146 matches
-
se străduia să-i intre în grații. Dacă nu-și găsea o amică să-i satisfacă plăcerea unei idile fără obligații, avea de gând să și-o apropie ca iubită temporară, mai ales că era frumușică și cultivată. Era o olteancă din Teleorman, înaltă și slăbuță de parcă mânca numai în zilele de post. Îi plăcea meseria ce și-o alesese și era apreciată în cadrul cancelariei pentru modul în care își desfășura activitatea. Cu elevii mai slabi sau care nu aveau condiții
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
onoare și de alte prietene de ale ei. Am fost prezentați miresei, care era o tânără foarte frumoasă și cu o rochie de vis. Am fost introduși domnișoarelor de onoare. Partenera mea la această ocazie era o tânără învățătoare, o olteancă vivace și prietenoasă. Ne-am împrietenit pe loc. Am plecat spre biserică. La ieșirea din curte așteptau două trăsuri cu niște cai superbi. Fiecare dintre birjari a insistat ca mireasa să se urce în trăsura lui. Unul dintre aceștia a
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
hârtie în care se aflau pere și struguri. -2 lei punga cine mai doreste? se agita ea pe peron să nu plece trenul și să-i ramână fructele nevândute. Iulia cumpără și ea numai ca să-i facă o bucurie micuței oltence, care nu-și mai încăpea în piele de bucurie. Intuind graba călătorilor șeful stației dă plecarea trenului, ridicând stegulețul. Două șuiere scurte și trenul se pune din nou în mișcare. Revistele și ziarul zac abandonate pe măsuța de lângă fereastră. -Am
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
se străduia să-i intre în grații. Dacă nu-și găsea o amică să-i satisfacă plăcerea unei idile fără obligații, avea de gând să și-o apropie ca iubită temporară, mai ales că era frumușică și cultivată. Era o olteancă din Teleorman, înaltă și slăbuță de parcă mânca numai în zilele de post. Îi plăcea meseria ce și-o alesese și era apreciată în cadrul cancelariei pentru modul în care își desfășura activitatea. Cu elevii mai slabi sau care nu aveau condiții
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
Este și o alegere conștientă, pentru că simt că avem o datorie de suflet, să transmitem copiilor noștri limba și tradițiile în care am crescut. Într-una din recenzii, un coleg de breazlă spunea că: “[Milena Munteanu] este și ardeleancă, și olteancă, și canadiană, și japoneză, este a oricărei nații. Dar - rămâne a României. De ce? Numai ea știe. Nimeni nu poate răspunde la această întrebare. De ce rămân străinii, mereu aproape, de propria lor țară? În primul rând, atât de puternic - prin limbă
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
umeri. Aici, se învârte planeta! Pentru un om care stă și 25 de ore din 24 pe net...e greu să ai vreun control al „actualităților”. Când vrea doar blonde...când doar profe...când peste 40 de ani...când dansatoare oltence...acum e la... dentiste! “Hai, ține degețelele frumos!“ Mie, îmi face mereu el, personal, mărțișorul ... de când ne știm. Anul acesta mi-a făcut o broscuță țestoasă, cu șnur de piele. Are un desen frumos pe carapace. E verde și are
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_martisor_de_dor_corina_lucia_costea_1330446651.html [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
în urma lui, doua fete de 10 și respectiv 12 ani și o soție tânără. Am crescut fără apărarea celui puternic, TATA! Când a murit el, mama nu împlinise 33 de ani. De la cea care m-a adus pe lume, o olteancă frumoasă și harnică, am moștenit perseverența, hotărârea și rapiditatea de a trece la fapte. În schimb, de la tatăl meu, șofer de cursă lungă - oltean din Siliștea Crucii, am dobândit dorul și dragostea de necunoscut, dar și de cuvinte alese și
CITEVA CUVINTE DESPRE MINE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Georgeta_Nedelcu.html [Corola-blog/BlogPost/373052_a_374381]
-
Stoican s-a retras prea devreme în cronici, Angelica Stoican are a cânta cât timp se topesc de dragul păsărilor olteanul, mehedințeanul, moldoveanul, ardeleanul, dobrogeanul, cât timp Prutul, Oltul, Mureșul... nu vor înceta să năzuiască în căutare găsirea fratelui, cât timp oltencele, moldovencele, medințencele, ardelencele, dobrogencele sunt cărbune aprins care se usucă de dor, cât timp se mai frământă câte o horă românească pe undeva, se mai bate coasa pe boatcă, se mai seceră și se mai macină la vreo moară cu
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395511437.html [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
a absolvit în anul 1923, obținând în același an și diploma de învățător, în urma examenului depus la Școala normală din acest oraș. Și-a început lucrarea pe tărâm social la 1 septembrie 1923, ca învățător la școala primară din satul Olteanca, județul Vâlcea. După un an, la 1 septembrie 1924, s-a transferat, tot ca învățător, la școala primară din comuna Băbeni, județul Vâlcea. Căsătorindu-se cu Lucreția Popescu, fiica preotului Pavel și Gheorghiței Popescu, din comuna Braloștița, județul Dolj, la
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
două nopți dormind în mijlocul oilor, învelit cu șuba făcută din blană de oaie, cu căciula neagră de lână trasă pe pe frunte. * Ioan al lui Ioan din Ioancău, cătun de pe lângă Sebeș Alba, s-a hotărât să se însoare cu o olteancă de prin zona Munteniei. Nici nu se topiseră bine petecele de zăpadă de pe Transalpina, că ciobanul, adunând cele zece oi gestante, ce-i mai rămăseseră în urma inundării satului de către râul Sebeș, devenit una cu Mureșul, a început să urce pe
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
cu toate...Dar au intrat „în joc” și persoane care nu știau „micul nostru secret”...bărbați care pur și simplu veniseră la bal. La un moment dat, „favoritul” a devenit unul...cu vestă. În finală, am rămas...trei dame. O olteancă mică și afurisită...dă lovitura: îl invită, după bal...la ea! Ups! Dansez cu el..și-mi zice la ureche...că el se poate răzgândi...dacă-i fac o ofertă mai bună! Pfffffff...Tot farmecul serii...s-a dus. În
PULBERE DE STELE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Pulbere_de_stele_corina_lucia_costea_1327869567.html [Corola-blog/BlogPost/360587_a_361916]
-
un copil iubit, protejat, și asta mi-a dat echilibru și încredere în puterile mele. Când am mers în clasa întâi, știam deja să citesc și să scriu. Eu: mamă, soție și un om simplu până la urmă... crescută în România. Olteancă! Centrul Pământului rămâne pentru mine orașul Craiova - orașul în care am învățat cei șapte ani de-acasă, am copilărit și m-am maturizat. Spațiul citadin - remarcabil prin arhitectură, parcuri, grădini și locuri de agrement - se completează cu un climat cultural-artistic
TAINA SCRISULUI (47) – FIECARE DINTRE NOI ESTE O POEZIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_taina_scris_georgeta_nedelcu_1365427432.html [Corola-blog/BlogPost/345774_a_347103]
-
un voal de mireasă princiară, cu straie populare de sfântă frumusețe, arătând eroarea neiertată a timpului, de a le înfunda în cufăr și uitare, cu ochii străluminați de bucurie, bruni ca fructul bozului, Polina Manoilă e o frumoasă și înzestrată olteancă urcată pe rugul de jertfă dulce al muzicii, și hărăzită de la vetrele cântecelor Gorjului, până la scenele timpului ultratehnicizat, de acum. Frumoasă, voioasă, cuceritoare cântăreață! S-a născut când toamna e în vârf și-și umple zilele cu ultimele răbufniri de
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
dintre examene, după ce și-a expus cunoștințele, fusese întrebat : - Ești oltean ?! - Ferească Dumnezeu !... - Dacă erai oltean îți dădeam zece ! Ai nota nouă. Ar fi putut să se jure pe toți sfinții că are de gând să se însoare cu o olteancă, chiar dacă nu era adevărat și poate că ar fi reușit să dreagă busuiocul dar era prea năucit de exprimarea fățișă a celui care îl examinase și apoi încă nu realiza valoarea fiecărui punct acumulat pentru obținerea unei repartiții cât mai
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1487755520.html [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
încărcată de tristețe. Unul din cei trei copii ai familiei Stepa, Tatiana, ca și cum ar fi venit pe lume plină de datorii față de soartă, a plătit din prima, până în ultima clipă, fărâmă cu fărâmă din viața, sănătatea și fericirea ei. Mama, olteancă din Gorj fusese dată slugă de la zece ani, iar tatăl ei, moldovean de la Roman, a fost copil de regiment. Amândoi au plecat într-o zi, pribegi și sărmani, în Valea Jiului, așa zisa „Valea plângerii”, unde leafa era mai avantajoasă, dar
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440915568.html [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
vremii. Eu unul mă îndoiesc acum că Mihai T. Pană, sergent majur putea să nimerească vreo țintă oricât de mare, știa doar să se ferească bine, după cum l-am văzut evitând te miri ce papuc sau tigaie proiectată de bunica, olteancă aprigă, când îl mai lua la trei păzește. Două lucruri mă mai miră și azi: zăpada de un stat de om mic prin care iernile am crescut mari și obstinația cu care bunicul ne îndruga aceeași istorie, abandonându-se acelorași
Vă doresc să nu aveți parte de război sau de revoluție by https://republica.ro/va-doresc-sa-nu-avec-i-parte-de-razboi-sau-de-revoluc-ie [Corola-blog/BlogPost/337947_a_339276]
-
colege nu ți-ai făcut și tu o prietenă? Cu cine mergi la munte? Singur? - Era o profesoară de română drăguțică care îmi făcea ochi dulci, dar nu am avut chef să-mi complic existența. - Era dobrogeancă sau de unde era? - Olteancă de prin Teleorman. Se rătăcise ca și mine prin Dobrogea. De fapt, de aici din zonă nu sunt singurul. Mai era un coleg de lângă Tecuci. Cu el am venit împreună acasă. Mie mi-a plăcut și fiind primul an în
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426486529.html [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
doamna profesor! Laura respiră adânc, privindu-le cu un anumit înțeles pe cele două colaboratoare. - Vai de mine! Credeam că depășesc toate femeile cu debitul meu verbal, dar doamna Ionescu de la Craiova îmi dă clasă, fetelor... Se vede că este olteancă, nu? - Ei, nu toate oltencele vorbesc repede, dar așa le merge numele. Nu-mi dau seama de unde s-a plecat cu ideea aceasta, răspunse doamna doctor Elena Matei. Era și bunica mea după tată olteancă, dar nu vorbea repede. În
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1431016914.html [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
privindu-le cu un anumit înțeles pe cele două colaboratoare. - Vai de mine! Credeam că depășesc toate femeile cu debitul meu verbal, dar doamna Ionescu de la Craiova îmi dă clasă, fetelor... Se vede că este olteancă, nu? - Ei, nu toate oltencele vorbesc repede, dar așa le merge numele. Nu-mi dau seama de unde s-a plecat cu ideea aceasta, răspunse doamna doctor Elena Matei. Era și bunica mea după tată olteancă, dar nu vorbea repede. În schimb, pronunța cuvintele clar, apăsat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1431016914.html [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
fetelor... Se vede că este olteancă, nu? - Ei, nu toate oltencele vorbesc repede, dar așa le merge numele. Nu-mi dau seama de unde s-a plecat cu ideea aceasta, răspunse doamna doctor Elena Matei. Era și bunica mea după tată olteancă, dar nu vorbea repede. În schimb, pronunța cuvintele clar, apăsat, subliniindu-le sensul, mai ales acelora care erau regionalisme de ale lor. Ce a dorit de ați vorbit atât de mult, dacă-mi permiți? - Cum să nu-ți permit, draga
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1431016914.html [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
se străduia să-i intre în grații. Dacă nu-și găsea o amică să-i satisfacă plăcerea unei idile fără obligații, avea de gând să și-o apropie ca iubită temporară, mai ales că era frumușică și cultivată. Era o olteancă din Teleorman, înaltă și slăbuță de parcă mânca numai în zilele de post. Îi plăcea meseria ce și-o alesese și era apreciată în cadrul cancelariei pentru modul în care își desfășura activitatea. Cu elevii mai slabi sau care nu aveau condiții
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402655115.html [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
care sunt în jurul tău, mereu ... Copil plecat dintr-un sătuc uitat de lume al Vâlcei, scriitoarea Titina Nica Țene a urcat, cu tenacitate și cu îndrăzneală, scara cunoașterii, impunând timpului contemporan scrisul ei luminos și curat. Mi-e dragă această olteancă micuță, „de nevoie”, pentru demnitatea cu care și-a înfrânt temerile și durerile, purtându-și obârșia țărănească precum un titlu de noblețe, pentru mândria cu care și-a sărit umbra, răzbunându-și întregul șir de necăjiți înaintași, punându la icoană
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/_drumul_spre_suflet_saufe_al_florin_tene_1392788823.html [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
atent cu detaliile timpului din care vine către noi Maria Loga, domnul Virgil Stan, o legătură istorică posibilă, abia perceptibila dar nu imposibilă a personajului nostru cu marele povestitr moldovean, Ion Creangă! Ha?! Visez, frumoasa Maria Loga, moldoveanca? Nu că oltencele ar fi mai urâte, departe de mine gândul asta, dar frumusețea moldovencelor este deja o cutumă și, iată, Maria Loga vine dintr-o asemenea realitate, chiar dacă doar printr-o ramură! Ramură, însă, care era într-un copac, un copac ce
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463376442.html [Corola-blog/BlogPost/373419_a_374748]
-
libertatea, fericirea, certitudinea unei existențe materiale decente și împlinirea sufletească, pentru sine și pentru familie. Daniela, venită în țara Soarelui Răsare cu cinsprezece ani înaintea Lucianei, a rezistat la toate îndurările înstrăinării, înaintând pieptiș spre biruința în fața destinului. Are mamă olteancă și tată moldovean, este născută la Buhuși, în județul Bacău, dar a copilărit la Onești, apoi, de la zece ani a locuit la București. Avea treizeci și doi de ani când, vizitând o prietenă în Japonia, l-a întâlnit pe Makoto
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
înapoi de la oltean, îi spune: „Neicuță, ascultă comanda la P*ță! Culcat și mănâncă puțin ra*at”. Olteanul, privind la soldatul care se duse, scrâșni din dinți ți-i zise muierii: „Îl văzuși, al dracu'... la ce-l duce capul?" Olteanca i-a zis: „Tu văzuși ce făcuși, pe la bot te murdăriși, iar acuși să poftești la popă să te aghesmuiești, că în casă cu mine nu locuiești!” Un oltean trecea pe-o vale Cu muierea după el; Când deodată vede
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_parodi_marin_voican_ghioroiu_1362048467.html [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]