17 matches
-
-i fiu al lui definitiv atlet. 31 iulie 2002 PLÂNSUL CLOPOTELOR Nouă zile clopotele-au plâns Cu cântarea lor desferecată Dând de știre satelor că-i sus Ștefan dus de-o lacrimă curată În cățuie-a tainiță prin veac Curg oloaiele făr’ de-ncetare. Stelele-n clopotniță se fac Toate ceară pentru lumânare. Nouă zile și-ncă-atâtea nopți Clopotele-au plâns să dea de știre Că pe-un car cu patruzeci de roți Sfântul a trecut în nemurire. Lung alai de preoți
CULESE DIN ATLET MOLDAV , AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Culese_din_atlet_moldav_aut_marian_malciu_1377890438.html [Corola-blog/BlogPost/359984_a_361313]
-
în tăcere. Deși-n miez de vară frigu-ncet îl cerni De tristețe înghețau albinele în miere. Stelele-n clopotniță căzute Deveniră ceară pentru lumânări Bourul îngenunchease-n munte Ștefan era lacrimă pe zări. În cățuie-n tainiță prin veac Curseră oloaie fără de-ncetare Tronul Țării era mai sărac; Ștefan era-n jilț de-nsingurare. Sâmbătă, 24 august 2002 Autor, poetul ieșean Emilian MARCU Referință Bibliografică: Culese din ATLET MOLDAV , autor Emilian Marcu / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 973, Anul
CULESE DIN ATLET MOLDAV , AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Culese_din_atlet_moldav_aut_marian_malciu_1377890438.html [Corola-blog/BlogPost/359984_a_361313]
-
animalelor, vă duc în cîrcă, nu sînteți buni de nimic, cretinilor ... ” - și se izolase în lumea ei în care mai important decît orice era salamul de cal halit la prima oră a dimineții, omleta făcută din douăzeci de ouă și oloiul cu ciorbă de burtă, cam de vreo șapte kilograme, pe care îl sorbea însetată, în fiecare zi pe la ora prînzului, din picioare. 25 DESPRE RELIGIE Popa Gheorghe, fie-i cădelnița ușoară și psalmii spornici, argumenta mai prin vară că ortodoxismul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 24-25 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_24_25_ioan_lila_1331986191.html [Corola-blog/BlogPost/348366_a_349695]
-
șipci și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Oloinița este o construcție tradițională, folosită de țărani pentru obținerea „oloiului”, denumirea arhaică pentru uleiul nerafinat. Oloinița reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean provine din satul Volovăț, zona etnografică Rădăuți. Este o construcție monocelulară, cu pereții din bârne și acoperișul în două ape, cu învelitoare din draniță. În interior se găsește
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean provine din satul Volovăț, zona etnografică Rădăuți. Este o construcție monocelulară, cu pereții din bârne și acoperișul în două ape, cu învelitoare din draniță. În interior se găsește un atelier tradițional de obținere a oloiului din semințe de dovleac, nucă, in, floarea soarelui sau cânepă. Instalația conține cinci părți principale: oloinița propriu-zisă cu teasc, doi berbeci pentru izbirea penelor, doi chilugi, râșnița cu două mânere pentru zdrobirea semințelor de cânepă, cuptor cu horn și vatră
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
vedea că este o oficialitate a lagărului, după care venea, de obicei dintre Stubendienst, cel mai important, apoi urmau patru oameni, care nu erau dintre noi, sau poate că erau dintre Stubendienst, nu-mi mai aduc aminte, care cărau două oloaie mari de tot. În aceste oloaie mari era celebra Dorrgemuse. Ce era Dorrgemuse? Nici până astăzi nu știu ce era. Era o fiertură făcută pe bază de sfeclă furajeră. Cred că mai erau și alte lucruri În ea, poate chiar și niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lagărului, după care venea, de obicei dintre Stubendienst, cel mai important, apoi urmau patru oameni, care nu erau dintre noi, sau poate că erau dintre Stubendienst, nu-mi mai aduc aminte, care cărau două oloaie mari de tot. În aceste oloaie mari era celebra Dorrgemuse. Ce era Dorrgemuse? Nici până astăzi nu știu ce era. Era o fiertură făcută pe bază de sfeclă furajeră. Cred că mai erau și alte lucruri În ea, poate chiar și niște urme de cartofi. Era semisolidă. La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
întreagă ale acestui cărturar robit pasiunii pentru istoria poporului român.” își găsiseră locul nimerit , într-o pitorească devălmășie, pe rafturile, polițele, măsuțele , prichiciurile și pe pereții lungilor culoare muzeistice luminate de opaițe, candele sau vr-un bec pricăjit: ulcioare, ulcele, oale, oloaie, străchini și străchinoaie, zeități, lame de silex și felurite unelte și obiecte din ceramică, multe reconstituite din cioburi și ipsos. Alături de ele se înșirau uitate scule și lucruri gospodărești, ragile, piepteni, melițe, chiuie, căușe, coveți, covățele, talgere, tigve , linguri, polonice
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
puțin leuștean, pe care mi l-am adus de la Iași și îl țin în ghiveci pe fereastră. — Cum se spune tarhon în franceză? — Estragon. De toate fac, doar că eu nu gătesc pentru mine. Alt fel, de Sărbători, fac niște oloaie cu sarmale senzaționale, și în viță, și în varză! și mai e ceva: gătesc foarte repede. Am învățat de la mama să le am pe toate ordonate, pregătite, înainte de a mă apuca. Bun, dar ce vă place să mâncați cel mai
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cel mai adesea Întru Îndobitocire... Vă critic, dar știu eu ce știu... Ca, de exemplu: Sunteți și ipocriți, gândindu-vă cum să protejați Natura: dar nu fumul opaițului poluează, căci eliberează energia solară fixată deunăzi de planta care a furnizat oloiul; ori de animalul care, mâncând planta cu pricina, a furnizat seul; ori de albina care și-a crescut, din nectarul aceleiași plante, fagurii din ceară. Și ziceți voi, după ce-ați poluat cu termocentrala care eliberează o energie fosilă, aceea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Adică: Omul consumă acum, ca și În trecut, aceeași cantitate de hrană. Doar că acum ea e din ce În ce mai industrializată. Exemple: Odată gustată pâinea albă, realizată din făină rafinată, deci industrializată, toată lumea a vrut-o. La fel, uleiul rafinat a Înlocuit oloiul. Omul doarme tot 8 ore zilnic. Numai că, dacă odinioară se culca și scula “odată cu găinile”, fiind activ exclusiv ziua, acum, când a aflat de electricitate, se culcă și, evident se scoală, tot mai târziu, ba chiar doarme și ziua
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ax care era filetat, care trecea printr-o bară de sprijin cu filet pe interior, realizându-se presarea și reglajul. Boabele erau uscate și prăjite și, prin presare, se obținea „oloi” gros, foarte hrănitor și spornică la gătit diferite mâncăruri. „Oloiul” completa, în anumite perioade ale anului, dieta oamenilor care, altfel, foloseau grăsimile animale. În satul Lunca aveau „oloinițe” Gheorghe Iftimie Cucu, Sidor Teleagă și Gheorghe Ilie Pintilescu. Și în satul Fruntești, familia Popa, în perioada interbelică, a avut o presă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tilles, Ne tens ton labour qu’aș ouvrez Tout aux tavernes et aux filles? BALADA A ÎNVĂȚĂTURII ÎNȚELEPTE CELOR CARE DUC O VIAȚĂ TICĂLOASA (1958) Căci, vînzător de iertăciuni, Măsluitor sau calpuzan, Or să te puie pe tăciuni Fiert în oloiul din cazan, Ca un nelegiuit hiclean. Fii fur, dar unde-i ce-ți aduce Al furtișagurilor plean? La tîrfe și la crîșmi se duce! Zi din cimpoi și zi mascări Și fă ce știu boscarii-a face: Fă stihuri, vrăji
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
Aceia la-nceput gemeau Apoi, mai potolindu-se, Prindeau a-i vorbi cu vocile noastre. - Ce faci tălică, bre mamaie, colo-n cer? - Ia, ziulica-ntreagă tot prăjesc la pește Doar-doar oi avea niscai vești de la voi Da’ noaptea, cu oloiul din tigaie Aprind stelele. Georgia Trouli Georgia Trouli s-a născut în 1979. E originară din Creta și locuiește la Salonic. De profesiune infirmieră, în continuare a urmat cursurile Facultății de Psihologie, iar actualmente studiază Arte aplicate, la Universitatea din
Poeți contemporani din Salonic by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/5085_a_6410]
-
care trece toată ființa sa individuală și care reprezentă eternitatea ascunsă în persoana lui trecătoare, copiii lui, vor îmbla odată mizeri și dezmoșteniți pe acest pământ. În necunoașterea radicală a armoniei intereselor generațiunea prezentă își consumă ca o flacără tot oloiul, toate izvoarăle de esistență, prin aceea că le-ncarcă cu o consumațiune relativ prea mare, astfel încît generația ce-i urmează se va stinge, ca putere de stat, ca un grăunte lăsat pe un pământ cu desăvârșire sărăcit, necapabil de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de greu acasă, încât în seara marelui gătit am rămas în plus în fața viermuielii din bucătărie. Zina, în maieul întins până la o palmă deasupra genunchilor, cu părul strâns într-o basma veche de-a mamei, învârte cu o vâslă în oloiul de magiun care stă pe două ochiuri de aragaz. Mama supraveghează popota, mâțele se încurcă printre picioarele iuți ale femeilor, dintr-un colț mai spre terasă se ridică și fumul subțire al țigării lui Anton. Puteam să știu dinainte că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ani măcar ca să înființăzu acea fabrică, acum deodată cu mașini hidraulice simple și mai pe urmă mișcate prin puterea mașinii de vapori”. Înființarea unei astfel de fabrici, arăta Gusti, „va face să cadă în curând prețurile cu totul nepotrivite a oloiului de rips și alte oloae și prin urmare va fi o înlesnire și pentru cîrmuire în luminarea orașelor și pentru particulari”. Până în prezent nu știm dacă vreunul din aceste proiecte a fost realizat. În statistica din 1860-1862 nu apare nici o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]