36 matches
-
Am fi vrut să vă putem da mai mult. Nu ne-am ales cu nimic din averea lui tata. A fost mare gospodar și tot ce a avut, a agonisit prin munca lui și a noastră: vii, livadă, păsări, vite , oloiniță, mașină de cusut Singer. În beciul nostru se întorcea carul cu 6 boi. Acești bani nu înseamnă nimic pentru mine. Eu aștept de ani de zile hârtia de reabilitare, să pot merge pe drumurile satului cu capul sus, că n-
DOR DE MAMA de VALENTINA BUTNARU în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dor_de_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349024_a_350353]
-
director Mihail Sochircă), 101 gospodării țărănești (de fermier), gimnaziul "Veniamin Apostol", avînd 10 profesori și 110 elevi, grădiniță de copii, biblioteca sătescă și biblioteca școlară, căminul cultural, oficiul medicului de familie, biserica "Adormirea Maicii Domnului", proaspăt repărată, funcționază moara și oloinița. Aici șînt 130 de fîntîni și 3 magazine. Autoritățile sovietice au înregistrat la 10 noiembrie 1940, în Dubna, 1,410 locuitori, dintre care 1,329 erau moldoveni, 27-ruși, 24-ucraineni, restul- de alte etnii. În 1941 și Dubna a cunoscut primul
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
anul 2004 fabrica este privatizată de o persoană individuală. În prezent fabrica acoperă circa 80% din necesarul de pâine a satului și produce o gamă largă de paste făinoase. În sat în anii 1994, 1999, 2000 au fost construite 3 oloinițe care prelucrează materia primă locală. Ca materie primă este folosită floarea soarelui și se obțin următoarele produse: ulei vegetal, srotul, care este folosit în gospodăriile localnicilor sau este exportat. Industria cărnii este reprezentată de complexul zootehnic din satul vecin Văratic
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
face făină de grîu, de porumb, diferite amestecuri. În prezent moara nu poate să funcționeze la capacitatea maximă, deoarece se află în criză tehnică, însă cîndva aceasta deservea nu numai populația autohtonă, ci și populația vecină. Pe cînd cele două oloinițe, care asigură sătenii cu ulei, în special de floarea-soarelui, funcționează la capacitățile lor maxime, asigurînd populația 100%. O importanță deosebită pentru satul Colibași o are fabrica de vinuri din sat, care prelucrează strugurii și îmbuteliază vinul. Baza materială a fabricii
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Russcaia dușa, ș.a. Revenirea Basarabiei la România în 1918 a contribuit la dezvoltarea localității în alte condiții. Satul este inclus în plasa Rezina, județul Orhei. În sat activau: o gospodărie agricolă, o cooperativă de consum, patru mori de apă, o oloiniță, o scărmănătoare și cinci cîrciume. A fost deschisă școala primară. Reanexarea Basarabiei de către URSS la 28 iunie 1940 a oprit ritmul de dezvoltare a localității, unele din cauze fiind retragerea gospodarilor în România, exilarea în Siberia și colectivizarea forțată. ActivitățiLe
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
deschisă școala primară. Reanexarea Basarabiei de către URSS la 28 iunie 1940 a oprit ritmul de dezvoltare a localității, unele din cauze fiind retragerea gospodarilor în România, exilarea în Siberia și colectivizarea forțată. ActivitățiLe meșteșugărești au fost stopate, au dispărut morile, oloinița, scărmănătoarea. A fost formată gospodăria colectivă - colhozul, care a schimbat mai multe denumiri, ultima fiind „28 iunie”. În timpul celui de-al doilea război mondial trupele române, aflate în apropierea localității Mateuți, au fost atacate de circa 900 de civili, de
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
gliei” (1008 lucrători), „La coline” (431 de lucrători) și „Alumanu” (38 de lucrători), cât și câteva asociații mai mici conduse de Vasile Gavrilă, Constantin Zgherea, Ion Jitcu etc. La finele anilor 90, economia a fost reprezentată de o moară, 3 oloinițe particulare, fabrica de vin, ateliere de croitorie, tâmplărie. Primarul localității este Leonid Catera, ales la alegerile locale din 2011. Leonid Catera a candidat din partea Liberal Democrat din Moldova, obținând 52,10% din voturi (608 voturi). Ceilalți concurenți s-au plasat
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
peste râu cu ajutorul plutei. Are 96 de case cu o poplație de 876 de suflete, țărani români. Locuitorii se ocupă cu uscarea prunelor, cari se vând peste Nistru". În 1923 Lalova avea 235 de gospodării , o curte boierească, moară și oloiniță, 2 școli primare, 5 cârciumi. Stodolna (Cobâleanca) întrunea 152 de case, o gospodărie boierească cu un atelier industrial, o școală primarăși 3 cârciumi. Sovieticii după ce au mutat frontiera de pe Nistru pe Prut, au numărat și înregistrat 1259 de locuitori. În
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
9 fabrici de tutun, cu o producție de 17.300 de puduri; locuri (numite „pitei” / "питей") de vânzare a vinurilor - 4.100, dintre care în Chișinău - 458, iar pe ținuturi, cele mai multe în ținutul Ismail - 629. De asemenea, existau: 160 de oloinițe, 93 de fabrici de producere a cărămidei și țiglei, 31 de producere a lumânărilor, 30 de tăbăcarii, 30 de fabrici de prelucrare a peștelui (inclusiv 26 în ținutul Ismail), 12 fabrici de produse lactate, 11 de săpun, 5 de topire
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
Vechi funcționează următoarele instituții sociale și culturale: Centrul de Sănătate, un cabinet stomatologic modern, funcționează gimnaziul „Valentin Mereniuc”, o grădiniță-creșă, o casă de cultură, biblioteca publică, care include și o mediatecă, Biserica ortodoxă și Biserica evangelică, o moară de grâu, oloiniță, multe magazine, un oficiu poștal, o filială a școlii de muzică din Chișcăreni, o stație de alimentare cu gaz, 168 gospodării țărănești, care prelucrează pământul cu forțe comune, 30 întreprinderi individuale și societăți cu răspundere limitată.
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
comună activează în prezent: - SRL - 7 („LargoFar”, „Dimilita-Rex”, „RoșLarAgro”, ”DIVAX-EXIM”, „Izvorul fermacat” ș.a.); - Întreprinderi Individuale - 15; - Gospodarii Țărănești individuale - 1250 (18 ha) - Gospodarii Țărănești colective - 165 (30 ha) - Întreprinderi de comerț - 15 - Farmacii - 4, (2 dintre care sînt farmacii veterinare) - Oloinițe - 4 - Mori - 2 - Asociația de Economii și Împrumut a Cetățenilor; - Centrul de Consultații și Școlarizare a Agriculturii „ACSA” - Magazin agricol „Style Plus”; - Puncte de colectare a laptelui - 5 - Piață comunală pentru 250 de locuri (0,76 ha) - Benzinărie - Stație de
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
satului sunt români, 18 % sunt de origine ucraineană, 1% ruși și 1% alte etnii. Aici functionează: Oficiul medicului de familie, o gradiniță de copii cu 160 de locuri, un gimnaziu, o Casă de Cultură, un oficiul poștal, 6 magazine, o oloiniță, o moară pentru măcinarea grâului. De asemenea, există un monument dedicat soldaților căzuți în Al Doilea Război Mondial și un monument dedicat Oamenilor Deportați. Pe teritoriul satului află 15,3 km de drumuri, dintre care 4,3 km asfaltate și
Tîrnova, Edineț () [Corola-website/Science/305980_a_307309]
-
cuptoare de ars oale, exponate ceramice de Marginea, Rădăuți, Kuty, Păltinoasa și Dolhești), țesătoria (prelucrarea fibrelor vegetale de in și cânepă, prelucrarea lânii, procesul de colorare prin mijloace vegetale), sumănăritul și cojocăritul. Sunt expuse o serie de instalații tehnice populare: oloinițe, piua pentru sumane de la Rădăuți, râșniță și moară de mână, vânturătoare, piuă pentru desfăcat porumb, pive pentru frâu etc.
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
În 1918, între mănăstirea Curchi și schitul care aparținea mănăstirii intervine un conflict, care duce la despărțirea lor. În octombrie 1959 "schitul Pripiceni-Curchi" se desființează, iar averea este confiscată (80 ha. pământ arabil, 25 ha. pădure, o moară și o oloiniță), călugării la rândul lor sunt transferați la mănăstirea Căpriana. Chiar în altarul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” se înființează bucătăria unei cantine a spitalului TBC, instalat în mănăstire. Până în anul 1961 edificiile mănăstirii sau aflat sub gestiunea colhozului din localitate, apoi
Mănăstirea Pripiceni-Curchi () [Corola-website/Science/333928_a_335257]
-
Demeșliev au fost să îngenuncheze în fața țarului Rusiei și li s-au dat numai 500 ruble, au strîns bani de la credincioși. În octombrie în Romanovca trăiau 1.741 de locuitori, averea cărora era evaluată la 346.826 ruble. În 1914 oloinița este reutilată în secție de țesături. Două mori de aburi ale lui Lemche Adam și Semche Hristian erau prețuite cu 9.420 ruble. Una însă, cea construită în 1916, este aruncată în aer de către fasciștii germane. Prima moară fusese construită
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
exploatare clădirea școlii elementare de scris și citit În 1955 s-a încheiat radificarea satului. De atunci dezvoltarea social - culturală a satului a cunoscut ritmuri mai accelerate. În anul 1961 a fost dat în expluatare sediul cîrmuirii gospodăriei, moară și oloinița. În anul 1963 și-a deschis ușile în fața locuittttorilor satului Casă de Cultură. În 1965 a fost deschisă casă de deservire socială, în 1966-s-a încheiat electrificarea satului, a fost pus Monumentul eroilor căzuți pe front. În a. 1980 a fost
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
populației de 1,322 de locuitori. La acea vreme aici activa o scoală primară; un gimnaziu industrial, care în decurs de 4 ani pregătea maiștri cu specializările: lăcătuș, tâmplar, rotar, botnar, strungar, turnător; două biserici; două mori cu valțuri; o oloiniță; un cămin cultural în care se afla "Marele Mut" (cinematograful nesonorizat); o cooperativă comercială "Agro"; mai multe prăvălii particulare; o farmacie; o haltă a căii ferate; o primărie; un post de jandarmi; o percepție; o frizerie; o popotă; o croitorie
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
0.00% - găgăuzi, 0.04% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.29% - alte etnii. În prezent în satul Cuhureștii de Sus există 788 gospodării casnice, asociații agricole "Olver-agro SRL" și "Ervas-agro SRL", ocol silvic, moară, oloiniță, filiala băncii comerciale "Banca de Economii", spital de circumscripție, școala profesionala polivalentă Nr.2, liceu teoretic, cinematograf, 4 biblioteci, 2 farmacii, farmacie veterinara, oficiu poștal, secție de poliție, parc, stadion. În Cuhureștii de Sus, se află Conacul lui Ioan C.
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
coadă de rândunică” (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Oloinița este o construcție tradițională, folosită de țărani pentru obținerea „oloiului”, denumirea arhaică pentru uleiul nerafinat. Oloinița reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean provine din satul Volovăț, zona etnografică Rădăuți. Este o construcție monocelulară, cu pereții din bârne și acoperișul în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Oloinița este o construcție tradițională, folosită de țărani pentru obținerea „oloiului”, denumirea arhaică pentru uleiul nerafinat. Oloinița reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean provine din satul Volovăț, zona etnografică Rădăuți. Este o construcție monocelulară, cu pereții din bârne și acoperișul în două ape, cu învelitoare din draniță. În interior se găsește un atelier tradițional de obținere a
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
monocelulară, cu pereții din bârne și acoperișul în două ape, cu învelitoare din draniță. În interior se găsește un atelier tradițional de obținere a oloiului din semințe de dovleac, nucă, in, floarea soarelui sau cânepă. Instalația conține cinci părți principale: oloinița propriu-zisă cu teasc, doi berbeci pentru izbirea penelor, doi chilugi, râșnița cu două mânere pentru zdrobirea semințelor de cânepă, cuptor cu horn și vatră pentru prăjit semințele. Casa de locuit din localitatea Vicovu de Jos, zona etnografică Rădăuți, datează de la
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de asemenea varietatea stilurilor arhitectonice reprezentate în muzeele în aer liber, prin construcțiile din diferite zone etnografice, varietatea instalațiilor tehnice care însumează aproape toate ocupațiile și meșteșugurile practicate pe întreg teritoriul României (mori de apă și de vânt, șteampuri aurifere, oloinițe, vâltori, stâne sau sălașuri temporare de oier, teascuri de stors strugurii, ateliere de fierărie, de olărie, rotărit, glăjării, ateliere de cojocari, țesători, etc) și construcții sociale din satele noastre: școli, primării, biserici. Din punct de vedere al materialelor folosite de
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
care 1902 de sex feminin, respectiv 1508 de sex masculin. Câteva familii locuiesc în căminul școlii. În sat activează 27 agenți economici, traficul fiind asigurat de 12 microbuze (cu destinație în Ungheni, Nisporeni și Chișinău). În sat mai funcționează două oloinițe, o moară de grîu, BNV-materiale de construcție și produse de uz casnic, trei baruri, o alimentară, 15 magazine mixte și o saună. Conform datelor statistice oferite de primărie, natalitatea este de două ori mai mare decît mortalitatea, în 2006 s-
Costuleni, Ungheni () [Corola-website/Science/305221_a_306550]
-
de 20 tone anual. La întreprindere se confecționează peste 30 modele de obiecte din răchită care sunt exportate în diverse țări, ca România, Polonia, Germania, Franța, etc. Pe lângă aceasta în oraș funcționează două mori, două întreprinderi de panificație și 3 oloinițe. Deservirea populației este asigurată de 120 unități de comerț cu amănuntul, 5 piețe și 6 unități de alimentație publică. Primarul orașului Telenești este Vadim Lelic (PLDM), reales în iunie 2015. Componența Consiliului Local Telenești (17 de consilieri) ales în 14
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
au fost create 3 SRL-uri - "Davlup-Agro" (lider D. Lupușor), „Cobăneanca” (lider Ion P. Lupușor) și „Prolific-Prim” (lider Ion V. Lupușor). 195 de oameni și-au format gospodării țărănești. În Cobani funcționează o carieră de piatră, o moară și o oloiniță, o piață, o școală medie cu clase liceale, o biserică ortodoxă, un cămin cultural, 2 biblioteci, un ambulatoriu, o grădiniță. Din Cobani vine renumitul medic-psihiatru Alexandru Nacu (n. 11 aug. 1927), doctor în știință, care după absolvirea Institului de Medicină
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]