2,134 matches
-
cu gândești tu! Libertatea este semnul puterii omului asupra haosului și al morții. Societatea de care vorbești nu a avut omenie. De dragul unor idei absurde se sacrificau oamenii. Ateii, cum ești și tu, nu pot avea omenie. Nu poate exista omenie fără o lucidă viziune a morții. Eugen Lovinescu, pe care comuniștii, o perioadă, l-au interzis, spunea că cine nu se culcă cu moartea, nu poate avea grăuntele de labilitate necesar iubirii de oameni și al sentimentului de egalitate în fața
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
construiește cuptoare în ogrăzi chiar și în cele pustii la lumina lămpilor să coci pe vatră pâine și colaci în fiecare seară cînd zorii se trezesc împarte acolo unde foamea este regină apoi fii măcar pentru o zi „ei” când omenia te va acoperi aprinde felinare în noapte vei afla cum arată fericirea și cum o cheamă simplu dăruire taci și mergi MAI DĂ-MI O ZI când s-a dat startul nu eram pregătită de zbor cu pași secundici calc
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_gibu_poemele_visu_ana_maria_gibu_1374243972.html [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
dreapta este ocupat pârguită în cuvinte însemn locurile goale din coțul de lumină în care m-am rătăcit gândurile închise într-un hohot mut desenează poteci orbite de zăpăcela stâncii rămân înserarea ta mai dă- mi o zi să reînvii omenia adun cuvânt lângă cuvânt reduc din necunoscut stând la taifas cu luna nu mergem în dimineața asta la culcare ea dă notă explicativă pentru îndrăzneala de a lumina peste program eu, că am însoțit-o accept cursa spre niciunde ȘI
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_gibu_poemele_visu_ana_maria_gibu_1374243972.html [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
remediul despovărării de juguri și străbați, într-o alunecare înviorată, inversă, spre ieșirea din desiș, apoi pășești pe drumul ce duce la libertate și lumină. Gianina Corondan este o personalitate plurivalentă, om de televiziune, artistă, om de presă, om de omenie... Aceste ocupații și haruri ale sale sunt ca ciocanul sculptorului, rotund pentru ca oricum ar lovi dalta să nu o nimerească de o muchie ce-ar putea să imprime o direcție inexactă, deformând relieful operei. Inteligența, voia bună, tonusul, bunătatea, frumusețea
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427874216.html [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
sau din Sângeorz, din Ilva Mică sau Vărarea, din Salva sau din Bârgău sau din orice altă parte a regiunii amintite, încerc același sentiment de caldă bucurie. Bucuria amintirii anilor când am cunoscut, mai mult ca oricând - în oameni, bunătatea, omenia, prietenia, dragostea pentru tot ce e frumos. Șî poate mai mult ca orișice, dragostea pentru cântec, pentru că la ei, întotdeauna - în cântece, acestea se revarsă. Oare de ce cântecul lor e înflorit ca penele de pe mîneca cămășii? Limpede ca omenia, bogat
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
bunătatea, omenia, prietenia, dragostea pentru tot ce e frumos. Șî poate mai mult ca orișice, dragostea pentru cântec, pentru că la ei, întotdeauna - în cântece, acestea se revarsă. Oare de ce cântecul lor e înflorit ca penele de pe mîneca cămășii? Limpede ca omenia, bogat ca bunătatea celui mai bun om. Am putea vorbi mult și multe despre ceea ce caracterizează stilul cântecelor acestor zone. Caracteristici pe care le putem găsi în ritm, motive, moduri, formă sau cadență. Caracteristicile îi pot asemăna sau deosebi în
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
vârstă, funcții, bani, mici greșeli, tăceri, ele există și atât și uneori îți rămân în suflet și dacă prietenul dispare pentru o vreme în ceruri. Cât de înălțător este să fii însoțit pe drumurile întortochiate ale vieții, de oameni de omenie, de calitate. În urma acestei experiențe nedorite, îmi prețuiesc prietenii mai mult ca oricând și pot spune că existența lor, mă îmbogățește, îmi dă o stare de bine și de siguranță și mulțumesc cerului pentru acest dar. Dumnezeu să-i ocrotească
PRIETENIE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Prietenie_adriana_tomoni_1391898562.html [Corola-blog/BlogPost/341225_a_342554]
-
să fim Lions al tuturor. Având ca nași Clubul Brașov Pășim viteji și dârji în viață, Să scriem file de ceaslov Așa cum Lions ne învață. Cu mult aplomb și veselie La Lions azi ne alăturăm, Să fim un sprijin de omenie Ca împreună să ne bucurăm. Și lumea asta obosită, De griji, nevoi și de necaz, Cu dragoste nemarginită Noi vrem să-o ajutăm de azi. Ne fie traiul lung și omenos Căci sprijin multora vom fi, Sperăm ca -n lume
VOM FI LIONS, de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_valva_1457106676.html [Corola-blog/BlogPost/344044_a_345373]
-
Este câte ceva din fiecare, atâta cât să ne cuprindă un dor fără de sațiu, dor care să ne însoțească mereu. Dar cel mai important lucru din această carte este faptul că autorul prezintă mereu oameni, oameni cu fețe luminoase, oameni de omenie. Oamenii sunt bucuria cea mare a acestor meleaguri și de aceea cartea de față este intitulată ” Dor de Bucovina”, căci ți se face dor de oamenii pe care i-ai întâlnit sau pe care i-a întâlnit în acest periplu
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 by http://confluente.ro/La_curtile_dorului_bucovinean_marian_malciu_1342438433.html [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
cu talent în vorbire, a reușit s-o împace pe Filia. Altă carne n-a mai găsit, măcelăriile fiind închise la terminarea pariului. Pierduse în ziua aia și costul unui costum de haine și banii dați pe carne. Nu și omenia și calitatea superioară de om care tratează cu înțelegere și bunăvoință micile “escapade” ale vieții, cu răbdare avatarurile nesperate ale atâtor împrejurări. Și pregătindu-se sufletește pentru acestea, poate și pentru altele mai mari ... Referință Bibliografică: Partida de ramș și
PARTIDA DE RAMŞ ŞI CÂINII HĂMESIŢI LDE A BIRTUL LUI MISAC!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Partida_de_rams_si_cainii_hamesiti_lde_a_birtul_lui_misac_.html [Corola-blog/BlogPost/360762_a_362091]
-
Cerești că răspunsesem rugăminții sale nerostite de a ne vedea și că slăbiciunea-i pasageră nu-i obstrucționase posibilitatea de a-mi vorbi despre... Conteni cu explicațiile, privind către persoanele ce mai zăboveau pe lângă noi și, după ce le mulțumi pentru omenia ce-i arătaseră, își ceru dreptul unei convorbiri intime cu mine. Rămași în doi, îmi întinse mapa, asigurându-mă că manuscrisele din ea îmi aparțin, că se cer a fi împărtășite de mine și altora. Pentru lămurire, să citesc și
CELĂLALT de ANGELA DINA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1442124650.html [Corola-blog/BlogPost/384454_a_385783]
-
Introspectie > DORESC Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 593 din 15 august 2012 Toate Articolele Autorului D O R E S C Doresc, când primii fulgi de nea, Vor săruta câmpia, Peste un an, în țara mea, Cu toată omenia, Să te primesc, precum ți-am spus, În Țara mea de Fagi, Acolo-n Țara mea de Sus, Cu oameni buni și dragi!. Și. . .mai doresc și tu să vrei, La Piatra Neamț, spre seară, Într-un amurg, cu pașii grei
DORESC de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Doresc_ionel_davidiuc_1345014523.html [Corola-blog/BlogPost/355064_a_356393]
-
persoanei dacoromânului străbun i-a împletit unitatea în același cuget și aceeași simțire sfântă care, l-a întrupat ca Dăinuire multimilenară în cuminecare cu Altarul, Dorul, Dăruirea, Doina, Balada, Pământul, Codrul, Moșia, Apele, Grâul, Via, Taina, Biserica, Suferința, Crucea, Martiriul, Omenia, Luna, Stelele, Soarele, Cerul, Învierea, Înălțarea și Neatârnarea, rămânând locului hărăzit de Bunul Dumnezeu, peste voința încrâncenată a tuturor vicisitudinilor, furtunilor, amenințărilor, prigonirilor, invaziilor, persecuțiilor, eresurilor, ereziilor, schismelor, trădărilor, lașităților, râvnirilor, vânzărilor, ideologiilor atee, doctrinelor politice... Neamul Dacoromân-Vlăstarul regal, legitim
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
Bărbați de Stat, de Vlădici aleși, înfrățit cu Marii Comandanți ai bravei noastre Oștiri, cântat de marii noștri poeți și rapsozi, primenit de marii condeieri, binecuvântat de femei alese, principese și crăiese de sacrificiu filantropic-un adevărat cult sacru al Omeniei, cum a fost cazul princiar prin excelență al inegalabilei și inimoasei Regine Maria. Voievozii, Bărbații de Stat, Marii Comandanți, Femeile pline de har, poeții, scriitorii, dascălii, Clerul, toate păturile sociale ale poporului erau toți cu inimă și cu sânge creștinesc
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
Îmi amintește de cineva, îi zise feciorului său, cine spune că este? - Fiica părinților ei, răspunse Mladin. - Ce nume e acesta? - Numele meu este Lia, zise fata auzind vorbele fără fereală ale împăratului. Nu am mare lucru să vă răsplătesc omenia de care ați dat dovadă primindu-mă în palat decât să vă cânt, poate, ceva. - Da, fu de acord imediat prințul. - Mda, acceptă și tatăl lui. Și porni Lia să cânte cum nu mai cântase în viața ei, tocmai povestea
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
de toate patimile sufletului său. Ea însăși părea plină de contradicții, iar drumul său prin viață era o răspântie infinită. Cei care reușiseră să vorbească cu ea, spuneau că are o mare erudiție și că-i încântase prin cinstea și omenia față de ei. Respiră dragoste-spuneau alții mai maturi -care, ziceau ei-știa să aprindă focul și să trăiască altcumva decât ceilalți ... Citește mai mult Mariana DiduRomanul ,, Femeia în spatele oglinzii" Totdeauna îndrăgostită, inundată de o tristețe niciodată mărturisită, trecea lent ca o fantomă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mariana_didu/canal [Corola-blog/BlogPost/367587_a_368916]
-
de toate patimile sufletului său. Ea însăși părea plină de contradicții, iar drumul său prin viață era o răspântie infinită.Cei care reușiseră să vorbească cu ea, spuneau că are o mare erudiție și că-i încântase prin cinstea și omenia față de ei. Respiră dragoste-spuneau alții mai maturi -care, ziceau ei-știa să aprindă focul și să trăiască altcumva decât ceilalți ...
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mariana_didu/canal [Corola-blog/BlogPost/367587_a_368916]
-
de Jos, raion Nicular Bălcescu, căruia îi sărut mâinile pr ultima dată că atunci când mamei și tatălui meu le era greu, s-a oferit să-mi fie tata și mama. Îi mulțumesc în veci pentru ținută lui curată și pentru omenia de care a dat dovadă cum se cuvenea tot timpul vieții sale. Dacă se va putea și nu va fi greu aș vrea ca pe un drum secetos și dornic de apă să se facă o fanatana și în loc de acele
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
cap, suferă de un fel de demență, aflându-se într-un declin continuu al creierului și al atribuțiilor sale. Nici școala, nici familia, nici poziția socială nu îți este îndeajuns dacă nu ai o minte sănătoasă și calci peste principiile omeniei și ale bunului simț. Cine are în zestrea sa cutremurătoarea ură, este clar că îi lipsește calitatea de OM. Există în toate lucrurile o măsură, un adevăr intim și dacă le încalci, nu poți rămâne fără consecințe. Nu vorbesc de pe
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1438700937.html [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
Fiecare om își are limitele și neîmplinirile lui. Toți oamenii aparținem aceleiași societăți umane, dar nu toți gândim și ne manifestăm la fel, chiar dacă își poartă fiecare povara greșelilor proprii. E impresionant cât de firească le pare acestora lipsa de omenie. Suntem ființe atat de neînsemnate și nu putem conștientiza cât de lipsiți de importanță suntem pentru imaginea de ansamblu a universului, cât de repede trecatoare ne e viața pe care o călcăm în picioare. La despărțirea de acest om-neom, am
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1438700937.html [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
ades Și Dunărea îmbrățișează marea, Se lasă munții către deal, la șes Unde chindia-ți taie răsuflarea. În țara-n care toate sunt pe dos, De unde, nu mai pleacă sărăcia, Vibrează-n suflet viersul cel duios Și e prezentă încă, omenia. E țara mea, cu bune și cu rele E țara nimănui și-a tuturor, Și a trecut prin cumpene prea grele Purtate cu obidă, de popor. O zi pe an îți suntem datori, țară, O zi pe an măcar, să
E ȚARA MEA! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1480586871.html [Corola-blog/BlogPost/370510_a_371839]
-
în care s-a aprins și arde Soarele, ca-n Pâinea aburindă a împărtășirii, în Patria în care mustește rodul harului deplin, ca-n Strugurele jertfelnic al Viței alese, în Seminția ca leagăn al dumnezeirii, în Hotarul cu Cetăți al omeniei sfinte, în Ținutul sacru în care se preumblă surâzând binecuvântarea, în privirile Zărilor zalmoxiene în care se răsfață de-a pururi lumina, în cugetul Sibilelor pelasge în care s-a întrupat Profeția, în brațele Veșniciei în care se leagănă Nemărginirea
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
incluzându-l și pe Dumnezeu, nemuritorul devenind muritor. Interesante și captivante sunt paginile din romanul „Escroci sentimentali”. Aici, autoarea face o radiografie a vieții unor români plecați în străinătate, angrenați într-o caracatiță mafiotică de neimaginat. Se subliniază astfel alterarea omeniei și a altruismului tradițional românesc într-un context european unde chiar slujitori ai bisericii și-au dat mâna cu foști securiști într-o rețea de escroci atunci când e vorba de bani și de „trafic de ființe umane”. Sunt pagini emoționante
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
hribi, hârciogi și încă un soi numit popular aia a calului. Dar circulau și anecdote de genul calului fugit de la ceape. De ce-ai fugit mă' că mă pune primăria la gloabă? Păi, l-am auzit pe brigadier spunându-le omenilor: Dacă nu munciți ca lumea, la toamnă vă dau aia a calului la zile muncă. Nu rămânea colțișor din curte, din magazie sau din pod care să nu fie cercetat cu de-amănuntul. Era în magazie o putină mare pentru
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
și iar; Nu pot să mai tac după ce am văzut Cum te-au tranșat și cum te-au vândut. Nu pot să mai tac, când ticăloșia S-a întins ca o pacoste peste România, Când conducătorii ei și-au mâncat omenia. Cum să mai tac, când peste noapte Ți-au înstrăinat hoții avuțiile toate Și ne-au spus nouă cu neobrăzare Că jaful acesta-i... privatizare!? Acum strig pentru Tine pân-or auzi Și se vor alătura alte sute și mii
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]