36 matches
-
își caută iubita în nopți albastre, în roua transparentă a dimineții, aceasta transformându-se, pentru o clipă, în curcubeu (Vremelnic ...). Și dacă ochiul lectorului e încântat de atâtea nuanțe, de aburii calzi ce se ridică precum "fuioare" din pământul reavăn, olfacția e și ea incitată de parfumul liliacului, al florilor de prun, de câmp, în timp ce auzul surprinde ciripitul păsărilor și murmurul frunzelor. Tatiana Scurtu adaugă și senzația tactilă, căci "pământul cu miros de cozonac" rodește "petale de catifea și ruj". De
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_recenzie_realizata_antologiei_valentina_becart_1327091078.html [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
suprafață cât mai mare. După această operațiune, trebuie să scoată capacul de sticlă și să miroase proba cu inspirări suave, lente și intense, pentru a-și putea face un criteriu privind proba pe care trebuie să o evalueze. Durata de olfacție nu trebuie să depășească 30 de secunde. Dacă în acest timp degustătorul nu a ajuns la nici o concluzie, trebuie să facă o pauză înainte de a trece la o nouă tentativă. După încheierea testului olfactiv, se trece la evaluarea aromei (ansamblul
jrc1835as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86985_a_87772]
-
dulce, sărat, acid și amar. Receptor (subst.): structură specializată a unui organ senzorial excitabil, capabil să primească un stimul și să îl transforme în influx nervos. Notă: Receptorii sunt clasificați în funcție de tipul de energie asociată stimulului (lumină, căldură, sunet etc.). Olfacție (subst.): funcție a organului olfactiv, în vederea percepției și discriminării moleculelor care pătrund, în fază gazoasă, din exterior, pe cale nazală directă sau indirectă. Intensitate (subst.): grad de energie al unei calități măsurabile cu ajutorul unei scări cantitative de valori superioare valorii-prag. Adaptare
jrc1835as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86985_a_87772]
-
hipotalamic și complexul nuclear anterior al talamusului - și prin urmare rolul său de structură limbică nu poate fi contrazis fără echivoc.<nowiki>[6]</nowiki> Din punct de vedere istoric, prima ipoteză cu circulație largă despre hipocamp postula rolul său în olfacție. Această teorie a fost pusă sub semnul întrebării după descoperirea că nu există proiecții directe de la bulbul olfactiv înspre hipocamp. Ulterior s-a descoperit că bulbul olfactiv are proiecții în partea ventrală a cortexului entorinal lateral, iar câmpul CA1 în
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
în cavitatea bucală a animalelor și omului. Are rol în prehensiunea alimentelor, în masticație, deglutiție. Prin faptul că este dotată cu un tip special de chemoreceptori (mugurii gustativi), este considerată "organul simțului gustativ", dar are un rol imporatant și în olfacție. La om și primate are rol și în fonație. Partea dorsală a limbii "Dorsum linguae" este ușor bombată, partea anterioară fiind liberă cu un șanț median "Septum linguae" fiind locul de inserție a mușchilor limbii (care sunt bogat vascularizați și
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
cutanate, determinări de Ig E serice specifice), examenul citologic al secrețiilor nazale, teste de provocare nazală, investigații radiologice (computertomografice). Opționale rămân: biopsia nazală, examenul bacteriologic al raclatului nazal, explorările computertomografice sau prin rezonanță magnetică nucleară, examenul funcției mucociliare și al olfacției. În privința supravegherii severității rinitei alergice se apreciază că măsurătorile pentru fluxul nazal nu sunt edificatoare și că există o corelație slabă între măsurarea obiectivă a rezistenței nazale și raportările subiective ale senzației de flux aerian nazal. De aceea OMS propune
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
logicilor de prădători din ordinea naturală. Mai târziu, când se ridică, încetează să mai meargă în patru labe și devine biped, strămoșul omului își eliberează mâinile, își dezvoltă creierul și adaugă un cortex creierului reptilian; mirosul i se atenuează și olfacția își pierde din acuitate. în schimb, i se dezvoltă vederea: vede mai bine. Ochiul, mai elaborat, înlocuiește nasul primitiv; mirosul se estompează în favoarea imaginii, la fel cum se întâmplă și cu pipăitul, înlocuit de auz. Astfel încât cele cinci simțuri fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și tehnici subtile care generează arta imaginilor și a sunetelor, pictura și muzica, ambele activități ținând incontestabil de estetică - a cărei etimologie amintește de capacitatea de a... mirosi. în schimb, zadarnic am căuta în lucrările de filosofie vreun elogiu adus olfacției, gustului sau pipăitului, și cu atât mai puțin o celebrare a activităților artistice asociate: nimeni nu recunoaște oenologia, știința parfumurilor sau gastronomia ca discipline ținând integral de artele frumoase. Plimbându-se parfumat prin agora, Aristip incită la formularea tuturor acestor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
virtuțile acestei ape care are o culoare de ulei, este un pic lemnoasă etc. Dar există tot acolo un pătrat unde găsești inscripția: Dacă Îl atingi cu dosul mâinii, miroși parfumul, fiindcă foaia, cartonul respectiv, este impregnat cu parfum. Deci olfacția face legătura Între imaginea respectivă, care e ușor Înclinată și merge de la text spre un alt text. Totul este foarte bine centrat. Vreau să spun că sunt trei simțuri care intră În funcție aici. Or, sunt reclame care dereglează voit
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
logicilor de prădători din ordinea naturală. Mai târziu, când se ridică, încetează să mai meargă în patru labe și devine biped, strămoșul omului își eliberează mâinile, își dezvoltă creierul și adaugă un cortex creierului reptilian; mirosul i se atenuează și olfacția își pierde din acuitate. în schimb, i se dezvoltă vederea: vede mai bine. Ochiul, mai elaborat, înlocuiește nasul primitiv; mirosul se estompează în favoarea imaginii, la fel cum se întâmplă și cu pipăitul, înlocuit de auz. Astfel încât cele cinci simțuri fac
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și tehnici subtile care generează arta imaginilor și a sunetelor, pictura și muzica, ambele activități ținând incontestabil de estetică - a cărei etimologie amintește de capacitatea de a... mirosi. în schimb, zadarnic am căuta în lucrările de filosofie vreun elogiu adus olfacției, gustului sau pipăitului, și cu atât mai puțin o celebrare a activităților artistice asociate: nimeni nu recunoaște oenologia, știința parfumurilor sau gastronomia ca discipline ținând integral de artele frumoase. Plimbându-se parfumat prin agora, Aristip incită la formularea tuturor acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
logicilor de prădători din ordinea naturală. Mai târziu, când se ridică, încetează să mai meargă în patru labe și devine biped, strămoșul omului își eliberează mâinile, își dezvoltă creierul și adaugă un cortex creierului reptilian; mirosul i se atenuează și olfacția își pierde din acuitate. În schimb, i se dezvoltă vederea: vede mai bine. Ochiul, mai elaborat, înlocuiește nasul primitiv; mirosul se estompează în favoarea imaginii, la fel cum se întâmplă și cu pipăitul, înlocuit de auz. Astfel încât cele cinci simțuri fac
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și tehnici subtile care generează arta imaginilor și a sunetelor, pictura și muzica, ambele activități ținând incontestabil de estetică - a cărei etimologie amintește de capacitatea de a... mirosi. În schimb, zadarnic am căuta în lucrările de filosofie vreun elogiu adus olfacției, gustului sau pipăitului, și cu atât mai puțin o celebrare a activităților artistice asociate: nimeni nu recunoaște oenologia, știința parfumurilor sau gastronomia ca discipline ținând integral de artele frumoase. Plimbându-se parfumat prin agora, Aristip incită la formularea tuturor acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și tu spre mama, mulțumesc, Angelică! Sergiu Afanasiu Abecedar, aricelu' și berbecuțu', la' s-hibă! "g+h+e se citește e, așa ca gheretă", în morgă ș-o dus-o așa înghețată, Ciocana, aicia numa juchesc! mirosurile în ebuliție în loc de olfacție, ispășim după evreii martirizați feroviar 1941, culorile măscări, "pirat/pisică/papagal", unde, la noi în brațe să mai suie?! olecuțîcî! galben-muștarul strîns în lumina ferestrei, centrul înțepenit masă feminină, patlagelele mai tîrdzîi, că ele lîngă fîntînă-s puse, "Abeceluș", nu "Abecedar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
spune, cu alte cuvinte, că esențialul primilor ani de creștere se ascunde într-o experiență de ordin poetic sau liturgic. Poezia absoarbe natura metaforică sau metonimică a raporturilor dintre cuvinte și lucruri. Dimensiunea liturgică ține de bucuria ritualului, de centralitatea olfacției, importanța tactilității și forța incantației magice într-o lume de semne pentru care poveștile - mai precis, regimul narativ al comunicării binelui, adevărului și frumosului - slujesc misterul vieții 1. Vârsta eticătc "Vârsta etică" Într-un fel sau altul, adolescența îngroapă această
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
p. 99). Gruber a descoperit la Beldiceanu un veritabil complex de asociații senzoriale, nu numai audiție colorată; astfel, la fiecare literă, simțea un gust deosebit, un pipăit, o temperatură, o rezistență și o motilitate deosebite, având în același timp gustație, olfacție, tactilitate, temperatură, rezistență și motilitate colorată. "Și Beldiceanu s'a supus unor experiențe, unor cercetări asupra minții lui, care au contribuit să-l desechilibreze complet. Om normal, nu era Beldiceanu" (Gorovei, 1930, p. 97). Stil și gîndire. Începuturile psihologiei literare
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Se prezintă doar ceea ce este foarte important, lăsând de-o parte un apreciabil număr de fapte și explicații. Audiția colorată este doar o formă de asociere dintre senzații dintre multe altele. Astfel, există vedere colorată, alte forme fiind gustația colorată, olfacția colorată, tactilitatea colorată temperaturile și rezistențele colorate, motilitatea colorată. Conform opiniei sale, studiul prezentat dă o "idee exactă" asupra ansamblului de fotisme și cromatisme. Sunt făcute referiri la originea acestor ultime două noțiuni. Astfel, termenul de fotism a fost introdus
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
calitățile subiectului asupra căruia s-au făcut cercetările, poetul român Neculai Beldiceau. Aceste calități au fost prezentate în portretul pe l-am realizat anterior în prezenta lucrare. Nu sunt analizate doar cromatismele, ci și fonismele, adică vedere auditivă, gustație auditivă, olfacție auditivă, tactilitate, motilitate, temperatură și rezistențele auditive. Ele sunt expuse în următoarea schemă: Privind schema de mai sus, ne revine în minte caracterizarea făcută de Dimitrie Anghel și Ștefan Octavian Iosif din Portrete referitoare la puterea extraordinară de sistematizare a
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
dumneavoastră alte fenomene analoage? De exemplu, când vă gândiți la culori sau când vedeți culori, aveți senzații auditive? În plus legați senzații colorate, auditive, tactile de senzații gustative, olfactive etc. și reciproc? Am fi fericiți să cunoaștem opinia dumneavoastră despre olfacție și gustație colorată? Observații * Vă rugăm să binevoiți, în cazul unui răspuns afirmativ, să folosiți de preferință expresiile gândesc, am senzația, văd, care caracterizează gradele de intensitate a acestor fenomene subiective. * Pentru ceea ce ține de calitatea fenomenelor, se vor folosi
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
ori "ne mișcăm necontenit între bucurie și durere". Mi-aș îngădui să adaug cugetarea lui Archileus: "Inima fiecăruia se bucură de altceva" (altfel formulată, ideea se află în text), pentru a remarca includerea în rândul bucuriilor vieții a "senzației de olfacție a tiparului". Aș crede că, anticipând-o în liniștea dintre arborii îneguratului Molid bucovinean, autorul se află în pragul cutezării trecerii de la eseistică la literatură pur și simplu. O anunță catrenul ironic, voit desuet și bine articulat scris pe plicul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
etc. Un asemenea termen este și cel pe care-l propunem. Dicționarele sunt decorative, nu te obligă să le citești, fascinează și înspăimântă, promit totalitatea, trezesc apetituri, captivează. Farmecul unui dicționar "clasic" constă în senzația de materialitate, de tactilitate, de olfacție a tiparului. Bucuria este satisfacția născută din imaginea unui lucru trecut, înregistrat împotriva în-doielilor noastre, exprimând o expansiune sufletească, o trecere a omului de la o mai mică la o mai mare desăvârșire. Altfel spus, bucuria este pasiunea prin care sufletul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Constantin Țoiu Probabil, în viitor, contactul cu hârtia îngălbenită de trecerea timpului, când și olfacția produsă de putrefierea celulozei, purtătoare a mesajului joacă un rol pentru nasul mai fin, nu va mai avea loc, ținând cont de progresele fantastice ale imprimărilor de tot felul... Urechea se pare că va înlocui văzul. Există și un fel
Celuloza, ca document by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11408_a_12733]
-
plimbă de la „începutul Cotrocenilor“ până la „Leu“, mirosul rustic de levănțică din autobuzul 36 este „parfumul fanaticei din august trecut intrând în vagonul de campanie“, „duhoarea de piele răscoaptă a țiganului pirat îi apăru în minte, chiar acum, în vibrația levănțicăi“, olfacțiile agronomului legându-se între ele „după legi mai trainice decât ale vederii“: acestea sunt legile nescrise ale detenției în capsula poveștii, care anulează reperele temporale și spațiale prin apelul la memoria afectivă. Locul în care se adună poveștile, urcând ca
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
fixează cu privirea, sigură ursitoare capabilă să ne promită plăceri (olfactive, senzuale, erotice, estetice)33. Fabricanții de parfumuri suferă de un handicap: trebuie să convingă publicul să le cumpere produsele punând în joc alte simțuri, văzul și auzul și nu olfacția. Se poate cumpăra un parfum dacă vezi o imagine sau dacă auzi o voce? Și câți dintre noi pot recunoaște un parfum doar citind descrierea ingredientelor? Prezență nestatornică și totuși indispensabilă, parfumul ne deschide oare calea spre contemplație, așa cum scria
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
aceea cînd igiena intimă cam lăsa de dorit, însemna, pur și simplu, a mirosi adînc și îndelung secretul cel mai intim de sub mătăsurile sublime. Ca vechi medicinist știu că celulele mucoasei olfactive au aceeași origine ca și celulele mucoaselor genitale. Olfacția e stimulentul numărul unu al erecției! Și mi-i închipui pe acești bravi împlătoșați în ce situație delicată se puneau în nădragii lor de fier! Iar ele, celestele, inocentele, virginele întru eternitate, știau, ba chiar căutau să producă efectul bățos
Săracul Mugur, cîte scandaluri nu i-am făcut... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13639_a_14964]