9 matches
-
acvariu) noaptea deveneau foarte agresive, luptându-se între ei și cauzându-și chiar răni grave soldate cu deces. Aspretele se hrănește mai ales cu larve de insecte acvatice reofile, în primul rând cu efemeroptere, apoi plecoptere, blefariceride, trihoptere și chironomide. Oligochetele și amfipodele gamaride joacă un rol neînsemnat în hrană. În captivitate se hrănește cu efemeroptere, plecoptere și viermi ("Tubifex"). Analiza conținutului stomacului a 34 exemplare de "Romanichthys valsanicola" prinse în râul Argeș a arătat că hrana peștelui este alcătuită în
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
marginata", "Chloroperla tripunctata"). Restul de 21,5% aparțin altor grupuri de nevertebrate: nematocere blefariceride (familia "Blephariceridae") 10%, trihoptere ("Rhyacophila nubila", "Rhyacophila" sp., "Philopotamus montanus", "Wormaldia occipitalis", "Hydropsyche pellucidula", "Hydropsyche" sp., "Stenophylax permistus", "Athripsodes sp.") 7%, chironomide (familia "Chironomidae") 5,4%. Oligochetele (familia "Lumbricidae") și crustaceele amfipode gamaride (familia "Gammaridae") au fost găsite într-un număr nesemnificativ ("Lumbricidae" 0,2%, "Gammaridae" 0,5 %). Larvele bentonice ale efemeropterelor sunt hrana principală a aspretelui. Din efemeroptere, predomină în hrana aspretelui larvele speciei "Rhithrogena semicolorata
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
care le înconjură. Nu același lucru se petrece la ființele pluricelulare, unde absorbția oxigenului de către lichidul circulant (sângele) și eliminarea bioxidului de carbon are loc la nivelul unor organe special diferențiate, care constituie aparatul respirator. Multe nevertebrate inferioare (spongieri, celenterate, oligochete, hirudinee, platelminte, crustacei inferiori) nu au un aparat respirator diferențiat și schimburile gazoase au loc prin toată suprafața corpului (respirație cutanată), dar și la animalele care îl au, există o respirație cutanată, mai mult sau mai puțin importantă. Organele respiratorii
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
ale lacului (precum păstrăvul arctic) datează din acea perioadă. Ulterior, lacul a devenit un golf al Mării Yoldia, fiind apoi conectat cu Lacul Ancylus. Lacul conține atât fitoplancton, cât și zooplancton, de exemplu copepode și cladocer. Speciile Bentos includ crustacee, oligochete, diptere și bivalve. Se regăsesc de asemenea și mai multe specii de pește, precum somonul. Lacul este renumit pentru păstrăvul său, cunoscut sub numele de păstrăv arctic. Există o legendă conform căreia un monstru ar locui în lac. Vättern este
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
și amfipodele. Moluștele sunt reprezentate de gasteropode - 60 de specii acvatice și 70 terestre ("Helix pomatia", "Carychium minimum") și bivalve - 30 de specii ("Anodonta cygnea", "Adacna vitrea). Anelidele din Moldova aparțin la trei clase: polichete (2 specii, incl. "Hypania invalida"), oligochete - întâlnite în mediul acvatic și terestru ("Achaeta bohemica", "Lumbricus terrestris") și hirudinee ("Hirudo medicinalis", "Helobdella stagnalis"). O atenție deosebită este acordată nematodelor, ma ales celor fito și zooparazite. Mai puțin numeroase sunt rotiferele, plathelminții, briozoare, tardigradele, gastrotrihele, celenteratele și spongierii
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
pot obține plante întregi poliploide. În regnul animal, după cum s-a mai arătat, poliploidia, deși există, este mult mai puțin răspândită și nu are un rol esențial în evoluția animalelor. În stare naturală poliploidia se cunoaște la protozoare, viermi (unele oligochete), unele insecte (de pildă, coleoptere curculionide), amfibieni (de pildă, la Triton viridescens se întâlnesc populații în S.U.A. cu 1,8% indivizi triploizi, 0,28% pentaploizi). Dificultatea apariției poliploizilor la animale provine de la mecanismul cromozomial al determinării sexului. Într-adevăr, o
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
regulă de ou sau larvă) duc o viață acvatică. În al doilea rând, toate sunt organisme heterotrofe, microori macrofage. În al treilea rând, toate sunt organisme pluricelulare, și cu țesuturi și organe puternic specializate (este vorba în principal de viermi, oligochete, crustacee, insecte, moluște, dar se ajunge în turnurile de răcire chiar la pești, batracieni, reptile). Deși, așa cum am subliniat mai sus, organismele heterotrofe preferă condiții reducătoare de mediu și deplasează rH-ul mediului spre oxidant, în cazul de față problema
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
heteroptere, homoptere deplasare prin salt: membrele posterioare mai lungi decât cele anterioare - orthoptere ( cosași, lăcuste) , amfibieni (Rana dalmatina, Rana temporaria). deplasare prin mers: membrele scurte, dispuse lateral prevăzute cu gheare - reptile (Lacerta agilis , Lacerta viridis) deplasare prin târâre: cu ajutorul cheților (oligochete) și cu ajutorul solzilor ventrali la reptile ( Natrix natrix) Adaptări la viața arboricolă: la Hyla arborea, la Picus viridis, Dendrocopos major - picior cu patru degete puternice ( două îndreptate anterior și două posterior ), cioc lung, puternic și ascuțit , aripi scurte, pene tari
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
dimensiunea unui elefant adult. Balena albastră este cea mai mare din cele aproape 100 de specii de balene care trăiesc în apa mărilor și a oceanelor de pe Terra. Bentosul este totalitatea organismelor care trăiesc pe fundul apelor. E format din oligochete (aparținând grupului viermilor inelați); moluște (organisme cu cochilie) cuprinzând melci (gastropode) și scoici (bivalve); larve de insecte (plecoptere, efemeroptere, tricoptere, diptere, larve de libelule...) și altele. Planctonul este format din organismele ce trăiesc în masa apei și nu se deplasează
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]