760 matches
-
făcea sarmale. Se trezea la 4 dimineața ca să gătească, iar la 6 pe masa din sufragerie ne așteptau bolurile aburinde în care sarmalele tronau, învelite în foi de varză, ca niște proiectile imense, dătătoare de energie și de o pofta olteneasca de viață. Mioara nu-mi spunea niciodată să mănânc mai mult decat aveam pofta, dar o auzeam în hol, răstindu-se la unchi-meu: “Augustine, lasă copilul să mănânce, să nu plece nemâncat, auziși?” De rușine, mai luăm o sârmă
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
drum, de Ziua Crucii se pusese la cale un tîrg pe această temă. Traversînd, mă gîndeam la prietenii lui, la Pleșu, la Liiceanu, la declarații de iubire, la absența lui Bernea. Ajung în curtea interioară, rătăcesc printre niște cruci mari, oltenești, pictate cu galben, cu albastru, ciudat de jucăușe. Dincolo de ele, o văd pe prietena mea, C.P., care străbătuse același traseu că și mine. La capătul lui, ne-am întîlnit într-un con de lumină tandra și stranie în care uitarea
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
loc unde să-și odihnească trupul obosit. Sute de refugiați i-o luaseră nainte. Până la urmă-și află un loc În casa unui preot care Îl găzdui Într-o cămăruță, semănând mai mult a chilie. Ușor de recunoscut după graiul oltenesc, refugiații se plimbau pe străzile Romanului. Alimentele se găseau din ce În ce mai greu iar moara lui Rollic măcina din ce În ce mai rar. Și peste tot o mare de muște și de păduchi. Tânărul se Învârtea nerăbdător În cămăruța cât o chilie. Părea frământat, și
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
fără de sfîrșit împotriva a ceva sau a cuiva. Vînzoleala sau lîncezeala din jurul unei mese de jucat cărți, dimensiunea cinică și grotescă de pe scenă, înainte și după moartea Margaretei, creează o imagine susținută și de ideea decorului, de cele cîteva scoarțe oltenești, autentice. Scenograful Vittorio Holtier nu numai că împarte spații și fixează trasee pentru drumurile și du-te-vino-ul personajelor, dar, suspendate așa cum stau, pe orizontală sau pe verticală, cu desenele și culorile lor inconfundabile, ne amintesc mereu, și vizual, în ce zonă
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
un individ: scheletul impersonal, uniforma esențială". În Psalmi, Atotputernicul este maltratat prin abordarea sa astuțioasă, în termeni nu numai neprotocolari, ci și adesea triviali, făcut răspunzător pentru inaccesibilitatea în care se înfășoară, ținut în șah printr-un raționalism de tarabă, oltenesc. Pentru Arghezi, Domnul e un fel de jucărie. Evident, cheia ludică în care preferă a-l interpela e opusă gravității rugăciunii, e o contrapartidă crudă a pietății. Avem a face nu doar cu o poză satanică, preluată din romantism (în
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
multe cărți. Tata nu scotea niciodată cărți din casă, cu excepția celor pe care le-a vândut sau le-a schimbat în anii de restriște. - Cum v-ați descurcat în anii aceia? - Iată cum: în tata s-au deșteptat virtuți clasice oltenești. El a făcut multă vreme anticariat " pe picior" - cumpăra și vindea cărți dar, din păcate, multe erau chiar ale lui, încât și-a desfăcut colecțiile. De pildă, doamna Caragiale îi făcuse cadou tatei arhiva Caragiale pe care tata a vândut
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
și printr-o vicleană nuanțare conjectural neutră: „În ceruri ca de beton bunul Dumnezeu/ își întoarce plictisit chipul. (...) Doar Satan mai dă semne de viață,/ dă din coate dirijînd coruri de muște./ Apoi scuipă și el plictisit, amețit/ de vara oltenească,/ pe asfaltul încins,/ pe versurile mele” (Craiova. 40 de grade la umbră). Pînă și-n această sferă, șansa absolutului e, în consecință, ratată. Morbul persiflării îneacă disputa celor doi protagoniști ai universului, prelingîndu-se în zona actului scriptic: „Dumnezeu, șăgalnic, în
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
crez estetic»”; „de cînd mă știu, ca o caracteristică a familiei mele, am iubit cu fervoare învățătura și pe cei care învață sau sunt învățați, mi-au plăcut scrisul și cititul”; „în școala primară, premiant fiind, învățătoarea din satul meu oltenesc mi-a dat 7 la purtare”; „«Le style c’est l’homme-même» - cum a spus Buffon, iar pe durumul plin de spini ai speranțelor omenești de a uita, prin rîs, de tragedia existenței în numele bucuriei de a fi - «joie de
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
asta bărbătească fiind firea lui adevărată. - Ați mâncat vreodată chefali? întrebase din senin. - Iooo !... Noooo! făcuse jignit. Cel mai bun ascunziș, ori cea mai bună direcție de atac, depinde - mai reieșea - că era... taman claritatea, spusese cu un accent brusc oltenesc. Că inamicul, nu-i așa? nu se așteaptă niciodată să vii taman d-acilea... * Blanbecii de la punctul piscicol nu făcuseră nici o ispravă. Nu te pui, oricum, cu chefalii. Pescarii zbierau, tropăiau în bărci, gata să le răstoarne, dând din mâini
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
la care l-am văzut pe Robert Wilson, aflat pe rândul din fața mea, râzând discret, savurandu-si cu evidență satisfacție reușită profesională. Cortina roșie se ridică din nou. Iarăși, o inventie 100% a regizorului: pe un fundal muzical de sârbă olteneasca interpretată la fluier, apoi la drâmba, în ritm din ce in ce mai înfocat, agrementata cu glazura insolita a câte unui țignal de polițist și a unui claxon isterizant -, Valentin Mihali (Berenger) se lansează într-o pantomima foarte grăitoare. Robert Wilson simte nevoia aducerii
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
Mihali (Berenger) se lansează într-o pantomima foarte grăitoare. Robert Wilson simte nevoia aducerii acasă a lui Eugen Ionescu, a identificării dramaturgului cu spațiul cultural matrice. Din acest motiv, regizorul include în spectacol dânsul popular românesc cel mai electrizant - Calusul oltenesc, joc apotropaic, comparabil că virtuozitate și cadența a trăirii doar cu magică melodie Ciocârlia. Scenele anterioare, cu pecete americană, luminate de dixilen par o anticipare a celor incendiare, de torențiala dezlănțuire a vitalității ancestrale prin care Calusul oltenesc este dinamul
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
electrizant - Calusul oltenesc, joc apotropaic, comparabil că virtuozitate și cadența a trăirii doar cu magică melodie Ciocârlia. Scenele anterioare, cu pecete americană, luminate de dixilen par o anticipare a celor incendiare, de torențiala dezlănțuire a vitalității ancestrale prin care Calusul oltenesc este dinamul de maximă focalizare asupra matricei culturale din care s-a ivit dramaturgia lui Eugen Ionescu. Alături de genul liric al Doinei -, Calusul este înscris în Patrimoniul Cultural Imaterial Mondial/ UNESCO. Din off, se aude vocea cu inflexiuni oraculare a
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
că m-am atins de unul din «idoli». «Ai făcut o greșeală, știi ce greutăți are Sorescu!» N-am făcut nici o greșeală, Sorescu are greutățile pe care vi le povestește dvs., în cea mai mare parte trase ca turta sa oltenească pe spuza sa. Sorescu tace mîlc la toate ședințele importante, nu se poate conta pe el la nici o acțiune de protest din Uniunea Scriitorilor!” De bună seamă, redactorii Europei libere, aflați la distanță de țară, oricît s-ar fi străduit
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
unora din principalele opere ale lui Hasdeu: Etymologicum Magnum Romaniae (Minerva, 1972; Teora, 1998, primul volum), Istoria critică a românilor (Minerva, 1984; Teora, 1999), Studii de lingvistică și filologie (Minerva, 1985). Între contribuțiile sale de referință trebuie amintite caracterizarea graiului oltenesc - mai ales a valorilor specifice atribuite regional perfectului simplu -; analiza valorilor unor forme lingvistice în poezia populară (că narativ, interogativa narativă) și atîtea altele. Opinia sa în disputele privind tendințele de evoluție a neutrului românesc (oscilația pluralului -e/-uri: ideea
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
Gh. Costeanu se trăgea din Bălcești și când eram copil am mers pe jos, printre dealuri, până În preajma comunii Bulzești. Câte asemănări Între Amărăști și Bulzești ! Citind La Lilieci, cartea de căpătâi a Maestrului oltean, m-am simțit În mediul oltenesc al Amărăștilor mei. Personajele sunt aceleași, precum și poreclele care se pare că sunt destul de comune În Oltenia. La fel și atmosfera de mister și pace pe care o inspiră locurile cu dealuri și văi, prin care curge o apă limpede
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
ar deschide ușa unei case memoriale. Și totuși, « e pour și move ».... Se poate spera că nu va fi departe ziua când se va face ceva « În the right direction » și... « La lilieci » . Bine ca la Craiova, spre deplină recunoștință oltenească, teatrul național și liceul de artă poartă numele de « Marin Sorescu ».
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
caldarâm (17), Iubire și tristețe (15), Eternitate eminesciană (17). Universul abordat este cvasi-identic aceluia din prozele scurte ale Doinei Cernica, dar - dacă la aceasta prevalează, dincolo de tehnica jurnalier-literară specifică, luciditatea bine temperată și o anume sprinteneală a spiritului (cu ecouri oltenești, suntem tentați să afirmăm) -, în creațiile Mariei Toacă dăm piept cu valuri compacte de reverberații ce vin din străvechime, scrierea ei fiind, deseori, învârtoșată de adevăruri istorice pe cale de a fi pierdute și care ar putea duce la pierzania neamului
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
aude un sîsîit șerpesc. Pe strada Carol alți negustori, lîngă Taica Lazăr telalii, în piețe zarzavagiii cîntarul cu cîrlig sau buna înțelegere pecetluiesc prețul , iar Bulevardul Brătianu, este, spre sud, dincolo de Universitate, pur oriental: pe uluci, șiruri lungi de covoare oltenești. Cîte un negustor își sporește șansele străbătînd Calea Victoriei cu covorul în spate, ca o mantie lungă pînă în pămînt, cu pălăria de paie pe cap și cu ochii sfredelind mulțimea în căutarea fizionomiei cumpărătorului de covoare. Înainte de Paște, se vînd
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
umflate, soția croitorului își scarpină subsuoara flocoasă și scuipă împrăștiat! Mă retrag în camera enormă și mă consolez băgînd un pai în spuma de săpun, lansînd în aerul încăperii baloane mirifice ce-și sparg iluzia în pete informe pe covorul oltenesc, țesut meticulos cu lăcrămioare și trandafiri. În adolescență, în tinerețe (dar cum poți să desparți în felii, ca pe un tort, viața?), manuscrisul, rapid sau chinuit, cu ștersături, cu amănunte adăugate pe margini, neavînd nici o legătură cu mijlocul, cu miezul
Catalog de nimfe (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14461_a_15786]
-
care se odihnea Ion Pillat. Doctorul se așeza pe un scaun scund - fiind astfel mai aproape - și vorbeau amândoi încetișor, în mare taină și intimitate. Mi-l amintesc pe Dr. V. Voiculescu în primăvară, la catafalcul învelit cu o scoarță oltenească pe care se afla Ion Pillat mort. Doctorul era îmbrăcat cu trencicotul său vechi. Avea capul înțepenit între umeri și privea uimit cu ochii care voiau să se ferească de imaginea morții prietenului său, dar erau totuși țintuiți de ea
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
e dor de tine mamă, Mi-e dor să te privesc, Mi-e dor să fiu cu tine, Să-ți spun cât te iubesc! Mi-e dor de tine mamă, De glasul tău duios, De vocea ta frumoasă, De graiul oltenesc! Mi-e dor de tine mamă, Să te văd cum lucrezi, Cum țineai acu-n mână, Mâinile să-ți privesc! Mi-e dor de tine mamă, De râsul tău frumos, De supa aburindă, Ce m-aștepta mereu! Mi-e dor
MI-E DOR DE TINE MAMĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380727_a_382056]
-
Editura Fundației Culturale Române, 1993, footnote> și studiile ce-l propulsează în etnomuzicologia universală, adunate în cel de-al V-lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești: Idei curente în cercetarea cântecului popular - Moduri pentatonice și prepentatonice și Muzica oltenească, cu cele două subcapitole: Sistemul pentatonic și prepentatonic anhemitonic oltenesc Modurile Mi, Re și Do și Modurile prepentatonice și pentatonice anhemitonice oltenești în comparație cu cele aflate în muzica ținuturilor românești învecinate (Muntenia, Transilvania, Banatul), primul publicat parțial, în anul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
propulsează în etnomuzicologia universală, adunate în cel de-al V-lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești: Idei curente în cercetarea cântecului popular - Moduri pentatonice și prepentatonice și Muzica oltenească, cu cele două subcapitole: Sistemul pentatonic și prepentatonic anhemitonic oltenesc Modurile Mi, Re și Do și Modurile prepentatonice și pentatonice anhemitonice oltenești în comparație cu cele aflate în muzica ținuturilor românești învecinate (Muntenia, Transilvania, Banatul), primul publicat parțial, în anul 1947 - în Cercetări folclorice - cel secund publicat postum de Gheorghe
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
al Paginilor din istoria muzicii românești: Idei curente în cercetarea cântecului popular - Moduri pentatonice și prepentatonice și Muzica oltenească, cu cele două subcapitole: Sistemul pentatonic și prepentatonic anhemitonic oltenesc Modurile Mi, Re și Do și Modurile prepentatonice și pentatonice anhemitonice oltenești în comparație cu cele aflate în muzica ținuturilor românești învecinate (Muntenia, Transilvania, Banatul), primul publicat parțial, în anul 1947 - în Cercetări folclorice - cel secund publicat postum de Gheorghe Ciobanu<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești - Pages de l
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Meșteșugul e preluat din familie. Altar în casă „O apreciez mult pe Maria Jebeleanu pentru că este și o colecționară tenace. Se întâlnesc la ea piese de port popular din Deta, Ciacova, Jebel - zona ei natală, dar și din Banatul sudic, oltenesc și zona Caransebeș“, spune, din punctul de vedere al specialistului, dna Aristida Gogolan. În afară de obiecte vestimentare valoroase, Maria Jebeleanu colecționează și ștergare, și ceramică. Are acasă un adevărat altar închinat lui Dumnezeu. „Când a venit preotul cu crucea, mi-a
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]