1,917 matches
-
dar care nu poate susține o compoziție șubredă. Superioară este drama Lăpușneanu-Vodă, apărută tot în „Convorbiri literare” (1878-1879). Liniile generale ale subiectului sunt luate din cronici și documente istorice și o singură scenă, uciderea lui Moțoc, e împrumutată din nuvela omonimă a lui C. Negruzzi. În amănunte, drama se depărtează cu totul de istorie: doamna Ruxandra e îndrăgostită de Stroici, care, la rândul lui, o iubește; Alexandru Lăpușneanu e urmărit tot timpul de ura Anei Peucer - pe al cărei soț îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
abis, Europa părea fără speranță. Ceea ce se pierduse odată cu implozia civilizației europene - pierdere ale cărei implicații fuseseră de mult intuite de Karl Kraus și Franz Kafka În Viena lui Zweig - avea să fie cu neputință de regăsit. În clasicul film omonim al lui Jean Renoir din 1937, Marea Iluzie a vremii era recursul la război și la miturile aferente despre castă, onoare și clasă. Dar În 1940, pentru europenii care deschideau bine ochii, cea mai mare dintre iluziile continentului - discreditat acum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
loialitate și comunitate, filmate În costume populare sau de epocă. Teribil de populare și de un kitsch nerușinat, ele erau adesea calchiate după filme din epoca nazistă (uneori cu titluri identice - de exemplu, Schwarzwaldmädel ș1950ț era un remake după filmul omonim din 1933): operele unor regizori ca Hans Deppe, celebru sub naziști, sau ale discipolilor lor, precum Rudolf Schündler. Titlurile - Grün ist die Heide (1951), Das Land des Lächelns (1952), Wenn der weiße Flieder wieder blüht (1953), Viktoria und ihr Husar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Jack Lang și a succesorilor lui poate fi sintetizată Într-o singură observație: printre noile „valori de patrimoniu” ale Franței se afla fațada coșcovită a ilustrului Hôtel du Nord de pe Quai de Jemappes: un omagiu evident nostalgic adus celebrului film omonim realizat de Marcel Carné În 1938. Dar filmul lui Carné a fost turnat integral În studio. Conservarea unei clădiri (sau a fațadei unei clădiri) care nici măcar nu apăruse În film poate fi privită, după gust, fie ca un subtil exercițiu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În jurul chipului, mască fulminantă, se disting contururile delicate ale unor reverberații în masa poliedrului, ca și cum sculptorul ar fi vrut să sugereze coagularea formală, ieșirea dificilă din indistinctul materiei, "din genuni", "din ale haosului văi", metamorfozele succesive ale Luceafărului în poemul omonim. Paciurea va viza cu Himerele sale același efort al ideii, al fanteziei, al imaginației, de a prinde trup, de a dobândi consistență. Același registru al decantării formale din masa compactă îl regăsim într-o altă sculptură de inspirație rodiniană, Muza
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dramatizare aparent facilă a avatarurilor malefice ale sexualității ca proiecție fantasmală a libidoului. Acest paroxism al senzualității, în care este ambalat răul, îi conferă femeii competența sacerdoțiului impus de un cult păgân, oficiind un ritual enigmatic, precum Salammbô din romanul omonim al lui Flaubert. Dar adesea, ea se remarcă și în calitatea Marii Prostituate cultice, pregătite pentru un rit sacrificial. Femeia fatală ca înger al morții este poate cea mai nimerită întruchipare a relației dintre Eros și Thanatos, Principiul plăcerii (Lustprinzip
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Salonului Independeților, alături de I. Angelescu, L. Dolinski, Nicolae Grant, N.S. Petrescu Găină etc., arborând împreună un steag roșu care a neliniștit teribil autoritățile. În 1897, participă la înființarea societății artistice "Ileana", iar în 1900 desenează coperta primului număr al revistei omonime și îi sunt reproduse câteva hors textes. La această dată Luchian beneficiază deja de recunoașterea colegilor de generație, apărând deja printre aceștia ca un posibil vârf de lance al generației sale. O fină schiță a mondenităților la care lua parte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
centauri și în loc de asta se trezește într-o cameră mobilată! În concluzie, îi e indiferent!"482. Însă rolul esențial pentru simbolismul rusesc l-a jucat gruparea Mir Iskusstva (Lumea Artei) care grupează o mare parte dintre artiștii tineri. Apariția revistei omonime, în 1898, cu sprijinul prințesei M.K. Tenișeva și a colecționarului S.I. Mamontov, beneficiază de eforturile conjugate ale pictorului și istoricului de artă Andrei Benois și a celui care avea să reprezinte principalul animator și coordonator al mișcării, Diaghilev. Apariția revistei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
profundă notă autohtonistă. Ambele direcții coexistă chiar în cadrul operei aceluiași pictor, iar "Arta 1900", termen umbrelă întrebuințat de Paul Constantin în studiul său, își face simțită prezența chiar și acolo unde tema este rurală, astfel că prezența muncitorului în tabloul omonim din 1895 al lui Arthur Verona nu este reprezentativă pentru direcția artistică a momentului. O lovitură neașteptată o dă societății retragerea lui C. Rădulescu-Motru, se pare, dacă dăm crezare unei informații de colportaj a lui B. Brănișteanu, la sugestia regelui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiecare o dimensiune sau un moment înscris emblematic în ritualul-coregrafic al dansatoarei, transformată în preoteasă a unui cult păgân. Fiecare văl circumscrie fascinul Salomeii într-un registru cosmologic, așa cum zaimful lui Tanit reprezintă condiția sacerdotală a lui Salammbô, în romanul omonim al lui Gustave Flaubert. Plăcerea și cruzimea se asociază în cocktailul decadent, scenariul erotic își are parcursul sado-masochist. Sărutul post mortem al ochilor sfântului are un sens expiator pentru crima din dragoste, acest sărut dizolvă senzualitatea nimfetei pentru a-i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
575 Séverine Jouve, op. cit., p. 80. 576 Theodor Enescu, Scrieri despre artă, vol. I și II, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, Meridiane, București, 2000. 577 Colecționarul apare în roman cu numele de Alexandru Lăpușneanul, sugestie venită probabil pe filiera nuvelei omonime a lui Costache Negruzzi, unde voevodul apărea plastic redat prin cruzimea și machiavelismul său, ultima trăsătură putând fi recuperată și în personalitatea lui Bogdan-Pitești, în timp ce prima poate fi recuperată prin sublimare estetică. 578 Ion Vinea, Lunatecii, vol. I, prefață și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca Biserica neamului românesc. Statul etnocratic acceptă doctrina ei fără s-o discute" (p. 252). Duhul ortodox este singurul care însuflețește trupul neamului românesc, pecetluind osmoza spiritual-etnică înfăptuită prin interpenetrația ortodoxiei și românismului. Doctrina este consfințită teoretic odată cu publicarea lucrării omonime Ortodoxie și Românism (1939) avându-l ca autor pe teologul națiunii, D. Stăniloae. Teza centrală pe care o degajă fiecare din eseurile broșate în tomul în cauză este indisociabilitatea românismului de ortodoxie. Rezonând intim în aceeași comuniune de idei cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceasta localizată în avangarda culturală (operând, desigur, tot sub strânsa supraveghere a Partidului). Este vorba despre apariția protocronismului românesc, curent cultural sub care s-a reorganizat autohtonismul național, cu rădăcini adânci în tradiția culturală românească. Lansat în 1974 prin articolul omonim semnat de Edgar Papu în revista Secolul 20, "Protocronismul românesc" se sincroniza temporal perfect și cadra ideologic armonic cu directivele enunțate de Programul... adoptat la Congresul al XI-lea al PCR ținut în noiembrie 1974. Conceptul s-a dovedit a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de istorie intrând astfel în circuitul cunoașterii publice în anul 1999 (Ordinul Ministrului Educației Naționale Nr. 3001/ 1999). În 2004, Ministerul Educației și Cercetării a introdus în curricula școlară cursul opțional "Istoria Evreilor. Holocaustul" adresat elevilor de liceu, cu manualul omonim (Petrescu, 2005). Cealaltă piatră unghiulară ce s-a dorit a fi folosită pentru (re)construirea memoriei publice românești după modelul instituit de politica europeană a regretului a fost Raportul final elaborat de Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu urechea ca s-o auzi, și trebuie și un dram de iubire ca s-o înțelegi”. N. Iorga 1. Umbrăreștenii între legendă și adevăr. Antroponime și toponime Comunitatea familială, devenită mai apoi satul Umbrărești, va da numele său comunei omonime actuale, situată la 14 km sud de Tecuci și la 65 km nord-vest de municipiul Galați, reședința județului din care acum face parte. Regiunea întrunește condiții naturale favorabile vieții oamenilor, oferite de formele de relief, de rețeaua hidrografică, flora și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de danie pentru via sa din satul amintit „la mâna lui Alexandru Gorgan, sin (fiu) lui Ioan Gorgan”, în anul 1865, apoi antroponimul a dispărut. Posibil să fi existat cândva și un purtător al numelor Umbrar sau Umbrea în satul omonim și să fi dispărut, fie înainte de apariția documentelor scrise, fie, în cazul că asemenea documente vor fi existat, o dată cu dispariția lor, a persoanelor cu asemenea nume. 2. Generic și specific în lumina vetrelor de locuit Față de cele arătate mai sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
primelor școli primare de stat, localitatea Torcești forma comună de sine stătătoare, purtând respectivul nume, având în componență și satul Blăjerii de Sus, așa cum s-a mai arătat. Prima școală din comuna Torcești a fost deschisă în 1866, în satul omonim, nu în 1865 cum arată Th. Ciuntu și, după el, autorii studiului „Școala gălățeană”. Au fost descoperiți câțiva învățători care au funcționat la această școală: Constantin Scărlătescu în 1871, Vasile Mironescu în 1905 și cei ce vor urma. Dar cel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]