92 matches
-
provenită din irigații. Procesele caracteristice pentru terenurile cu exces de apă sunt pseudogleizarea, gleizarea și turbificarea. În urma proceselor de degradare specifice pot să apară terenuri mlăștinoase, cu soluri hidromorfe sau semihidromorfe, sau mlaștini de turbă, respectiv tinoave cu turbă oligotrofă și acidă și bahne cu turbă eutrofă neutră sau bazică. În cazul în care se dorește ameliorarea acestor terenuri, trebuie avut în vedere că acestea (mai ales în cazul turbăriilor) pot fi gazda unor biocenoze rare sau supuse regimului de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
apă: M – terenuri mlăștinoase, T – terenuri turboase Forma de degradare M - terenuri mlăștinoase T - terenuri turboase Carcateristici hidrofizice 1 2 1 2 stațiuni cu exces de apă din băltire terenuri mlăștinoase cu exces de apă freatică mlaștini eutrofe (bahne) mlaștini oligotrofe (tinoave) Caracterizare A B C A B C A B A B stațiuni cu soluri stagnice stațiuni cu stagnosoluri epistagnice stațiuni cu stagnosoluri proxistagnice stațiuni cu soluri gleice stațiuni cu gleiosoluri epigleice stațiuni cu gleiosoluri proxigleice hidrosoluri histice histosoluri eutrice
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
mlăștinoase). Turbăriile au fost clasificate în funcție de tipul de turbă și de intensitatea fenomenului de turbificare: Mlaștini eutrofe Hidrosoluri histice (orizont de turbă cu grosimea sub 0,5 m) Histosoluri eutrice (orizont de turbă cu grosimea peste 0,5 m) Mlaștini oligotrofe Hidrosoluri histice (orizont de turbă cu grosimea sub 0,5 m) Histosoluri districe (orizont de turbă cu grosimea peste 0,5 m). Încadrarea în tipuri de stațiuni de terenuri cu exces de apă (M, T) se realizează conform cheii de determinare - tabel
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Tehnica de împădurire : IT+Dren+V(Bl)+Fg+Gr.o; Desimea culturii : 5000/ha (2x1 m) Completări : 30% (20+10). Intrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1) b, c) de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1) GRUPA STATIONALA (G.S – 96) Mlaștini oligotrofe (tinoave) cu hidrosoluri histicee (grosimea stratului de turbă sub 0,5 m) din zonele premontane și montane, TSD : TM2A, TA2A. Tipuri de vegetație : 2MT2 – Pinete de pin silvestru in amestec cu foioase din zona montană și premontană pe mlaștini oligotrofe cu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Mlaștini oligotrofe (tinoave) cu hidrosoluri histicee (grosimea stratului de turbă sub 0,5 m) din zonele premontane și montane, TSD : TM2A, TA2A. Tipuri de vegetație : 2MT2 – Pinete de pin silvestru in amestec cu foioase din zona montană și premontană pe mlaștini oligotrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri; 8MT2 – Aninișuri pure sau in amestec cu frasin din zona montană și premontană pe mlaștini oligotrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri. Compozitia de împădurire: 50Pi(Mo, La) 50An (PL.T, Me) 50An 50Fr, Me, PL.T 100An
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Tipuri de vegetație : 2MT2 – Pinete de pin silvestru in amestec cu foioase din zona montană și premontană pe mlaștini oligotrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri; 8MT2 – Aninișuri pure sau in amestec cu frasin din zona montană și premontană pe mlaștini oligotrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri. Compozitia de împădurire: 50Pi(Mo, La) 50An (PL.T, Me) 50An 50Fr, Me, PL.T 100An Tehnica de împădurire : Dren+V(Bl)+Aa+Fg+Gr.o; Desimea culturii : 5000/ha (2x1 m) Completări : 30% (20+10). Intrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 11 ori
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
100An Tehnica de împădurire : Dren+V(Bl)+Aa+Fg+Gr.o; Desimea culturii : 5000/ha (2x1 m) Completări : 30% (20+10). Intrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1) b, c) de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1) GRUPA STATIONALA (G.S – 97) Mlaștini oligotrofe cu histosoluri districe (grosimea stratului de turbă peste 0,5 m) din zonele premontane și montane, TSD : TM2B, TA2B. Tipuri de vegetație : 2MT2 – Pinete de pin silvestru in amestec cu și anin din zona montană și premontană pe mlaștini oligotrofe cu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Mlaștini oligotrofe cu histosoluri districe (grosimea stratului de turbă peste 0,5 m) din zonele premontane și montane, TSD : TM2B, TA2B. Tipuri de vegetație : 2MT2 – Pinete de pin silvestru in amestec cu și anin din zona montană și premontană pe mlaștini oligotrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri; 8MT2 – Aninișuri pure sau in amestec cu frasin din zona montană și premontană pe mlaștini oligotrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri. Compozitia de împădurire: 50Pi(Mo, La) 50An (PL.T, Me) 50An 50Fr, Me, PL.T 100An
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de vegetație : 2MT2 – Pinete de pin silvestru in amestec cu și anin din zona montană și premontană pe mlaștini oligotrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri; 8MT2 – Aninișuri pure sau in amestec cu frasin din zona montană și premontană pe mlaștini oligotrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri. Compozitia de împădurire: 50Pi(Mo, La) 50An (PL.T, Me) 50An 50Fr, Me, PL.T 100An Tehnica de împădurire : IT+Dren+V(Bl)+Aa+Fg+Gr.o; Desimea culturii : 5000/ha (2x1 m) Completări : 30% (20+10). Intrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
b, c. 1+2+2+1 95 Mlaștini eutrofe (bahne) cu histosoluri eutrice TM1B 2MT1 8MT1 50Pi(Mo,La) 50An(Me,Pl.t) 50An 50Me,Pl.t ,Fr 100An It+Dren+V(Bl)+Fg+Gr. o 5000 30 Rev. 1+1 Intrețineri 1+2+2+2+1+1 b, c. 1+2+2+1 96 Mlaștini oligotrofe (tinoave) cu hidrosoluri histice TM2A TA2A 2MT2 8MT2 50Pi(Mo,La) 50An(Me,Pl.t) 50An 50Me,Pl.t ,Fr 100An Dren+V(Bl)+Aa+Fg+Gr. o 5000 30 Rev. 1+1 Intrețineri 1+2+2+2+1+1 b, c. 1+2+2+1 97 Mlaștini oligotrofe (tinoave) cu histosoluri districe TM2B
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
b, c. 1+2+2+1 96 Mlaștini oligotrofe (tinoave) cu hidrosoluri histice TM2A TA2A 2MT2 8MT2 50Pi(Mo,La) 50An(Me,Pl.t) 50An 50Me,Pl.t ,Fr 100An Dren+V(Bl)+Aa+Fg+Gr. o 5000 30 Rev. 1+1 Intrețineri 1+2+2+2+1+1 b, c. 1+2+2+1 97 Mlaștini oligotrofe (tinoave) cu histosoluri districe TM2B TA2B 2MT2 8MT2 50Pi(Mo,La) 50An(Me,Pl.t) 50An 50Me,Pl.t ,Fr 100An It+Dren+V(Bl)+Aa+Fg+Gr. o 5000 30 Rev. 1+1 Intrețineri a. 1+2+2+2+1+1 b, c. 1+2+2+1 D - stejar, gorun, cer, gârniță
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
generează, în conformitate cu prevederile Convenției Ramsar din 1971. Turbării - ecosisteme terestre umede caracterizate prin acumulări de turbă. Turba este materie organică parțial degradată, formată preponderent din briofite aparținând genului Sphagnum. În România, turbăriile sunt de două tipuri, astfel: - turbării oligotrofe, formate în zonele cu climat rece, în depresiuni unde apa de suprafață este acidă și săracă în nutrienți. În aceste condiții, producerea de materie organică este mai intensă decât descompunerea, ceea ce determină acumularea de turbă [adaptare a definiției date
ORDIN nr. 54/570/32/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265382]
-
Și aia-i poezie bună, și-ncepe-un dialog ales Cu replici ce se vor subtile, ca avocații în proces. Și fiecare vrea s-arate, cât este el de filozof. Iar eu voi scrie-așa cum simt, cu muzul meu oligotrof... 06.03.2016 Violetta Petre Referință Bibliografică: Scriu desuet, vetust și demodat / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1924, Anul VI, 07 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SCRIU DESUET, VETUST ŞI DEMODAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383319_a_384648]
-
Cele mai multe tufărișuri formează mozaicuri de vegetație pe suprafețe mici, legate de existența unor microstațiuni distincte. Sunt asociații primare, dar se pot extinde secundar, în urma defrișării jnepenișurilor și pădurilor de limită superioară. Sunt edificate de specii oligoterme, xeroterme, oligotrofe și moderat până la puternic acide. De regulă, includ specii arcto-alpine, boreale și circumpolare, în anumite cazuri, și endemite carpatice. Din diversitatea habitatului, în perimetrul sitului se diferențiază următoarele subtipuri: 31.41 (R3101) - Tufărișuri alpine pitice de azalee (Loiseleuria procumbens) Habitat
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
a tipului de habitat Suprafața tipului de habitat la nivel național: 220.000 ha Habitatul este reprezentat prin pajiști seminaturale bine închegate, care se dezvoltă pe substrat silicios și ocupă stațiuni cu caracter oligotrof, mezofil sau xerofil. Cenoze heliofile, micromezoterme adesea oligotrofe, dezvoltate pe soluri brune podzolice și humico-silicatice cu reacție puternic acidă. R3608 - Pajiști sud-est carpatice de Scorzonera rosea și Festuca nigrescens Habitat cu caracter mezofil, mezo-higrofil, acidofil, reprezentat prin pajiști secundare, dezvoltate în urma defrișării pădurilor de molid. Fitocenozele
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
sezonului de reproducere își prelungește activitatea și în timpul zorilor sau uneori chiar în timpul zilei. Își localizează prada din puncte de observație. Vânează atât în păduri dese, cât și de-a lungul cărărilor, în poieni, în plantații tinere, mlaștini oligotrofe, la marginea pădurilor, uneori chiar și în apropierea cătunelor. ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Aegolius funereus Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE 2. Informații specifice speciei Specia a fost identificată
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
săruri inclusiv substanțe nutritive cum sunt azotul și fosforul. O concentrație mare a acestora și alte condiții favorabile duc la înmulțirea producătorilor primari ceea ce duce în cascadă la dezvoltarea celorlalte grupări. După nivelul de substanțe trofice putem clasifica apele în oligotrofe, mezotrofe și eutrofe . 6.Broasca țestoasă cu tâmple roșii sau de Florida Este o specie care își are originea din America de Nord, mai precis din regiunile subtropicale, în prezent este tot mai răspândită în lume. Broasca țestoasă cu tâmple roșii, la
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival VI - IX Mlaștini eutrofe estival VI - VIII din culturi de păioase estival V VI din culturi de prășitoare estival VII - IX vernal V ruderale estival VI - VIII Buruienișuri alpine estival VII - IX 75 Suprafața minimă de probă va avea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
albe) * Dune de coastă fixe, cu vegetație erbacee (dune gri) * Dune fixe decalcifiate, cu Empetrum nigrum * Dune cu Hippophae rhamnoides * Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale * Depresiuni umede intradunale * Dune umede permanente 2. Habitate de ape dulci * Ape oligotrofe, cu conținut foarte scăzut de minerale * Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de tip Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto Nanojuncetea * Ape puternic oligo-mezotrofe, cu vegetație bentică de Chara sp. * Lacuri eutrofe naturale, cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
gri) * Dune fixe decalcifiate, cu Empetrum nigrum * Dune cu Hippophae rhamnoides * Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale * Depresiuni umede intradunale * Dune umede permanente 2. Habitate de ape dulci * Ape oligotrofe, cu conținut foarte scăzut de minerale * Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de tip Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto Nanojuncetea * Ape puternic oligo-mezotrofe, cu vegetație bentică de Chara sp. * Lacuri eutrofe naturale, cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition * Lacuri distrofe naturale și heleștee * Râuri alpine și bancurile
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Înțelegi fila asta: „Lacul codrilor albastru/Nuferi gelbeni Îl Încarcă“... Te lămuresc eu. Miau! E vorba de un lac care, la Începuturile lui, când apa abia a apucat să umple o văgăună apărută Între stânci e, Într’adevăr, albastru și oligotrof. Lipsit de nutrienți, Moti. Miau Adică de acord și mulțam de precizare. Dar apa erodează și dizolvă din jur și cară În lac, Îmbogățindu-l În nutrienți; pentru autotrofe. Care’s abia amărâtele de alge, iar lacul Începe să capete
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
2130 * Dune fixate cu vegetație herbacee perena (dune gri); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides; ─────────────────���───────────────────────────────────────────────────────────── 2190 Depresiuni umede intradunale; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2330 Dune continentale cu pajiști neîncheiate cu Corynephorus și Agrostis; ──────────────────────��──────────────────────────────────────────────────────── 2340 * Dune continentale panonice; 2. Habitate de ape dulci ───────────────────────────────────────────────────────────────────��─────────── 3130 Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau din Isoeto-Nanojuncetea; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentoinlca de Chara spp.; Chara spp.; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrociharition; ──────────────────────────────────────��──────────────────────────────────────── 3160 Lacuri distrofice și iazuri; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 31A0 * Ape
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
albe); * Dune de coastă fixe cu vegetație erbacee (dune gri); * Dune fixe decalcifiate cu Empetrum nigrum; Dune cu Hippophae rhamnoides; Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale; Depresiuni umede intradunale; Dune umede permanente. 2. Habitate de ape dulci Ape oligotrofe cu conținut foarte scăzut de minerale; Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetația din Littorelletea uniflorae și/sau din Isoeto-Nanojuncetea; Ape puternic oligomezotrofe cu vegetația bentica de Chara spp.; Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip de Magnopotamion sau Hydrocharition; Lacuri
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
gri); * Dune fixe decalcifiate cu Empetrum nigrum; Dune cu Hippophae rhamnoides; Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale; Depresiuni umede intradunale; Dune umede permanente. 2. Habitate de ape dulci Ape oligotrofe cu conținut foarte scăzut de minerale; Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetația din Littorelletea uniflorae și/sau din Isoeto-Nanojuncetea; Ape puternic oligomezotrofe cu vegetația bentica de Chara spp.; Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip de Magnopotamion sau Hydrocharition; Lacuri distrofe naturale și heleșteie; Râuri alpine și bancurile de-
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
primară sau secundară a apelor, diversificarea echilibrată a biocenozei asociată tendinței de maximalizare a fluxului de energie. Este un proces ireversibil care durează timp îndelungat (sute de mii de aniă. Succesiunea ecologică a ecosistemelor acvatice afectate de eutrofizarea naturală este: Oligotrof eutrof Ecosistem acvatic mlaștină ecosistem terestru Eutrofizarea accelerată este o formă de poluare a ecosistemelor acvatice (continentale și costiereă cu nutrienți (în cantități excesive ca urmare a activităților umane) care orientează succesiunea ecologică astfel: Oligo-mezotrof eutrof-hipertrof. Cauza principală este accelerarea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]