92 matches
-
viață care te aduce în fiecare zi în fața unei noi alegeri/provocări. Undeva în țara asta există una sau mai multe surse care atrag și perfecționează, cu o frecvență mai mare decât e sănătos, fanatici degrabă mimatori de raționalitate și omorâtori de timp și logica. Eu aș zice fie școală de popi (orice popi) fie ceva facultate de filosofie. E tare trisst că după aia le mai dau și drumu în lume. Nu de alta, dar în anumite cazuri democrația e
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
și lupi, acești iepuri și vulpoi, aceste paseri rare aveau iuțeli de fugă și zbor extraordinare și un fel de a se purta cum nu s-a mai văzut. Cu toate acestea - vă fac atenți! - toate au căzut sub plumbul omorîtor, și totdeauna la niște depărtări neînchipuite. Ar mai putea constata străinul intrat în tovărășia vînătorească și alte lucruri. Fiecare în parte posedă un instrument de vînat numit pușcă. Fiecare pușcă, de fabricație nouă ori hleab vechi, este un juvaier, este
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
sămânța cea rea. Dacă însă și la aceasta am fost leneși, atunci, îndată ce păcatul s-a arătat în faptă, să-l omorâm prin mărturisire și lacrimi și prin paza asupra noastră înșine. Căci nimic nu este pentru păcat așa de omorâtor ca pâra asupra noastră înșine și osândirea de noi înșine, unită cu pocăința și cu lacrimile. De aceea osândește păcatul tău, și te vei libera de o grea povară”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Omilii la Postul Mare, Cuvânt
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
minunat și de suflet folositor, în Filocaliaă, vol. IV, pp. 191-192. footnote>. Dintre metodele recomandate de Sfinții Părinți ca esențiale în lupta cu desfrânarea, cel mai des întâlnit în scrierile duhovnicești este postul, Părinții bine știind că postul nu este omorâtor de trupuri precum patima desfrânării, ci factor de disciplinare a trupurilor pentru a fi înduhovnicite. Stomacul să fie pus la strâmtoare<footnote I.P.S. Nicolae Corneanu, Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creștine, Edit. Polirom, Iași, p. 341. footnote> și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
o țigară. Într-un târziu, după ce a răsucit hârtia și a trecut limba peste micul sul, ca să o poată lipi, o aprinde și trage cu nesaț fumul În plămânii lui intoxicați cu tutun, hodorogiți. -Ascultă nerecunoscătorule, bășinosule, ucigaș de timp, omorâtor de muște, fiară de maidan, nici acum, după atâția ani de scormonit gunoaiele Împreună, nu ți-a intrat În cap că noi nu suntem la fel? Am acceptat din milă să Împart cu tine bucățica de mâncare obținută cu trudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de către Șerboianu, mai târziu). Cât privește cremațiunea, arhimandritul o punea în directă conexiune cu socialiști, pe care îi considera atei și, prin urmare, lipsiți de orice reper moral: Copiii lor sunt cei mai destrăbălați și din ei ies pungași și omorâtori de oameni care au îngrozit mai ales Parisul"117. Pentru a exemplifica aceasta el descria modalitatea prin care socialiștii își înmormântau morții, preferând, de cele mai multe ori, cremațiunea. Un asemenea subiect îi prilejuia comparația cu realitățile românești în care el se
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a pierdut cumpătul și a rătăcit de la dreapta credință, apucând drumuri greșite. Așa unii, care-și zic "Socialiști" nici nu vor să știe de preoți, ori de biserică. Copiii lor sunt cei mai destrăbălați și din ei ies pungași și omorâtori de oameni care au îngrozit mai ales Parisul. Să vezi, prietene, cum își îngroapă aceștia morții; unii din ei, într-adevăr, își duc morții la cimitir fără preot și-i îngroapă în pământ. Alții nu fac așa.. Își voi povesti
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cadavre, fie cei pe care-i ucide cu mîna lui, fie victimele colaterale, în general femei, moarte după și din cauza lui Bond. Directoarea agenției, M., interpretată tot de Judi Dench, nu scapă ocazia de a-i atrage atenția asupra efectului omorîtor pe care-l are asupra femeilor cu care intră în contact, sacrificată fiind de data aceasta simpatica Strawberry Fields (Gemma Arterton) care plătește scump oalele sparte de infatigabilul agent. De data aceasta, monstrul cu mai multe capete cu care se
Bond. James Bond by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7877_a_9202]
-
universal ca instituție a democrației. Benone Burtescu crede că se poate pronunța în această problemă mai clarvăzător de toți. Iată opinia sa despre votul universal: "Stupidă invenție, votarea:/ Jumătate plus unul, două treimi/ Îngenunche orice mulțimi./ Care mai mulți,/ Practică omorâtoare de înțelepciune/ Nu după Ťbunť, ci după număr,/ Nu după Ťrăuť, ci după câți." (Votul). Întrebarea inevitabilă este următoarea: dacă ar fi să ne luăm nu după "număr", ci după "bun", nu după "câți", ci după rău, cine anume ar
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7265_a_8590]
-
dată romeii (autodenumirea pe care și-au dat-o grecii bizantini pentru a-și sublinia dreptul lor la moștenirea romană - n. a.) au revenit în forță la gurile Dunării în anul 1018 după distrugerea Țaratului Bulgar de către bazileul Vasilie II Bulgaroctonul („omorîtorul de bulgari”). Răscoala populației vlahe la care s-a alăturat cea bulgară (slavizată deja) din anul 1185 de sub conducerea fraților români Petru și Asan duce la crearea unui țarat vlaho-bulgar numit de cruciați Vlahia care pune capăt dominației bizantine la
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
omul spiritual - care treptat va ajunge să renunțe la cârje sau baston, reușind să meargă singur pe calea perfecțiunii. De aceea asceza și lupta împotriva „voii trupului” reprezintă de fapt lupta cu patimile care se întemeiază pe el: „Nu suntem omorâtori de trupuri, ci omorâtori de patimi”, spun Părinții. Revelația că moartea există și nu ocolește pe nimeni (de care ne vom ocupa ceva mai încolo) drept încetare a dependenței care constituia până atunci orizontul omului, pune deodată în lumină patimile
IN MEMORIAM IPS BARTOLOMEU – NU VĂ TEMEŢI DE MOARTE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342122_a_343451]
-
va ajunge să renunțe la cârje sau baston, reușind să meargă singur pe calea perfecțiunii. De aceea asceza și lupta împotriva „voii trupului” reprezintă de fapt lupta cu patimile care se întemeiază pe el: „Nu suntem omorâtori de trupuri, ci omorâtori de patimi”, spun Părinții. Revelația că moartea există și nu ocolește pe nimeni (de care ne vom ocupa ceva mai încolo) drept încetare a dependenței care constituia până atunci orizontul omului, pune deodată în lumină patimile cu care conviețuise până
IN MEMORIAM IPS BARTOLOMEU – NU VĂ TEMEŢI DE MOARTE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342122_a_343451]
-
aici conspiratorii vor fi condamnați. Alegerea Târgoviștei ca loc al procesului nu a fost prea inspirată. Astfel N. Fleva, apărătorul conspiratorilor, arată că la marginea Târgoviștei a fost ucis Tudor Vladimirescu, cel care a căutat să scape țara de jugul ... omorâtor al fanarioților străini, ce voiau să sugrume dreptul și viața României. După achitarea celor 41 de complotiști de către juriul de la Târgoviște, Brătianu propune ziarului Românul să deschidă o listă de subscripție națională pentru a se ridica la Târgoviște un templu
O MONOGRAFIE DE EXCEPȚIE DESPRE REPUBLICA DE LA PLOIEȘTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/342592_a_343921]
-
doar o taină de bunătate, Suprema-i căință de dreptate, Ea împlinind-o necondiționat, Iubește-n menirea d’altadat, Să-ți treacă oftatul cel mare, Zâmbind chiar oleacă mai tare Ca scut peste tine se prăvale, Barându-te de rele omorâtoare... Alungând din cer tot răul, Empatizând de-i al tău hăul, Și-l atrage că-l macină mereu, Prin rugă desface și eul tău, Ducând chiar ea greșelile tale, De veninul cu vini se prăvale, Tot cea mai blândă, le
ÎNGERUL I S-AR RUŞINA.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343420_a_344749]
-
spațiu închis (!), dovedindu-se imediat că au o uluitoare forță penetrantă în anumite materiale, incendiindu-le, iar materialele în cauză permit propagarea rapidă a flăcării și dezintegrarea de sine în substanțe toxice de luptă, căci numai acestea puteau avea efect omorâtor de genul celui manifestat în cazul tinerilor ce-și pierd viața aproape zilnic! S-a ajuns la 60... Doamne, oprește moartea aici, la această cifră! Fără să-mi propun, mă gândesc la milioanele de artificii folosite la sărbători naționale sau
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
naśalla (naśaldas) a pierde naśal- > naśalʒis pierzător, perdant aśarla (aśardas) a laudă aśar- > aśarʒis lăudător mudarla (mudardas) a ucide, a omorî mudar- > mudarʒis ucigaș, omorâtor marla (mardas) a bate măr- > marʒis bătăuș naśarla (naśardas) a alunga, a prigoni naśar- > naśarʒis alungător, prigonitor prasala (prasadas) a bârfi, a calomnia prașa- > prasaʒis bârfitor, calomniator pomàn/a, -es
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
o lacrimă, -o privire. Și-n lumea asta-ntreagă sânt eu și numai eu, Ce n-am neci o atomă din tot cugetul său Și tocmai de-asta mintea îmi seacă de turbare, Căci n-am neci o privire, fie omorâtoare, Căci nu am neci un atom din însu-i diafan. Neci partea nopții palizi, neci partea lui Satan. De-aceea urăsc lumea c-o patimă atee, De-acea blăstem pe mama, fiindc-a fost femeie, Femeie ca și Mira. Și-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o lacrim', - o privire? Și-n lumea asta-ntreagă sânt eu și numai eu Ce n-am neci o atomă din tot cugetul său, Și tocmai de-asta mintea îmi seacă de turbare, Căci n-am neci o privire, fie omorâtoare, Căci nu am neci un atom din însu-i diafan, Neci partea nopții palizi, neci partea lui Satan. De-aceea urăsc lumea c-o patimă atee Ș-aș blăstăma pe mama fiindc-a fost femeie, Femeie ca și dânsa. Și-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sale infernale. Creatură a Iadului - femeie fățarnică! Demonul - poet te-a visat în epopeea sa - care sfărma sub blestemele sale ființa - Dumnezeu - te visase ca să sugi cel mai nobil sânge din vinele omenirei, ca să seci ca un vânt cald și omorâtor ce-neacă orce simțire din inimă, orce idee din cap. Iată poezia lui împlinită, iată cum își închipuia el pământul... Palide schelete cu ochiul mort, cu inima moartă, care îmblă prin ruina - pământ cătând să-și sugă sângele unul altuia
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu ochii în țarina neagră - căci țarina e speranța lui, piatra durerei lui vorbește. 3 2258 Regele a zis sclavului sfaramă Carpații - și-i voi sfărăma -, seacă Dunărea - și-o voi seca. 4 2254 Ce este adevărul? Stafia nebunului, vrăjitorului, omorâtorului ieri în lumina zburîndului azi. Ce este Dumnezeu? Surdele nebunii a mii de mii de oameni pe care o frunte senină sau încinsă -n aur o modelează într-o uriașă volbură de foc. Mirele universului, naturei. Ce e elizeul? Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
toate, plătii șaizeci de parale. Adică mai ieftin decât cu atât n-are cineva cum fierbe. {EminescuOpVIII 578} O BAIE RECE ÎN EGIPT de A. Danzats Suiam Nilul ca să ajungem la Cair, când într-o zi ne îngrozi acel vânt omorâtor ce arapii îl numesc cramsin. După ce trecurăm prin această ispită, mateloții noștri sălta de bucurie și își înmuia fețele și brațele în Nil, ca să se răcorească. Chipul acesta de a se îmbăia europenește se potrivea cu mine. Așa eu nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
războiului cu turcii, puse deci pe neașteptate o cursă în calea regelui ce se-ntorcea fără nici o bănuială cu oștirea sa prin partea Valachiei ce se ținea de banatul Craiovei, îl atacă dușmănește cu săgeți otrăvite și cu alte proiectile omorâtoare și, la trecerea lui în Ungaria, îl puse într-o stare atât de grea încît trupele crăiești au fost silite să răzbată puind la mijloc întreaga lor bărbăție. Vitejia și precauțiunea palatinului Nicolae de Gara au contribuit mai cu samă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
săgeți și-i tăiară capul pe care-l duseră ca plocon binevenit învingătorului Musa. Acesta însă orândui doliu pentru fratele său căzut, așeză cadavrul cu multe onori întîi la Adrianopol, apoi spre înmormîntare la Brussa în cripta familiei, iar asupra omorâtorilor dispuse o cumplită certare, puind să-i lege nu numai pe ei, ci pe toți locuitorii acelor sate, bărbați, femei și copii fără deosebire, și legați astfel îi închise în colibele lor și porunci să le puie foc, încît nefericita
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
doar un fenomen cu cauze aleatoare, cum s-a crezut multă vreme. La articolul 421 1 din Codul penal francez, spre exemplu, sunt prevăzute două condiții pentru ca un act să fie considerat terorist: cel care-l comite să dețină materiale omorâtoare, să deturneze aeronave etc. și să poată fi stabilită o relație între comiterea infracțiunii (deci respectivul cod consideră terorismul ca infracțiune) și o întreprindere individuală sau colectivă având drept scop tulburarea gravă a ordinii publice prin intimidare, prin teroare (deci
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Aurel Bugariu, Câteva clipe alături de Aron Cotruș), G. Topîrceanu (Pavel Bellu, George Topârceanu. 1890-1937. Observațiuni, analize și reflecții cu ocazia morții). În mai multe numere succesive, Ion Mioc publică epigrame. Cât privește proza, revista conține un fragment din nuvela Orașul omorâtor de suflete de Aurel Bugariu. I.I.
GENERAŢIA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287211_a_288540]