36 matches
-
sau din pasta galben-roșcată se făceau plăcintele de post). Mici parcele erau cultivate cu floarea-soarelui (soreancă), a cărei sămânță era folosit împreună cu sămânța de bostan pentru obținerea uleiului, prin prăjire și presare. Instalația țărănească de obținere a uleiului se numea oloiniță, obținându-se un ulei dens, gros, natural, fără prelucrări ulterioare pentru rafinare. O oloiniță funcționa la Fruntești, apoi s-a pusă în funcțiune o alta la Lunca, dar se mergea și mai departe, la oloinița din Parincea. Până pe la mijlocul secolului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
floarea-soarelui (soreancă), a cărei sămânță era folosit împreună cu sămânța de bostan pentru obținerea uleiului, prin prăjire și presare. Instalația țărănească de obținere a uleiului se numea oloiniță, obținându-se un ulei dens, gros, natural, fără prelucrări ulterioare pentru rafinare. O oloiniță funcționa la Fruntești, apoi s-a pusă în funcțiune o alta la Lunca, dar se mergea și mai departe, la oloinița din Parincea. Până pe la mijlocul secolului al XX-lea, gospodăria rănească își producea cele necesare, fără să apeleze la piață
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obținere a uleiului se numea oloiniță, obținându-se un ulei dens, gros, natural, fără prelucrări ulterioare pentru rafinare. O oloiniță funcționa la Fruntești, apoi s-a pusă în funcțiune o alta la Lunca, dar se mergea și mai departe, la oloinița din Parincea. Până pe la mijlocul secolului al XX-lea, gospodăria rănească își producea cele necesare, fără să apeleze la piață, decât foarte rar și numai pentru produse strict necesare, pe care nu le putea produce. Lipsa pământului, boala grea a lumii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era presa de ulei (unt de lemn). Uleiul se obținea din semințe de floarea soarelui și de dovleacă (bostan), de cânepă, de rapiță și din miez de nucă. În unele zone uleiul se obținea și din sămânță de in. Teascul, oloinița, cum și se spunea, nu avea ceva spectaculos, era o presă (o placă de lemn solidă) împinsă de un ax care era filetat, care trecea printr-o bară de sprijin cu filet pe interior, realizându-se presarea și reglajul. Boabele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și reglajul. Boabele erau uscate și prăjite și, prin presare, se obținea „oloi” gros, foarte hrănitor și spornică la gătit diferite mâncăruri. „Oloiul” completa, în anumite perioade ale anului, dieta oamenilor care, altfel, foloseau grăsimile animale. În satul Lunca aveau „oloinițe” Gheorghe Iftimie Cucu, Sidor Teleagă și Gheorghe Ilie Pintilescu. Și în satul Fruntești, familia Popa, în perioada interbelică, a avut o presă de ulei, în partea de sat numită Ruseni - Rusești. Nu avem date despre existența, în comună, a morilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
36 lei/kg. Era, oarecum, un progres: unele familii au cunoscut un nou produsă și l-au introdusă în alimentație. La fel și cu untdelemnul, nu și se zicea ulei, obținut din semințe de floarea soarelui, bostan, în instalații numite oloinițe; s-a renunțat să se mai producă manual. Reluarea desfacerii mărfurilor prin comerțul cu amănuntul în prăvăliile și magazinele sătești, chiar dacă se făcea un comerț de întâmpinare, de preluare a produselor gospodăriei țărănești la prețuri mici, a asigurat, din punct
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Am fi vrut să vă putem da mai mult. Nu ne-am ales cu nimic din averea lui tata. A fost mare gospodar și tot ce a avut, a agonisit prin munca lui și a noastră: vii, livadă, păsări, vite , oloiniță, mașină de cusut Singer. În beciul nostru se întorcea carul cu 6 boi. Acești bani nu înseamnă nimic pentru mine. Eu aștept de ani de zile hârtia de reabilitare, să pot merge pe drumurile satului cu capul sus, că n-
DOR DE MAMA de VALENTINA BUTNARU în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349024_a_350353]
-
într-o măsură mai largă a uleiului de cânepă a determinat creșterea suprafețelor însămânțate cu cânepă. În consecință, și extragerea uleiului de cânepă s-a făcut pe o scară mai întinsă. În 1848, numai în ținutul Suceava funcționau 20 de oloinițe. În regiunea de munte, mai ales, existau numeroase cășării și brânzării, a căror producție era destinată exclusiv pieții. În 1860-1862 funcționau numai în ținutul Sucevii 24 de cășării, la care lucrau 131 de oameni, dintre care 8 copii. Manolache Drăghici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cazanele de țuică au fost confiscate de la vechii proprietari, aceștia fiind considerați chiaburi de către puterea administrativă locală. S-a instalat câte un cazan în fiecare G.A.C., funcționând sub directa îndrumare a primăriilor, cu un program coordonat de contabilul primăriei. Oloinițele Cultivarea plantelor oleaginoase (cânepa, floarea soarelui, bostanii, nucile) a făcut posibilă extragerea uleiurilor cu ajutorul oloinițelor. Teascuri cu pene pentru extragerea uleiului au existat și la comunele vecine Blaga și Dealu Morii. Pentru obținerea uleiurilor, mai întâi se prăjea sămânța în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
administrativă locală. S-a instalat câte un cazan în fiecare G.A.C., funcționând sub directa îndrumare a primăriilor, cu un program coordonat de contabilul primăriei. Oloinițele Cultivarea plantelor oleaginoase (cânepa, floarea soarelui, bostanii, nucile) a făcut posibilă extragerea uleiurilor cu ajutorul oloinițelor. Teascuri cu pene pentru extragerea uleiului au existat și la comunele vecine Blaga și Dealu Morii. Pentru obținerea uleiurilor, mai întâi se prăjea sămânța în cuptor și se amesteca până când devenea ca un aluat. Pus într-un săculeț, acesta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
extragerea uleiului au existat și la comunele vecine Blaga și Dealu Morii. Pentru obținerea uleiurilor, mai întâi se prăjea sămânța în cuptor și se amesteca până când devenea ca un aluat. Pus într-un săculeț, acesta se presa în găvanul oloiniței până când se scurgea tot uleiul. Din trei kilograme de sămânță se obținea cam un litru de ulei. Uleiul de nucă se obținea folosind procedee rudimentare. Miezul de nucă uscat se pisau și se storceau manual, obținându-se mici cantități
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cărăușia pentru transportarea lemnelor și facerea mangalului. În perioada interbelică numărul crescut al Întreprinzătorilor se reflectă în existența a 12 băcănii și prăvălii, 2 firme de comercializat cereale, 2 brutării, 2 crâș me, 1 ha, 2 căsăpii, 6 mori, 1 oloiniță etc. Putem constata că morile de apă au fost înlocuite de morile cu aburi, iar treieratul manual sau cu cai,de batozele cu aburi. În anul 1925 marele antreprenor evreu Froim Ficher a creat o linie de decovil cu o
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
9 fabrici de tutun, cu o producție de 17.300 de puduri; locuri (numite „pitei” / "питей") de vânzare a vinurilor - 4.100, dintre care în Chișinău - 458, iar pe ținuturi, cele mai multe în ținutul Ismail - 629. De asemenea, existau: 160 de oloinițe, 93 de fabrici de producere a cărămidei și țiglei, 31 de producere a lumânărilor, 30 de tăbăcarii, 30 de fabrici de prelucrare a peștelui (inclusiv 26 în ținutul Ismail), 12 fabrici de produse lactate, 11 de săpun, 5 de topire
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
coadă de rândunică” (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Oloinița este o construcție tradițională, folosită de țărani pentru obținerea „oloiului”, denumirea arhaică pentru uleiul nerafinat. Oloinița reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean provine din satul Volovăț, zona etnografică Rădăuți. Este o construcție monocelulară, cu pereții din bârne și acoperișul în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Oloinița este o construcție tradițională, folosită de țărani pentru obținerea „oloiului”, denumirea arhaică pentru uleiul nerafinat. Oloinița reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean provine din satul Volovăț, zona etnografică Rădăuți. Este o construcție monocelulară, cu pereții din bârne și acoperișul în două ape, cu învelitoare din draniță. În interior se găsește un atelier tradițional de obținere a
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
monocelulară, cu pereții din bârne și acoperișul în două ape, cu învelitoare din draniță. În interior se găsește un atelier tradițional de obținere a oloiului din semințe de dovleac, nucă, in, floarea soarelui sau cânepă. Instalația conține cinci părți principale: oloinița propriu-zisă cu teasc, doi berbeci pentru izbirea penelor, doi chilugi, râșnița cu două mânere pentru zdrobirea semințelor de cânepă, cuptor cu horn și vatră pentru prăjit semințele. Casa de locuit din localitatea Vicovu de Jos, zona etnografică Rădăuți, datează de la
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Demeșliev au fost să îngenuncheze în fața țarului Rusiei și li s-au dat numai 500 ruble, au strîns bani de la credincioși. În octombrie în Romanovca trăiau 1.741 de locuitori, averea cărora era evaluată la 346.826 ruble. În 1914 oloinița este reutilată în secție de țesături. Două mori de aburi ale lui Lemche Adam și Semche Hristian erau prețuite cu 9.420 ruble. Una însă, cea construită în 1916, este aruncată în aer de către fasciștii germane. Prima moară fusese construită
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
de 20 tone anual. La întreprindere se confecționează peste 30 modele de obiecte din răchită care sunt exportate în diverse țări, ca România, Polonia, Germania, Franța, etc. Pe lângă aceasta în oraș funcționează două mori, două întreprinderi de panificație și 3 oloinițe. Deservirea populației este asigurată de 120 unități de comerț cu amănuntul, 5 piețe și 6 unități de alimentație publică. Primarul orașului Telenești este Vadim Lelic (PLDM), reales în iunie 2015. Componența Consiliului Local Telenești (17 de consilieri) ales în 14
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
populației de 1,322 de locuitori. La acea vreme aici activa o scoală primară; un gimnaziu industrial, care în decurs de 4 ani pregătea maiștri cu specializările: lăcătuș, tâmplar, rotar, botnar, strungar, turnător; două biserici; două mori cu valțuri; o oloiniță; un cămin cultural în care se afla "Marele Mut" (cinematograful nesonorizat); o cooperativă comercială "Agro"; mai multe prăvălii particulare; o farmacie; o haltă a căii ferate; o primărie; un post de jandarmi; o percepție; o frizerie; o popotă; o croitorie
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
0.00% - găgăuzi, 0.04% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.29% - alte etnii. În prezent în satul Cuhureștii de Sus există 788 gospodării casnice, asociații agricole "Olver-agro SRL" și "Ervas-agro SRL", ocol silvic, moară, oloiniță, filiala băncii comerciale "Banca de Economii", spital de circumscripție, școala profesionala polivalentă Nr.2, liceu teoretic, cinematograf, 4 biblioteci, 2 farmacii, farmacie veterinara, oficiu poștal, secție de poliție, parc, stadion. În Cuhureștii de Sus, se află Conacul lui Ioan C.
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
gliei” (1008 lucrători), „La coline” (431 de lucrători) și „Alumanu” (38 de lucrători), cât și câteva asociații mai mici conduse de Vasile Gavrilă, Constantin Zgherea, Ion Jitcu etc. La finele anilor 90, economia a fost reprezentată de o moară, 3 oloinițe particulare, fabrica de vin, ateliere de croitorie, tâmplărie. Primarul localității este Leonid Catera, ales la alegerile locale din 2011. Leonid Catera a candidat din partea Liberal Democrat din Moldova, obținând 52,10% din voturi (608 voturi). Ceilalți concurenți s-au plasat
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
face făină de grîu, de porumb, diferite amestecuri. În prezent moara nu poate să funcționeze la capacitatea maximă, deoarece se află în criză tehnică, însă cîndva aceasta deservea nu numai populația autohtonă, ci și populația vecină. Pe cînd cele două oloinițe, care asigură sătenii cu ulei, în special de floarea-soarelui, funcționează la capacitățile lor maxime, asigurînd populația 100%. O importanță deosebită pentru satul Colibași o are fabrica de vinuri din sat, care prelucrează strugurii și îmbuteliază vinul. Baza materială a fabricii
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
au fost create 3 SRL-uri - "Davlup-Agro" (lider D. Lupușor), „Cobăneanca” (lider Ion P. Lupușor) și „Prolific-Prim” (lider Ion V. Lupușor). 195 de oameni și-au format gospodării țărănești. În Cobani funcționează o carieră de piatră, o moară și o oloiniță, o piață, o școală medie cu clase liceale, o biserică ortodoxă, un cămin cultural, 2 biblioteci, un ambulatoriu, o grădiniță. Din Cobani vine renumitul medic-psihiatru Alexandru Nacu (n. 11 aug. 1927), doctor în știință, care după absolvirea Institului de Medicină
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
Vechi funcționează următoarele instituții sociale și culturale: Centrul de Sănătate, un cabinet stomatologic modern, funcționează gimnaziul „Valentin Mereniuc”, o grădiniță-creșă, o casă de cultură, biblioteca publică, care include și o mediatecă, Biserica ortodoxă și Biserica evangelică, o moară de grâu, oloiniță, multe magazine, un oficiu poștal, o filială a școlii de muzică din Chișcăreni, o stație de alimentare cu gaz, 168 gospodării țărănești, care prelucrează pământul cu forțe comune, 30 întreprinderi individuale și societăți cu răspundere limitată.
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
care 1902 de sex feminin, respectiv 1508 de sex masculin. Câteva familii locuiesc în căminul școlii. În sat activează 27 agenți economici, traficul fiind asigurat de 12 microbuze (cu destinație în Ungheni, Nisporeni și Chișinău). În sat mai funcționează două oloinițe, o moară de grîu, BNV-materiale de construcție și produse de uz casnic, trei baruri, o alimentară, 15 magazine mixte și o saună. Conform datelor statistice oferite de primărie, natalitatea este de două ori mai mare decît mortalitatea, în 2006 s-
Costuleni, Ungheni () [Corola-website/Science/305221_a_306550]