471 matches
-
dreptatea” ar cere să li se taie într-o bună zi o mană bolnavilor de cancer, iar câțiva dintre ei ar scăpa, prin subterfugii sau înșelăciune, n-am găsi, oare, în noi, puterea să le iertam celor scăpați nemutilați această omenească eschiva în fața unei nedreptăți strigătoare la cer? ... dar daca Ion Ion nu ar fi vinovat doar de consum, ci și de distribuție de droguri? Ar mai avea sens acest frumos monolog? Îl detest pe omologul capitalist al lui ceaușescu. Cu
Fiat justitia, pereat mundus? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82927_a_84252]
-
ultima dată, ce-ar spune mama: "Du-te de aici cu frazele tale, fă-ți numărul aiurea, nu pe mormântul meu" sau poate tot așa de bine, ca altădată: Fraze mici și scurte, draga mea. Nu uita, dacă vrei ca omenii să te înțeleagă. Eu nu mă gândeam la oameni, mă gândeam la ce aveam de scris, asta e tot". Lecția învățată ar fi că adevărurile mari și dureroase nu se spun cu retorică, ci se învăluiesc, discret, în fraze scurte
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
s-a părut o reală provocare să scrie povestirile păstrând un fir călăuzitor și o unitate de structură "care să le facă inseparabile în memoria cititorului", dar perspectiva în timp și plăcerea de a (le) povesti, "care este poate starea omenească cea mai asemănătoare levitației", a condus la o "viziune panoramică" care i s-a părut suficientă. Cititorul obișnuit cu realismul magic márquezian are toate șansele să fie dezamăgit, aceste povestiri punând la încercare toleranța receptorului obișnuit cu un anume fel
Despre alte morți "anunțate" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15416_a_16741]
-
și ale sfântului Dionisie al Alexandriei. (n.s. 61, p. 410) footnote>”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, IX, 2, în PSB, vol. 13, p. 410) „El (căpetenia militară cu numele Maxys - n.n.) a dus furia până dincolo de tot ce-i omenesc, călcând în picioare chiar și legile firii, neavând nici atâta rușine să aprobe înmormântarea acestor trupuri neînsuflețite și sfinte<footnote Notă Pr. Bodogae: Se știe că până și grecii vechi socoteau că e osânda cea mai mare pentru un suflet
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
luciri înșelătoare a creierelor fără de inimă. Și inima cu siguranță nu e în muzica zilelor noastre atât timp cât ea suflă doar o primăvară sau doar o vară sau doar o toamnă sau doar o iarnă sau nici măcar atât. Muzica și celelalte omenii sunt animate de iubire și, precum știe tot omul, iubirea dăinuie în veci! În rest - materialu' cu legile lui. Ce s-ar mai putea adăuga, decât că și înainte vreme lucrurile nu se arătau a fi fost toate neapărat mai
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
întâmplat cu soții Haralampy: doamna vroia Big Brother, iar domnul, Gregorian Bivolaru; în consecință, televizorul a rămas în sufragerie împreună cu doamna, iar Haralampy la mine împreună cu o arătură de unghii pe obrazul stâng. După ce l-am consolat și ne-am omenit ardelenește cu slană, ceapă de Turda și-o juma’ de trăscăuă*), Haralampy a constatat privindu-se în oglindă: -Io, mă, da’ nici nu-mi șăde rău cu zgârieturile astea! Într-adevăr: ogorâtura de unghii de pe fața sa impunea respect, iar
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
s-au desprins frumusețea și vlaga în tăcere trupul împreunării s-a făcut an. eurydike, pierdută deodată și moartă cu mult înainte - cîntec cu cîntec cuvînt împreună - împreună cu vîntul inimă-albastră - pe inima goală am cîntat, eurydike frumusețea și vlaga... prea omenește/ prea pieritoarele linii frumusețea și vlaga în cîntece din care fugea mereu vestitorul cu plînsul - cu dragostea/ din cîntec în cîntec m-am trezit pe noian de cuvinte inimă goală în inimă-albastră dragostea nu m-a învățat plînsul plînsul nu
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
trăiesc în noi tot mai puțin: Tata-moș, mama-bună, lelea Vetă, unchiul Din, Desculți în praful verii de pe părău, departe... Sub nuc e-o Casă Mare. Neam, vecin, La mese lungi și albe, cu fețe luminate, Ciocnesc cupe de aur și omenesc bucate. Vorbind de una-alta, glumind cîte puțin. Cînd, obosit de drumuri, de filme și cuvinte, Atît de diferite și atîta de la fel, O să mă-opresc de-odată, și-o să-mi aduc aminte. Am să mă-întorc pe banca de
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
luată de la o pungă de covrigei, normal... Musafirul nostru = porcul nostru de Crăciun Un alt mare talent al românilor e ospitalitatea. Nimic nu-i place mai mult românului decât să-l “omenească” pe cel care i-a călcat pragul. “A omeni” e, în general, treaba femeii românce și constă, de regulă, în a băga în musafir cât mai multă mâncare cu putință, indiferent dacă acesta e de acord sau nu. “Mai serviți!”, “Vă rog, mai serviți!”, “Dar, vă rog, mai serviți
Are românul talent… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21262_a_22587]
-
din naștere simplu pe măsura hainei mele voi coborî din tramvaiul 709 cu o flacără la butonieră cu un pui de șopârlă în palmă să mă poți recunoaște imediat te rog beatrice te rog beatrice te rog la ce oră omenească vei vrea mâine seara în steaua vega S-ar putea spune că lirica acestui autor trăiește în afara cuvintelor ce se înșiruie în versuri. Să fie atunci ,de la musique avant toute chose"? Nu, nu se depistează o asemenea intenție. Atunci, abisuri
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
prohodul în biserică în Săptămâna Mare, și „luam paște” după terminarea slujbei Învierii. De Sfântul Gheorghe, hramul bisericii noastre, mă bucuram cel mai mult, pentru că se făcea horă în sat, după ce lăutarii mergeau din casă în casă spre a fi omeniți de noi și de rudele noastre invitate, la praznic; participam la toate horele din satele vecine care-și sărbătoreau hramul lor, la rugă sau la nedeie, cum se zicea prin părțile noastre la astfel de sărbători, sub influență sârbească. Fiind
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
vegetale”. J. K Steube („Nouă ani în Banat, 1772-1781”) relatează cum pe drumul de întoarcere de la Mehadia, la Petnic, nu a mai putut trece apa, „pentru că se umflase de pe urma unei ploi puternice”, fiind găzduit de cneaz (Knesen), care l-a omenit cu „un fel de terci sau găluște din mălai de porumb și trei raci fripți pe cărbuni”; în schimb, i s-a oferit „din plin vin și răchie”. Este cert faptul că porumbul nu ar fi fost atât de repede
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
mântuire. De aceea, cea mai frumoasă urare a colindătorilor, la plecarea dintr-o casă, este „Rămâi om bun sănătos/C-ai fost gazdă lui Hristos”. Se spune că bogații nu primesc colindători, iar săracii se bucură de ei și-i omenesc cu ce pot. Este și-o colindă pe această temă: „Pogorât-a pogorât/Domnul sfânt pe-acest pământ/În mijlocul satului/ La ușa bogatului/ Bună seara, om bogat/Gata-i cina de cinat? /Cina-i gata, nu-i de voi/Că
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
este. Din câte se pare, întrebarea e unde e! Fără a intra pe un teren suficient de spinos, (erotetica sau știința întrebărilor reprezintă aproape jumătate din filosofia limbajului și, probabil, mai mult de cât atât, din filosofia analitică) totuși, ca omeni cu mintea, zicem noi, limpede și veșnic întrebătoare, încercăm să ne dăm răspunsuri pentru a ne păstra pe linia vieții, oricum, în derivă, mai ales atunci când nu le primim și, mai ales, când autoritățile ridică din umeri sau pun pe
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
morală scriitorului se raportează, în mod fundamental la propria creație. Un scriitor moral nu e cel care ofera bune lecții de morală, ci unul care scrie cu cea mai mare exigenta interioară față de sine, care ajunge la gradul de adevăr omenesc cel mai înalt. Un Shakespeare - ca să luăm un exemplu incontestabil - nu ne ofera lecții de morală la sfîrșitul pieselor sale, dar noi continuăm să extragem reflecții morale despre conduită ființelor umane în existența lor. Prin aceasta este el, desigur, un
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
paradisul acela necunoscut”, mărturisește autorul în primul volum al memoriilor sale -, care avea să se transforme neîntârziat în vocație nestăvilită, în pasiune obsedantă, ajungând să scrie, după propria-i mărturisire, „din pura plăcere de a povesti, care este, poate, starea omenească cea mai asemănătoare cu levitația”, și, în altă ocazie, să se minuneze: „Cât de nesățios și mistuitor e viciul scrisului!”, căci „Tot ce mă interesează mai mult pe lumea aceasta este procesul de creație. Ce mister este oare acesta care
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
restaurante Într-o seară de toamnă blândă, am coborât treptele ce duc la Crama Lăutarilor, din complexul hotelier Magnus. Întâmpinați de o frumoasă hangiță, ne-am lasat conduși la masa ce am rezervat-o din timp. Pentru început am fost omeniți cu ceșcuță de pălincă maramureșeană autentică. Și noi care credeam că ne vom plictisi până va fi făcută pastrama comandată. Când ești la Crama Lăutarilor nu ai cum să te plictisești. Parcă intuind starea noastră de șpriț/spirit, numai ce
E timpul pastramei, domnilor! (I) [Corola-blog/BlogPost/99859_a_101151]
-
jos, că imediat a început să cânte taraful. Și dacă îți cântă taraful una de inimă albastră poți sta cu mâinile încrucișate tocmai în cea mai autentică cramă pe care o are orașul ăsta? Evident că nu! Imediat s-a omenit masa cu o carafă de vin roșu, de la Curtea Regală a comitatului Sairica Niculițel. Și spuneți voi ce putea urma în atmosfera asta creată de muzica lăutărească și de vinul bun? Evident, o porție sănătoasă de pastramă din mușchi de
E timpul pastramei, domnilor! (I) [Corola-blog/BlogPost/99859_a_101151]
-
de Dumnezeu prin păcat. Putem spune că astăzi postul este mai necesar ca oricând, dacă ținem seama că omul este alipit de valorile materiale și săracit de Dumnezeu. Pentru un creștin autentic adevărata bogăție este atunci când a reușit să-L omenească pe Dumnezeu și să se indumnezeiască. Cum trebuie sa postim Tipicul cel Mare și învățătura pentru posturi din Ceaslovul Mare prescriu ajunare lunea, miercurea și vi-nerea, până la Ceasul IX, adică pana la ora 15.00, cand se consumă mâncare uscată
Creștinii ortodocși au intrat în Postul Adormirii Maicii Domnului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77597_a_78922]
-
din acest an, Ruga de la Caransebeș va avea loc în fiecare an în Duminica Tomii. Duminică, 30 aprilie, Ruga va începe în Piața Sf. Gheorghe, unde în jurul orei 12 oficialitățile locale vor declara deschisă petrecerea, după care gazdele își vor omeni goștii. La ora 16 va începe parada portului popular, care va avea loc pe străzile municipiului. De la ora 17, parcarea din zona de agrement Teiuș va găzdui spectacole susținute de ansamblurile folclorice „Doina Banatului“ (soliști: Nicu Hațegan, Petrică Pascar, Dana
Agenda2006-17-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284929_a_286258]
-
pline până la refuz. Nu făcură decât câțiva pași, când, ca din pământ, le apăru în față bătrâna Tălparu. Își strânse în brațele uscățive nora și, îmbrățișate, plânseră amândouă minute în șir, fără să-și vorbească. Acasă, în ușă, după ce îl omeni pe moșneag cu o ulcică cu vin, o întrebă, în sfârșit, nereușind să-și ascundă teama, dar și o undă de speranță: V-ați împăcat, fata mamei, se mai întoarce sau numai te-a adus pe tine? Se întoarce, mamă
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
care ar trebui să mai plătească doar câțiva specialiști, pentru control, și astfel s ar face economie În bugetul primăriei și s-ar da pâine unor amărâți care s-ar bucura să aibă ce munci, ca să-și câștige și ei omenește existența. Numai să aibă cine-i porni. Și s-ar rezolva fără multă zarvă mai multe probleme deodată. Al doilea exemplu este cel al primarului de Cluj, domnul Funar. Orice ar face omul ăsta nu e bine și se Încearcă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
te îndrăgostești a doua oară, a treia, a multa oară, devii alți oameni... Trădarea în dragoste nu este chiar cea mai mare trădare din viața oamenilor... Nimic și nimeni nu pot sta în calea unei iubiri interzise! Făcând daruri celorlalți, omenindu-i pe semenii tăi, inimii tale îi va fi cu atât mai drag de tine... „Școala muncii” te învață, printre altele, cum să deprinzi lecția fericirii! Deschizând bine ochii la tinerețe, vei avea mai puține dureri de cap la bătrânețe
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
ai avut ce mânca, nu te-a împiedicat nimeni să citești și să cumperi cărți, nu mai aveai moșie, pământul era al oamenilor, așa că roadele erau ale noastre, ale poporului, am venit eu de la țară și am trăit și eu omenește că dacă rămâneam la țară făceam tizic și dădeam la sapă. Eram egali, tu la bloc, eu la bloc, tu luai de la cantină partidului și eu tot de a colo, te aprovizionau bișnițarii și eu tot așa. Ce iți lipsea
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
auzeau numai cei doi copii care țipau și povesteau. Cei doi conducători de oști, Decebal și Traian, se fulgerară cu privirea.Se ridicară brusc În picioare și-și spuseră vorbe tăioase: -V am primit În casa mea și v-am omenit ca pe niște oaspeți de seamă! zise Decebal. -Nu voi mai calcă În casa asta decât cu război! răspunse Traian. Sabia a rămas În fântăna, globul de aur (ați ghicit: soarele) a rămas pe cer ca să dea lumină pământului și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]