1,092 matches
-
cînd vine vorba despre astfel de subiecte, încerc să mă retrag într’o postură ceva mai indulgenta și să găsesc părțile pozitive, oricît de mărunte sînt ele. stimate domnule RADU BUCURENCI DRAGOȘ te rog să nu uiți că jumata ești oltean de-al nostru și te mai rog să nu uiți și de numele de RADU iar despre campania să fi verde nu știu cu ce te putem noi ajuta din Craiova cînd aici se toarma betoane și asfalt iar peste
Un nou blog verde by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82771_a_84096]
-
Dragoș Bucurenci Sunt născut și crescut în București. Sângele familiei e atat de metisat încât nu mă pot defini nici că regățean, nici că ardelean, nici că oltean, nici că moldovean. În lipsă de ceva mai bun, îmi șterg praful de pe antebraț, strâng garoul și mă declar bucureștean pur-sânge. Mi-am petrecut 18 ani din viață între două apartamente de bloc: cel de 2 camere al părinților și
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
referă, trag de timp: Ce spuneați c-ați făcut, domnu' Pintea?" "Păi, intrarăm în NATO!" Deși ardelean, dl Pintea folosește cu obstinație perfectul simplu. Vreo sechelă din vremea când, transmutat la Timișoara din satul său din Apuseni, tremura în fața șefilor olteni - tradiționalii stăpâni ai orașului de pe Bega. De altfel, am observat că pentru mulți ardeleni suprema formă de evoluție lingvistică este oltenizarea! Nu ezit să intru în jocul lui: "Bine, bine, intrarăți, dar ce-o să faceți de-cum înainte? Că domnu
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
referă, trag de timp: Ce spuneați c-ați făcut, domnu' Pintea?" "Păi, intrarăm în NATO!" Deși ardelean, dl Pintea folosește cu obstinație perfectul simplu. Vreo sechelă din vremea când, transmutat la Timișoara din satul său din Apuseni, tremura în fața șefilor olteni - tradiționalii stăpâni ai orașului de pe Bega. De altfel, am observat că pentru mulți ardeleni suprema formă de evoluție lingvistică este oltenizarea! Nu ezit să intru în jocul lui: "Bine, bine, intrarăți, dar ce-o să faceți de-cum înainte? Că domnu
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Constantin Țoiu Lui X îi veni să intre în pământ de rușine, și intră efectiv. Era pe la Air France. Sub pământ, el făcu repede cunoștință cu Scaraoțchi. Voi reveni. Tot 4 martie 1977, orele 21, 22... Cei trei studenți olteni care au primit de acasă o damigeană de vin de Drăgășani și care, bând de dimineață până seara, adorm îmbrățișați, prăbușiți pe podea, fără să mai simtă cutremurul devastator. După nouă seara, trezindu-se în fine, ei vor să aprindă
Orwell de-a valma by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15048_a_16373]
-
adevărată axă a cărții. A existat, cum spunea autoarea, o „viață în roz” a prosperității, a oamenilor surâzători, dar, prin contrast, și o „viață în negru”, a muncitorului care lucrează de dimineața până seara, a micilor negustori și meseriași ambulanți: „oltenii”, geamgiii, lustragiii, florăresele. Nu este ignorată nici lenea orientală a unora, „incapabili de lucruri mari”, dezorganizați și care, expresia mi se pare exagerată, ar „duce la dezastru toată România Mare.” Ioana Pârvulescu zăbovește apoi asupra diverselor aspecte majore, precum politica
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
Timișoara se situează, logic, undeva între Petroșani și Slatina, iar Bucureștiul este, în sfârșit!, port la Marea Neagră între Capul Midia și Insula Șerpilor... Fila 12. Într-una din serile trecute, la cam toate rubricile de sport ale telejurnalelor, un preot oltean aducând a boier speriat de Florin Piersic pe vremea când acesta o îmbrățișa haiducește pe Marga Barbu, înălța spre cer, cu toată cucernicia, o rugăciune în ediție nouă și adaptată: -Doamne-Dumnezeule, zicea, cerșind și cu privirea înlăcrimată Divinitatea, fă ca
Alte file de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12614_a_13939]
-
ce nu ține seama de convenții și nu se dă în lături de la limbajul corosiv. Textul se citește cu sufletul la gură. Ana Pauker, "astrul negru al firmamentului politic" comunist, "a mai pus laba și pe bijuteriile dinastiei de milionari olteni Dina și Jean Mihail. Patru generații de femei au fost împodobite de acești arhimilionari casnici. Am văzut cu ochii mei inventarul și lăzile cu bijuterii. S-au evaporat în 1946, fiind confiscate și predate Anei Pauker la Comitetul Central. Ce-
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
reușit să dau urmare vechii invitații a Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului. Acele câteva zile petrecute acolo și mai ales nopțile noastre au fost cele mai pline de intercomunicare și - dincolo de specificitatea biografic-afectivă și ideatică - de sinergie spirituală cu acest creator oltean de zile mari, care Își Începea, cu strictă regularitate, programul diurn cu lucrul la traducerea Bibliei, Între orele 6-9. Am avut atunci și convorbirea televizată, În cadrul emisiunii Credo, coordonata de Titi Dinca, care a avut loc În studioul Televiziunii Române de la
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
În folosul culturii românești, pe care a iubit-o foarte mult, Într-o vreme ce ar putea să devină, mîine, risipita În diversitate... Apare pe lume În anul 1953, Într-o familie de negustori aromani (din partea mamei) și de boieri olteni, din familia lui Iancu Jianu. Absolvent de filologie la București (1972-1976) se va specializă ulterior În arheologie (Italia) și istoria culturii (Sorbona, 1979). Își ia doctoratul În Litere, University of Madras, India (1992) cu teza Trinity Bible Research Center. Debutează
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
Amărăștii de Vâlcea. Bunica mea, Ana Gh. Costeanu se trăgea din Bălcești și când eram copil am mers pe jos, printre dealuri, până În preajma comunii Bulzești. Câte asemănări Între Amărăști și Bulzești ! Citind La Lilieci, cartea de căpătâi a Maestrului oltean, m-am simțit În mediul oltenesc al Amărăștilor mei. Personajele sunt aceleași, precum și poreclele care se pare că sunt destul de comune În Oltenia. La fel și atmosfera de mister și pace pe care o inspiră locurile cu dealuri și văi
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
Constantin M. Popa, Mihai Duțescu, Mihai Ene etc. În deschiderea manifestărilor, prof. univ. dr. Daniela Tarniță, președinta Comisiei de cultură, învățământ și educație din cadrul Consiliului Județean Dolj, a salutat prezența invitaților și a subliniat importanța Revistei „Scrisul Românesc“ în cultura olteană și națională și contribuția profesorului universitar Florea Firan, cu o activitate bogată și meritorie, un adevărat exemplu pentru generația tânără. Doamna Daniela Tarniță a făcut referiri importante și la tema pusă în dezbatere venind cu exemple concrete din presa scrisă
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
Dragi frați olteni, mă bucur să constat, de ceva vreme, că din ce in ce mai mulți compatrioți basarabeni sunt atrași în „scurtcircuitul” oltean. Grație unor confrați, dar și dnei Marinela Preoteasa personal, căreia îi exprim mulțumirile mele întârziate, dar sincere, mă las scurtcircuitat și eu, căci
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
Dragi frați olteni, mă bucur să constat, de ceva vreme, că din ce in ce mai mulți compatrioți basarabeni sunt atrași în „scurtcircuitul” oltean. Grație unor confrați, dar și dnei Marinela Preoteasa personal, căreia îi exprim mulțumirile mele întârziate, dar sincere, mă las scurtcircuitat și eu, căci revista, odată ce iei cunoștință de ea, nu-ți mai dă drumul din brațe până ce nu o răsucești
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
bucurat proiectul în societate, alte 9 ONG-uri s-au afiliat activităților prezente și viitoare ale Asociației “Viitorul Romilor”, și anume: Alianța pentru Unitatea Romilor Constanța, Uniunea Romilor Constanța, Asociația “Speranță și încredere” Constanța, Asociația “Rromi - Speranța” Hârșova, Asociația GEDAVE Olteni, Asociația “Job in Sibiu” din Sibiu, Asociația APSIPED Constanța, Asociația FIMSSE Constanța, Asociația “Regal - Centru pentru Tineret” Constanța. La începutul lunii decembrie, Asociația “Viitorul Romilor” a fost propusă pentru a face parte din Grupul de Lucru al Asociațiilor înființat la
2000 de tineri romi și 870 de persoane seropozitive, implicați într-un program social-educațional [Corola-blog/BlogPost/93807_a_95099]
-
-și laudă marfa, după ce au mers pe jos, kilometri, pe un soare toropitor sau pe frig. Născut într-o comună din Olt, cu școala făcută la Slatina și cu o viață "ambulantă" el însuși, Mircea Damian îi prezintă pe negustorii olteni cu o simpatie vădită și transmisibilă: oamenii duc pe umeri "balanța" cu coșuri, se opresc din cînd în cînd să-și șteargă sudoarea, pornesc mai departe fluierînd ușor, se așază, seara, pe trotuar și-și fac socotelile, ce au vîndut
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
Maiorescu și își afirmă convingerea, vai, acum, atât de inactuală, că se poate trăi de pe urma scrisului, fiind și el o profesie ce merită o firească răsplată. Un prim arbore genealogic și-l alcătuiește Sadoveanu însuși. Părinții tatălui au fost pribegi olteni, veniți la Iași după revoluția din 1821. Bunicul era gorjan și se numea chiar . Tatăl (Alexandru) învățase la Academia Mihăileană și avusese dintr-o căsătorie anterioară un fiu ajuns colonel, devenit soțul Izabelei Sadoveanu, prolificul publicist și critic literar. Alexandru
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
profunde asimilări. Cu totul altfel ni se impune genealogia poetului Radu Gyr, a cărui operă "este una din porțile emoționante de pătrundere spre identitatea românească, spre acea "Românie eternă" pe care ar trebui să o regăsim cu adevărat." Cel mai oltean dintre poeții noștri se trăgea dintr-un părinte macedonean după tată și ardelean după mamă. Mama poetului era moldoveancă, din vechea stirpe a Ghergheli-lor, ce-și revendica nobiliare ascendențe maghiare. Iar bunica maternă a lui Radu Gyr, Mina von Gelch
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
cel de al optulea mi-a fost refuzat, chipurile, de artist; foarte exact, de domnul Corneliu Baba. Locuiserăm o vreme, prin ^62, în același bloc "al Culturii", din strada Slavici, 3, eu la o "mansardă cu filodormă" de la un medic oltean, plecat în Deltă. îl prețuiam mult și cred că și dumnealui mă aprecia puțin. Cerusem una din lucrările lui, Regii decăzuți, ciclu uluitor, foarte apropiat de El Greco - vroiam să-l aduc la Toledo, cu o expoziție personală. Un rege Lear
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
copilăria mea, l-am admirat și l-am iubit din tot sufletul. Tristețea și regretul că nu mi-am găsit timp să mă duc mai des și mai pe îndelete la Cluj pentru a "sorbi" vorbele înțelepte ale marelui cărturar oltean și mai ales consătean, mă vor urmări toată viața. Am auzit vorbindu-se de Valeriu Anania de cum am deschis ochii și am inceput sa inteleg lumea iată cum, ce, si de ce: Mama mea, Elisabeta Gh. Costeanu era vecină și prietena
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
copilăria mea, l-am admirat și l-am iubit din tot sufletul. Tristețea și regretul că nu mi-am găsit timp să mă duc mai des și mai pe îndelete la Cluj pentru a "sorbi" vorbele înțelepte ale marelui cărturar oltean și mai ales consătean, mă vor urmări toată viața. Am auzit vorbindu-se de Valeriu Anania de cum am deschis ochii și am inceput sa inteleg lumea iată cum, ce, si de ce: Mama mea, Elisabeta Gh. Costeanu era vecină și prietena
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o destindere meritorie într-o proză moromețiană, intitulată întâlnirea din răscruce. în altă proză, cu titlu Istorii, scriitorul face incizii pe cord deschis în mentalitatea actuală a oamenilor de la sat, și nu numai a lor! Semnalez ingeniozitatea creării de către prozatorul oltean Virgil Pătrașcu a unei atmosfere ardelenești, dar nu și a unui limbaj aferent - gen Slavici, Rebreanu, Agârbiceanu, Pavel Dan etc.: între două anotimpuri, Noapte de iarnă. Dar și a unei atmosfere de bărăgan - ca la Panait Istrati, Fănuș Neagu, Ștefan
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
Vinului, Cârlibaba, Leșu, Valea Putnei, Chiril (Zugreni), Broșteni, Borca, Valea Haiti, Cobilița, Lăpușna, Ardeluța, Durău, Slănic Moldova, Vetreșt-Herăstrău, Valea Dâmboviței, Iezer, Parcul Negru, Moliviș, Lotrioara, Mălaia, Obârșia Lotrului, Vidra, Gâtu-Berbecului, Poarta Raiului (Șureanu), Petrimanu, Câmpușel, Baleia, Râul Șes, Gura Zlata, Olteana (Țarcu), Rogojel, Lunca Vișagului, Steaua (Someșul Rece), Valea Ierii, Mogoșa și Cavnic. Programul devine unul de importanță zonală pentru autoritățile administrației publice locale implicate, beneficiind de prioritate la finanțarea din bugetele locale. OCTAVIAN NICA Tratament și odihnă l Stațiuni din
Agenda2003-52-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281885_a_283214]
-
Cei trei frați olteni talentați Zamfirescu au început, vineri seara, prestația lor în finala show-ului ”Românii au talent” de la Pro TV, împărțind, la fel ca în debutul carierei lor, o singură chitară. Doar, că de această dată, nu au cântat pe rând, ci
Românii au talent, sezonul 2: Trio Zamfirescu au împărțit o singură chitară () [Corola-journal/Journalistic/22886_a_24211]
-
Dumitru Dragomir, și de alți membri ai Comitetului Executiv al FRF. Aceștia sunt învinuiți de abuz în Acțiunea procurorilor DNA în acest caz a fost pornită pe baza plângerii penale depuse de gruparea Universitatea Craiova, la 16 septembrie 2011. Clubul oltean a cerut începerea urmăririi penale față de cei zece membri ai Comitetului Executiv al FRF care au votat excluderea Universității Craiova din FRF, pe care i-a acuzat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Sediul LPF, călcat de procurorii DNA () [Corola-journal/Journalistic/23165_a_24490]