cunoscut îndeosebi pentru ceramica neagră ce se produce aici. Îndeletnicirea olăritului are tradiții vechi în localitate. Aici se modelează manual lutul argilos în scopul fabricării vaselor cu întrebuințare casnică pentru gătit sau pentru prelucrarea laptelui și diverse alte forme ornamentale. Ceramica produsă aici este unică pe plan internațional prin culoarea neagra
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Radu Teodoru, în anul 1466. A nu se înțelege că la Marginea, obiectiv turistic din Bucovina, locuitorii se ocupă doar de acest meșteșug vechi, încă de pe vremea dacilor. Vă poate contrazice inclusiv Muzeul etnografic de aici, așezat la stânga atelierului de olărit, dar și alte activități concrete și permanente, care aduc prosperitate populației din zonă. La muzeul etnografic veți descoperi piese și costume naționale, vechi de peste 100 de ani, lucrate manual de femeile din localitate, alături de trăistuțe, botoșei sau semne de carte
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]