109 matches
-
și Anicuț a, cînd Ionuț și Anișoara, cînd Ionel și Mărioara. Traducerea lui Dan Faur s-a bucurat de ilustrații făcute de mari graficieni ai vremii, ca Ligia Macovei, Val Munteanu, Done Stan, Angi Petrescu-Tipărescu, Livia Rusz, Iacob Dezideriu, Vasile Olac, Adriana Mihăilescu etc., care au dat prin ilustrațiile lor adevărate lecturi iconografice celebrelor texte. După 1990 au apărut multe traduceri grăbite și neglijente, ilustrate neatrăgător, la edituri noi, unele efemere, uneori după traduceri franțuzești, alteori englezești, cu distorsiuni și bruiaje
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
comunicare, de transmitere a poruncilor domnești sau de primire a știrilor din țară și de peste hotare era tot mai pregnantă, impunânduse organizarea unui serviciu poștal. Sarcina a revenit “curierilor domnești”, care se foloseau de cai, ceva mai târziu și de “olace”. Primul document care atestă existența unui serviciu poștal pe teritoriul țării noastre este Hrisovul din anul 1399, dat la Giurgiu, de către Domnitorul Mircea cel Bătrân(1386-1418), din care rezultă că populația așezărilor era obligată să țină la dispoziția curierilor, cai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
document care atestă existența unui serviciu poștal pe teritoriul țării noastre este Hrisovul din anul 1399, dat la Giurgiu, de către Domnitorul Mircea cel Bătrân(1386-1418), din care rezultă că populația așezărilor era obligată să țină la dispoziția curierilor, cai și olace. În olac nu încăpea decât o singură persoană și servea la început numai pentru transportul curierilor de la o localitate la alta. Olacul cunoscut de strămoșii noștri semăna cu “o cutie de lemn, mai mare ca o roabă și mai mică
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
atestă existența unui serviciu poștal pe teritoriul țării noastre este Hrisovul din anul 1399, dat la Giurgiu, de către Domnitorul Mircea cel Bătrân(1386-1418), din care rezultă că populația așezărilor era obligată să țină la dispoziția curierilor, cai și olace. În olac nu încăpea decât o singură persoană și servea la început numai pentru transportul curierilor de la o localitate la alta. Olacul cunoscut de strămoșii noștri semăna cu “o cutie de lemn, mai mare ca o roabă și mai mică ca un
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cel Bătrân(1386-1418), din care rezultă că populația așezărilor era obligată să țină la dispoziția curierilor, cai și olace. În olac nu încăpea decât o singură persoană și servea la început numai pentru transportul curierilor de la o localitate la alta. Olacul cunoscut de strămoșii noștri semăna cu “o cutie de lemn, mai mare ca o roabă și mai mică ca un car cu boi. Niciun cui de fier nu intra în construcția lui, iar roțile erau făcute dintr-o bucată cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în această țară, așa de mică și ușurică, încât la un pas greu, o poți lua pe umeri. În ea nu poate intra decât o persoană cu salteaua și merindele sale”. Fără îndoială, căruța respectivă trebuie să fi fost un olac, pus la dispoziție. Deși, căruțele propriu zise pentru transport sau mărit cu timpul, olacele au rămas cam aceleași până pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Dimensiunile reduse ale olacelor, au fost impuse de starea deplorabilă a drumurilor pe unde treceau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poți lua pe umeri. În ea nu poate intra decât o persoană cu salteaua și merindele sale”. Fără îndoială, căruța respectivă trebuie să fi fost un olac, pus la dispoziție. Deși, căruțele propriu zise pentru transport sau mărit cu timpul, olacele au rămas cam aceleași până pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Dimensiunile reduse ale olacelor, au fost impuse de starea deplorabilă a drumurilor pe unde treceau. Erau drumuri naturale, neamenajate, simple șleauri pline de gropi și de făgașe, devenind impracticabile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
merindele sale”. Fără îndoială, căruța respectivă trebuie să fi fost un olac, pus la dispoziție. Deși, căruțele propriu zise pentru transport sau mărit cu timpul, olacele au rămas cam aceleași până pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Dimensiunile reduse ale olacelor, au fost impuse de starea deplorabilă a drumurilor pe unde treceau. Erau drumuri naturale, neamenajate, simple șleauri pline de gropi și de făgașe, devenind impracticabile, mai ales pe timp de ploaie. Totodată fiind mici și joase, olacele se deplasau cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Dimensiunile reduse ale olacelor, au fost impuse de starea deplorabilă a drumurilor pe unde treceau. Erau drumuri naturale, neamenajate, simple șleauri pline de gropi și de făgașe, devenind impracticabile, mai ales pe timp de ploaie. Totodată fiind mici și joase, olacele se deplasau cu viteză mai mare și nu întâmplător s-a ajuns cu timpul să fie vestite în această parte a Europei, pentru rapiditatea cu care circulau. Atât caii și nutrețul, cât și olacele, erau puse la dispoziție de către populația
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ploaie. Totodată fiind mici și joase, olacele se deplasau cu viteză mai mare și nu întâmplător s-a ajuns cu timpul să fie vestite în această parte a Europei, pentru rapiditatea cu care circulau. Atât caii și nutrețul, cât și olacele, erau puse la dispoziție de către populația satelor și orașelor de pe traseu sau din apropiere și era o mare pacoste pe capul lor. Pentru a scăpa de aceste obligații, mulți locuitori părăseau așezările, depărtându-se cât mai mult din calea olăcarilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a scăpa de aceste obligații, mulți locuitori părăseau așezările, depărtându-se cât mai mult din calea olăcarilor. Întemeiau noi sate, bineînțeles fără aprobarea Domnului. Poate din această cauză, dar și din alte rațiuni, se acordau scutiri pentru darea cailor de olac. Era o favoare specială, un privilegiu întărit printr-un act domnesc, tot mai des întâlnit în secolele următoare. Scutirile date pentru caii de olac demonstrează cu prisosință existența unui serviciu poștal și după cum se va observa, evoluția lui va fi
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Poate din această cauză, dar și din alte rațiuni, se acordau scutiri pentru darea cailor de olac. Era o favoare specială, un privilegiu întărit printr-un act domnesc, tot mai des întâlnit în secolele următoare. Scutirile date pentru caii de olac demonstrează cu prisosință existența unui serviciu poștal și după cum se va observa, evoluția lui va fi influențată de condițiile economice, sociale și politice, care se înțelege, nu rămâneau aceleași de la o perioadă la alta. Pe măsura întăririi structurilor statale, de la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și ambasada ei din Constantinopol, iar Domnul Moldovei, Constantin Cantemir(1685-1693), între ambasadorul Franței la Constantinopol și Polonia. De asemenea, domnii români permiteau trecerea prin Țările Române a consulilor, a curierilor și trimișilor străini, punându-le la dispoziție cai și olace după trebuință. Din porunca Domnului Munteniei, Gheorghe Duca(1673-1678), doi curieri din Ungaria, care duceau scrisorile la Adrianopol, au primit în anul 1674, “din conac în conac, câte doi cai de olac și bucate atât la ducere, cât și la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
trimișilor străini, punându-le la dispoziție cai și olace după trebuință. Din porunca Domnului Munteniei, Gheorghe Duca(1673-1678), doi curieri din Ungaria, care duceau scrisorile la Adrianopol, au primit în anul 1674, “din conac în conac, câte doi cai de olac și bucate atât la ducere, cât și la înapoiere”. La fel, poruncise în anul 1638, Vasile Lupu(1634-1653), să pună la dispoziția trimișilor din Transilvania, în trecere prin Moldova “cai de olac, câți le va trebui, atât la ducere, cât
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din conac în conac, câte doi cai de olac și bucate atât la ducere, cât și la înapoiere”. La fel, poruncise în anul 1638, Vasile Lupu(1634-1653), să pună la dispoziția trimișilor din Transilvania, în trecere prin Moldova “cai de olac, câți le va trebui, atât la ducere, cât și la înapoiere, hrană, mâncare pentru cai, popas și tot ce vor avea nevoie”. Obiceiul era mai vechi. În 1587, solilor din delegația maghiară care mergeau la Varșovia, trecând prin Moldova, li
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
țările române, pe la mijlocul secolului al XVII-lea: “De cum am sosităla Galați-n.a.), sa dat de știre domnului printr-un călăraș sau olacăeste vorba de curierii gălățeni-n.a.), care transmitea știrile în interiorul țării și în afara ei, folosind cai de olac”. Ajuns la Tecuci “... pârcălabul acestui oraș ne-a făcut rost de căruțe și de cai de beilic, ne-a dat și un conacar. Cel care venise cu noi s-a înapoiatăla Galați-n.a.) cu căruțele și cu caii, căci
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pune la menziluri: “Căpitani, oameni de Curte Domniei Mele”, cumpărând și caii necesari. A mai hotărât, să li se dea bani căpitanilor “Ca să se așeze mezalurile, totodată și ca să nu se supere locuitorii țării, nici cai a le lua de olac, nici de cheltuială oaspeților precum până acum”. Deși mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, de întreținere a poștelor de către locuitorii satelor și târgurilor, totuși în documente apar destul de des cheltuieli ale statului pentru poștă. Ca exemplu, în bugetul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au dezvoltat releele de poștă, numite menziluri, dirijate de un căpitan de menzil, devenit apoi căpitan de poște. S-au construit clădiri, locuință pentru căpitanul poștei, camere pentru călători, adăpost pentru cai, furaje etc. La relee se aflau cai și olace pentru transportul curierilor domnești, a dregătorilor, a persoanelor autorizate de domn și a altor funcționari în misiune. Căpitanii de poștă aveau în subordine un personal numeros și variat: beșlii, bicigași, surugii, rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
țării. Mai târziu, când circulația curierilor sa intensificat și numărul lor a crescut, concomitent cu sarcinile ce le reveneau, ca urmare a organizării statale, s-a simțit nevoia utilizării unor căruțe mici, la care se înhămau mai mulți cai, numite "olace", așa cum se numeau și cele din cnezatele rusești. Nu este exclus ca olacul să fi fost cunoscut prin părțile noastre de pe vremea stăpânirii tătărești (1241-1352), care controla un imens teritoriu, ceea ce în mod normal solicita și un sistem rapid de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
concomitent cu sarcinile ce le reveneau, ca urmare a organizării statale, s-a simțit nevoia utilizării unor căruțe mici, la care se înhămau mai mulți cai, numite "olace", așa cum se numeau și cele din cnezatele rusești. Nu este exclus ca olacul să fi fost cunoscut prin părțile noastre de pe vremea stăpânirii tătărești (1241-1352), care controla un imens teritoriu, ceea ce în mod normal solicita și un sistem rapid de comunicație. De aici, denumirile de "olăcari" și "cai de olac", cunoscute și menținute
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
este exclus ca olacul să fi fost cunoscut prin părțile noastre de pe vremea stăpânirii tătărești (1241-1352), care controla un imens teritoriu, ceea ce în mod normal solicita și un sistem rapid de comunicație. De aici, denumirile de "olăcari" și "cai de olac", cunoscute și menținute peste timp. Prin 1521, Soliman Magnificul(1520-1566) trimite un olăcar cu o scrisoare către Ștefan cel Tânăr(1517-1527), cerându-i ca în expediția împotriva Ungariei, să atace și să ocupe regiunea locuită de secui din estul Transilvaniei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
iar peste două secole, în 1767(iunie 1) Grigore I. Callimah(Callimachi 1761-1764 și 1767 - 1769) întărește prin hrisov fostului mitropolit Iacov, ca șapte oameni de țară, cu casă în Ținutul Suceava, să fie scutiți printre altele, de cai de olac și exemplele ar putea continua. De pildă: în 1592, patru case de poslușnici din târgul Baia, ale mănăstirii Moldovița, sunt scutite de cai de olac; în 1634(februarie 13), Moise Movilă interzice olăcarilor să intre în satul Vâlcești din Ținutul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de țară, cu casă în Ținutul Suceava, să fie scutiți printre altele, de cai de olac și exemplele ar putea continua. De pildă: în 1592, patru case de poslușnici din târgul Baia, ale mănăstirii Moldovița, sunt scutite de cai de olac; în 1634(februarie 13), Moise Movilă interzice olăcarilor să intre în satul Vâlcești din Ținutul Suceava; în 1669(martie 15), Gheorghe Duca, scutește de toate dările și de olăcari, oamenii mănăstirii Putna, aflați în târgul Siretului; în 1703(decembrie 4
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
15), Gheorghe Duca, scutește de toate dările și de olăcari, oamenii mănăstirii Putna, aflați în târgul Siretului; în 1703(decembrie 4), Mihai Racoviță scutește un preot și un țârcovnic de la mănăstirea Horodnic, de mai multe dări, printre care cai de olac, iar în 1709(f.l.z.) întărește lui Calistru, episcop de Rădăuți, privilegiul de a ține poslușnici, care erau scutiți de cai de olac; în 1727(noiembrie 2), Grigore Ghica iartă satele Vicovile și Frătăuți, ale mănăstirii Putna, de cai de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scutește un preot și un țârcovnic de la mănăstirea Horodnic, de mai multe dări, printre care cai de olac, iar în 1709(f.l.z.) întărește lui Calistru, episcop de Rădăuți, privilegiul de a ține poslușnici, care erau scutiți de cai de olac; în 1727(noiembrie 2), Grigore Ghica iartă satele Vicovile și Frătăuți, ale mănăstirii Putna, de cai de olac. În 1762(ianuarie 22), la plângerea câmpulungenilor, Grigore I. Callimah hotărăște: "Pentru caii de olac, poruncim să nu dea, să se urmeze
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]