30 matches
-
ale nivelului fonetic. ● Lexicul - Noțiunea de vocabular. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. Cuvânt și variantă; variante libere; - Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea; compunerea; conversiunea. Familia lexicală; - Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului: împrumuturile; - Neologismele; - Sinonimele. Antonimele. Omonimele (omofone și omografe). Paronimele. Cuvintele polisemantice. Câmpurile lexico-semantice; - Arhaisme și regionalisme; - Normă și abatere: scrierea neologismelor; confuziile paronimice; pleonasmul; tautologia; cacofonia etc. Morfologia ● Părțile de vorbire flexibile: - Substantivul: clasificare; categorii gramaticale; ortografia substantivului; locuțiunea substantivală; - Articolul: clasificare; categorii gramaticale; - Pronumele: clasificare, categorii gramaticale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
ale nivelului fonetic. �� Lexicul - Noțiunea de vocabular. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. Cuvânt și variantă; variante libere; - Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea; compunerea; conversiunea. Familia lexicală; - Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului: împrumuturile; - Neologismele; - Sinonimele. Antonimele. Omonimele (omofone și omografe). Paronimele. Cuvintele polisemantice. Câmpurile lexico-semantice; - Arhaisme și regionalisme; - Normă și abatere: scrierea neologismelor; confuziile paronimice; pleonasmul; tautologia; cacofonia etc. Morfologia ● Părțile de vorbire flexibile: - Substantivul: clasificare; categorii gramaticale; ortografia substantivului; locuțiunea substantivală; - Articolul: clasificare; categorii gramaticale; - Pronumele: clasificare, categorii gramaticale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
lui „douăzeci” se scria "vint", dar s-a recurs la scrierea sa "vingt", cu g din etimonul său , pentru a-l deosebi de "vint", „(el/ea) veni”, perfectul simplu al lui "venir". Litere nepronunțate se introduc și pentru a distinge omografe care nu sunt și omofone. Astfel, pentru că /y/, /ɥ/ și /v/ se scriu cu aceeași literă u, de exemplu în "uile" [ɥilə] „ulei” și "uile" [vilə] „demnă de dispreț, de rangul cel mai mic, fără valoare”, primul cuvânt se scrie
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
ideogramelor permite înțelegerea mai profundă a cuvintelor, a căror etimologie este transmisă prin chiar forma ideografică și ajută la sesizarea unor nuanțe semantice fine. În plus, în limba japoneză există foarte numeroase "omofone" care nu sînt în același timp și "omografe", scrisul permițînd diferențierea lor uneori chiar și în comunicarea orală (cînd cuvîntul rostit poate fi confundat cu un omofon, precizarea se face prin descrierea sumară a ideogramelor care intră în comnponența lui). Nu în ultimul rînd, un vorbitor de limba
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
semn”, toate pronunțate [sɛ̃]. De altfel, aceasta este una din cauzele caracterului etimologic predominant al ortografiei franceze, dat fiind că s-a simțit nevoia de a diferenția măcar în scris omonimele. De aceea, în general, omonimele nu sunt și omografe, dar sunt și din acestea, de exemplu "pêche" „piersică” și "pêche" „pescuit”.
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
a samaritenilor era transmiterea orală a Legii, reproducerea scrisă a vocalelor nu prezintă coerența necesară încadrării lor într-un adevărat sistem. Majoritatea manuscriselor samaritene nu prezintă vocale, puținele texte vocalizate parțial apelând la vocale doar pentru a face distincție între omografe. Analizând cu atenție caracteristicile gramaticale fundamentale, Tal îndrăznește să afirme că ebraica Pentateuhului samaritean se apropie de ebraica literaturii rabinice reprezentate de Mișna și de alte lucrări contemporane. Desigur, aceasta nu înseamnă că Pentateuhul datează din acea perioadă, ci doar
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
respectiva formă flexionară. De exemplu În forma de mai mult ca perfect plutise elevii deficienți de auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a Întâmplat pentru mersese , nu au recunoscut a merge. Se Înregistrează confuzia Între forme omografe ale indicativului și imperativului. Aceeași situație o Întâlnim la flexiunea substantivului, adjectivului, pronumelui și a numeralului. Elevii le recunosc În nominativ și acuzativ și foarte greu sau deloc pe cele În genitiv/dativ (forma cuiva nu o relaționează cu cineva
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
medie și modernă vechea engleză: runica germanica, apoi latină, adusă de scribii irlandezi în sec. VIII. Ortografie etimologica (nu există corespondență între ortografie și pronunțarea actuala: mai multe grafeme pentru același fonem, aceeași grafie cu mai multe valori; multe cuvinte omografe) 102. eschimosa (inupiak, inuktitut, inuit, groenlandeza) O Canada (Nunavut, Nunavik) / N SUA (Alaska), Rusia (NE Siberiei) / C-O Groenlanda (Danemarca) familia eschimo-aleută, ramura inuită; limba polisintetica (tip particular de limbă aglutinanta) silabica inuktitut, latină, chirilica 103. esperanto Limba artificială, construită
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
germană și engleză este utilizat uneori pentru a denumi, în general, fenomenul scurtării cuvintelor și sintagmelor, oricare dintre procedeele de scurtare și / sau oricare dintre tipurile de cuvinte scurtate. 44 Pentru a se evita confundarea lor cu eventuale cuvinte întregi omografe, ortografia franceză recomandă scrierea unora dintre abrevierile de acest tip cu ultimele litere la umărul celei dintâi: Cie, Me, Mlle, Mme, no etc. 45 Deși cuvânt compus la origine (it. locotenente), rom. locotenent este perceput drept cuvânt simplu, deci prescurtarea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu se cade să fie ignorate în cazurile amintite. Bolul tiparului în poezie nu se mărginește nicidecum la asemenea extravaganțe relativ rare ; sfârșitul versurilor, gruparea în strofe, împărțirea In paragrafe a pasajelor în proză, folosirea rimelor vizuale (bazate pe terminații omografe, dar nu și omofone) sau a jocurilor de cuvinte care nu capătă sens decât grație ortografiei și multe procedee similare trebuie considerate ca factori componenți ai operelor literare. Teoria care susține valoarea pur sonoră a poemului tinde să nu ia
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
silabe/ Găsește silaba!, variante de Loto, Domino etc.; accentul, pauza, ritmul, intensitatea: accentuarea corectă a cuvintelor, respectarea pauzelor în vorbire, ritmul vorbirii, intensitatea vocii Repetă după mine! (exersarea accentuării corecte a cuvintelor), Păcălitorul din cuvinte (actualizarea prin joc a formelor omografe: copii, copii; veselă, veselă; Andrei, Andrei), Jocul telegrafului/ Stop! (variante de joc centrate pe rolul pauzei în vorbire), Ne grăbim...ne relaxăm (diferențe de ritm al vorbirii), În împărăția lui Șopticel, Telefonul fără fir, Aproape departe, Ne jucăm cu...sonorul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
vocalelor să fie admisă doar la cuvântul management, în vreme ce pentru manager se recomandă o pronunțare „românizată", cu două variante de accentuare (mânager și manâger); adjectivul managerial (care ar putea fi interpretat și ca un derivat în română, corespunzând cuvântului englezesc omograf) are doar pronunție adaptată, cu accent pe silaba finală. De la manager s-a format femininul manageriță, evident familiar și uneori vag depreciativ: „cadrele medicale o acuză pe managerița unității" (bihon.ro); „se pare că a fost o neînțelegere între contabilă
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
-ului direct din DEX: un germanism militar, cu sensul "aruncător de mine" (din numele propriu Brandt). Oricum, noul brand tinde să fie asimilat pe același tipar, producînd un omonim (sau, cîtă vreme vocala sa e pronunțată în manieră anglo-americană, un omograf): apare articulat și supus flexiunii - "brandul este scurtătura către inima clientului" (mihaidragan.ro), "știința brandului " (brandacademy.ro), "valoarea brandului Petrom" (stefanliute.typepad.com), fiind folosit și la plural, cu și mai ales fără cratimă (de altfel, potrivit noilor recomandări din
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
elevilor de a argumenta o afirmație. De exemplu, de ce într-o frază cu patru predicate exprimate există cinci propoziții; de ce într-un context „o” are funcție sintactică, iar în altul, nu etc. - de diferențiere, ca în cazul paronimelor, omonimelor, omografelor sau omofonelor etc. - de intervenție, constând fie în modificarea unor forme flexionare sau a raporturilor sintactice, fie în completarea spațiilor punctate cu cuvântul sau structura corespunzătoare; - de exemplificare liberă sau după repere, ca de exemplu, construirea unor propoziții sau fraze
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
motiv pentru care nici măcar lingviștii nu o aplică În totalitate. Astfel, profesorul Theodor Hristea (1984), un campion al acribiei filologice (și nu numai!), În următorul context, folosește punctul după paranteză: În lingvistică, astfel de cuvinte și forme gramaticale se numesc omografe, Întrucât se scriu la fel, dar diferă prin accent și, implicit, prin sensul pe care Îl au. (Pentru omografe, vezi și pag. 22-23).” (p. 171). De altfel, nici chiar Îndreptarul..., care stipulează o asemenea normă, nu e consecvent, pentru că, la
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
filologice (și nu numai!), În următorul context, folosește punctul după paranteză: În lingvistică, astfel de cuvinte și forme gramaticale se numesc omografe, Întrucât se scriu la fel, dar diferă prin accent și, implicit, prin sensul pe care Îl au. (Pentru omografe, vezi și pag. 22-23).” (p. 171). De altfel, nici chiar Îndreptarul..., care stipulează o asemenea normă, nu e consecvent, pentru că, la pagina 53, deci cu două pagini Înainte de precizarea normei, dă următorul exemplu: Punctul apare și Înaintea propozițiilor sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
anterioară silabei tonice: accent); * cuvânt: cuvânt oxiton (cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
doctor); * linia de pauză: utilizată cu valoare de semn de ortografie în scrierea cuvintelor compuse care conțin, în alcătuirea lor, alte cuvinte compuse: Nord Nord-Est; * accentul cuvântului: valorificat contextual, atunci când accentul grafic poate diferenția sensurile/ valorile gramaticale ale unor cuvinte omografe (zóri zorí, cấntă cântắ). Semnele de punctuație sunt mărci, în planul comunicării scrise, ale intonației/ pauzelor/ întreruperilor etc. Ele sunt folosite în contexte diferite, care le diferențiază la nivel funcțional. Semnele de punctuație 22 din limba română sunt: * punctul marcă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
întoarce spatele (complement indirect + predicat verbal exprimat prin locuțiune verbală: "îl respinge") îi întoarce spatele [pentru a-i lua măsurile] (complement indirect + predicat verbal + complement direct); Deși au fost invocate anterior în cadrul reperelor teoretice subsumate nivelului fonetic/ fonologic, omofonele și omografele sunt prezentate, în general, în literatura de specialitate, în asociere cu omonimele. Omofonele se caracterizează prin identitate formală orală/ sonoră și prin diferențiere în planul formei scrise și al conținutului (sensului): sar [coarda] s-ar [putea], neam de-al [mamei
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
omonimele. Omofonele se caracterizează prin identitate formală orală/ sonoră și prin diferențiere în planul formei scrise și al conținutului (sensului): sar [coarda] s-ar [putea], neam de-al [mamei] ne-am [dus pe] deal, ce le [spui] cele [două] etc. Omografele se caracterizează prin identitate formală scrisă și prin diferențiere (prin accent) a formei orale, respectiv a sensului: copii [veseli] copii [xerox], mobilă [de fag] [masă] mobilă, zări [albastre] zări [pasărea] etc. (d) Paronimia 75 se stabilește, ca relație semantică, între
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvintelor următoare și plasați-le în enunțuri: ce-ai, vor, niciodată, o dată, de-al, neam, s-a, cam, cor, dea, i-au, ia, l-a, m-ai, nai, n-a, nor, cea, al, ai, s-ar, tei. Formulați enunțuri cu omografele cuvintelor subliniate în textele de mai jos: (a) "Vai, bunicuța, da' de ce ai urechi atât de mari? Ca să te pot auzi mai bine." (Frații Grimm, Scufița Roșie) (b) "Dănuț avea în schimb o față copilăroasă, cu toate că în jurul ochilor i se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-vă norocul, cocoșeii moșului!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte cu formă neliterară și precizați formele literare corespunzătoare. 2. Marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: salcâmi, grădinii, ciorchini, odinioară. 3. Alcătuiți două enunțuri cu omografele scutură și scutură, precizând diferențele la nivel morfologic. 4. Precizați valorile morfologice ale cuvintelor: se, nimic, niște, și. 5. Formulați două enunțuri în care cuvântul o să aibă valori morfologice diferite de cele din text. 6. Transcrieți din text un predicat
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
e un strop din lumina / creată în ziua dintâi, din lumina aceea-nsetată adânc de viață?" (Lucian Blaga, Lumina) Cerințe: 1. Indicați, din text, trei cuvinte care conțin diftong și unul cu vocale în hiat. 2. Alcătuiți două enunțuri cu omografele lumina și lumina, precizând valorile lor morfologice. 3. Indicați patru termeni din familia lexicală a cuvântului lumină. 4. Alcătuiți două enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a simți. 5. Transcrieți atributele adjectivale din textul dat și precizați părțile de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: dumneavoastră, al Ancuței, avea, niște, mele. (f) Indicați din text două subiecte multiple, un subiect inclus, un subiect subînțeles și o propoziție subiectivă. (g) Formulați enunțuri cu omonimele cuvintelor han, poartă și cu omograful cuvântului era. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ cum să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
text. (e) Scrieți valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: său, lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop, se întoarse, eu, așa. (f) Indicați din text un subiect simplu, un subiect inclus, unul subînțeles, o locuțiune și un substantiv colectiv. (g) Formulați un enunț cu omograful cuvântului domni și patru enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a lua. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ când să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]