791 matches
-
formă de cancer transmisibil, la fel ca bolile infecțioase. Boala afectează câinii și lupii. S-a stabilit că originea acestei sușe celulare conține ADN de lup. Inițial s-a considerat că, prin copulație, câinii își transmit un virus care activează oncogene, ceea ce duce la răspândirea bolii. De fapt, acesta este unul dintre cazurile în care celula canceroasă trece de la un organism la altul și nu e recunoscută de aparatul imunitar, astfel încât se multiplică și produce cancer la organismul gazdă. Se pare
Cazuri de cancer transmisibil la câine, în Capitală. Contaminarea se face pe cale sexuală () [Corola-journal/Journalistic/67797_a_69122]
-
răspuns defensiv suicidar. Alți efectori importanți ale căii intrinseci sunt proteinele Bcl, ce pot fi grupate în trei subfamilii: Bcl-2 protectori, Bcl-2 ucigași (Bax și Bak) și Bcl-2 reglatori. S-a demonstrat recent că proteinele Bcl-2 protectori sunt responsabile, ca oncogene, de o serie de tumori maligne de tipul limfoamelor, tocmai printr-o activitate exagerată, ce protejează celulele limfatice defecte de apoptoză și le permite continuarea proliferării. Declanșatorii apoptozei intrinsece sunt acumularea de semnale proapoptotice celulare sau lipsa de factori trofici
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
receptori care prezintă activitate tirozin-kinazică intrinsecă, precum și tirozin kinazele asociate cu receptori plasmalemali conțin resturi de tirozină, care prin fosforilare interacționează cu alte proteine din cascada de semnalizare. Acestea din urmă conțin domenii omologe cu cele identificate inițial în proto oncogena c-Src și numite SH2 și SH3. Domeniul citoplasmic cu activitate tirozin-kinazică este foarte asemănător pentru diverșii receptori, dar recunoaște substraturi diferite pentru a induce răspunul biologic specific, de exemplu stimularea captării glucozei de către receptorul pentru insulină sau stimularea proliferării de către
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
valori universale - cum sunt fie liderii religiilor Cărții, fie campionii liberalismului secular - sunt chemate la un permanent exercițiu de autointerpretare. Respectul față de trecut și grija față de viitor, precum și nostalgia transparenței sunt trăsături contrare Babilonului. Fiind majoritară și expansivă, entropică și oncogenă, ideologia haosului nu dă nimănui explicații. Idolatria preferă anonimatul. Ca să poată vrăji, Babelul cultivă amnezia și ambiguitatea. La antipozi, pentru teologii creștini demni de propriul lor nume, investigarea eredității tradiției ecleziale și explorarea memoriei ecumenice sunt sarcini întotdeauna benefice și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
determinarea cancerului bronhopulmonar a fost demonstrat atât prin datele de prevalenŃă obŃinute în studii epidemiologice, cât și prin dovedirea rolului carcinogen al unor componente chimice provenind din combustia tutunului: hidrocarburi policiclice aromatice, amine aromatice și nitrozamine. Benzo[a]piren activează oncogenele și interacŃionează cu ADN-ul. Dintre nitrozamine, N’-nitrozonornicotina este una dintre cele mai importante, cu rol dovedit în producerea cancerului de tract respirator superior. SubstanŃele carcinogene din tutun produc efecte prin legare la nivelul ADN-ului, inducând leziuni ale
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
celula tumorală fiind o mare consumatoare a lor. Sinteza proteică este crescută și deoarece celula tumorală poate fi o producătoare de substanțe biologic active (hormon paratiroidian, ADH, ACTH). Glicogeneza și lipogeneza sunt reduse. Aceste modificări au la bază activitatea unor oncogene care, în mod normal sunt represate. Modificări antigenice: Celulele tumorale produc substanțe cu caracter antigenic, recunoscute ca atare de sistemul imun. Sunt antigene fetale sau neoantigene prezente în viața intrauterină sau imediat postnatal și total represate în organismul matur. Alfa-fetoproteina
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
prezent în cancerele digestive. Prezența acestor antigene poate fii detectată în laborator și astfel folosită în diagnosticul și monitorizarea postoperatorie a cancerului. Sinteza acestor antigene este expresia unei depresii a unor gene. Modificări genice. Mutațiile genetice conduc la apariția de oncogene care guvernează transformarea malignă. Sunt descrise gene diferite care acționează asupra moleculelor de ADN, carcinogenilor exogeni și oncogene. Oncogenele sunt protooncogene (gene normale) modificate structural și funcțional prin translocație, amplificare genetică, mutație punctiformă, rearanjare genică sau inserție virală. Ele au
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
postoperatorie a cancerului. Sinteza acestor antigene este expresia unei depresii a unor gene. Modificări genice. Mutațiile genetice conduc la apariția de oncogene care guvernează transformarea malignă. Sunt descrise gene diferite care acționează asupra moleculelor de ADN, carcinogenilor exogeni și oncogene. Oncogenele sunt protooncogene (gene normale) modificate structural și funcțional prin translocație, amplificare genetică, mutație punctiformă, rearanjare genică sau inserție virală. Ele au caracter dominant favorizând proliferarea celulară. Au fost descrise și antioncogene (gene supresoare ale tumorilor) ce inhibă proliferarea celulară. Caracterul
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
secreții normale sau patologice pot suspiciona sau chiar evidenția prezența tumorilor și în același timp evaluează afectarea întregului organism indusă de tumoră. Deosebit de importantă este dozarea markerilor tumorali clasici (VSH, alfafetoproteina, antigenul carcinoembrionar) și, mai ales moderni (anticorpi monoclonali, enzime, oncogene, interleuchine, factori de necroză tumorală) atât în stabilirea precoce a diagnosticului cât și în monitorizarea postterapeutică. examenul anatomopatologic este esențial pentru stabilirea diagnostiucului de tumoră și pentru stabilirea conduitei terapeutice. Recoltarea probelor de țesut tumoral se poate face prin diferite
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
de ea), regional (în cavități seroase) și general. Frecvent este folosită în asociere cu chimio sau radioterapia (chiar intraoperator) datorită potențării efectelor citotoxice. 17.7.7. TERAPIA GENICA Terapie a viitorului, abia la debut, este bazată pe ingineria genetică a oncogenelor (tot mai bine cunoscute). Își propune corectarea mutațiilor genice, a expresiei acestora prin introducerea de gene funcționale. 17.7.8. TERAPIA SIMPTOMATICA Pe toată durata bolii, dar mai ales în fazele terminale schemele terapeutice de bază descrise anterior trebuie să
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
internă Membrana externă TANATOLOGIA 15 - Fază de decizie se concretizează prin sporirea permeabilizării membranare mitocondriale și intrarea în scenă a unor factori proapoptogeni că: citocromii c, factorul inductor al apoptozei (AIFĂ, factorul 1 activator al apoptozei (Apaf - 1Ă și unele oncogene din cele 2 subfamilii Bcl-2, respectiv subfamilia Bax cu proteinele Bax, Bak și Bok și subfamilia BH3 cu proteinele Bid, Bad și Bim (Martinou J.C. și Green D.R., 2001Ă. - Fază de degradare marchează punerea în joc a caspazelor (cistein proteaze
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de semnalizare a morții (DISCĂ care și el prin intermediul caspazelor 8 și 10 va activa caspaza 3, ce va induce fragmentarea ADN și în final apoptoza. Alterarea nucleară Alterarea ADN nuclear este una dintre fazele cele mai studiate ale apoptozei, Oncogena p 53 induce expresarea mai multor membrii proapoptotici din familia Bcl-2 și în special particulele Bax, Noxa și PUMA. Aceste proteine situate normal în citosol pot transloca în membrana externă a mitocondriei și să inducă permeabilizarea acesteia, prima fază a
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
serie de afecțiuni congenitale au fost asociate cu apariția carcinomului pancreatic: pancreatita cronică ereditară, neoplazia endocriniană multiplă, cancerul colorectal ereditar nonpolipoid, polipoza familială adenomatoasă, sindromul Gardner, sindromul von Hippel-Lindau, mutații În gena BRCA2. - peste 90% din adenocarcinoamele pancreatice au mutația oncogenei Ki-ras de pe codonul 12. ANATOMIE PATOLOGICĂ Microscopie Tumorile ductale sunt În proporție de 90% dezvoltate din epiteliul canalar (fig.IV.1). Din punct de vedere histopatologic pot fi: - Adenocarcinom - Carcinom cu celule scuamoase - Chistadenocarcinom mucinosCarcinom pleomorfic - Carcinom mucos Tumorile acinare
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
inactive, conduce la instalarea stării de transformare malignă în celula în care are loc o asemenea activare neprogramată, cu desfășurarea unei proliferări celulare haotice. Asemenea protooncogene activate în perioada în care ele ar trebui să fie nefuncționale sunt convertite în oncogene celulare, prin a căror activitate este inițiată starea de transformare malignă a celulei. Ontogeneza - dezvoltarea normală a organismului pluricelular - începe de la celula-ou sau zigot sub direcționarea unui riguros program genetic. Acesta implică desfășurarea proceselor de determinare și diferențiere celulară care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
aceeași celulă. Astfel de evenimente mutaționale condiționează tranziția celulei de la forma normală, la condiția de transformare malignă. În leucemii sunt necesare mai puține, pe când în carcinoame sunt necesare mai multe evenimente mutaționale care afectează fie protooncogenele, convertite prin mutație în oncogene celulare, fie genele supresoare de tumori sau antioncogenele care, prin produșii lor normali asigură desfășurarea normală a diviziunii celulare. În esența sa, cancerul este un proces patologic multistadial. Exemplul cel mai concludent în ilustrarea multistadială a progresiei spre instalarea condiției
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Gudroanele rezultate din arderea țigaretelor par a avea acțiune carcinogenă de tip promotor. Studiul fenomenului de transformare malignă este deosebit de complex și realizat la nivele diferite - molecular, celular și organismic. Era geneticii moleculare în studiul neoplaziilor a început odată cu descoperirea „oncogenelor celulare activate ce acționează dominant”(Shih și colab., 1981). Abordarea holistică, interdisciplinară, a fenomenelor din carcinogeneză, este singura care oferă noi dezvăluiri ale acestui fenomen extrem de complex. Celulele embrionului aflat în stadiile incipiente ale ontogenezei (2, 4 și chiar 8
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ca fiind rezultatul unei mutații somatice, are atributul trăsăturilor ereditare, deoarece caracterul malign se transmite în succesiunea generațiilor de celule tumorale. Mutația protooncogenelor determină activarea acestora la nivel amplificat de funcționare, amplificare care condiționează conversia protooncogenei structural normală într-o oncogenă celulară activă. Inactivarea prin mutație a genelor de supresie a creșterii tumorale conferă celulelor capacitatea de proliferare autonomă, anarhică, necontrolată. Mutația genelor „de stabilitate genomică” face ineficient sistemul de reparare restituțională a leziunilor induse în ADN, sub acțiunea diferiților factori
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a cromozomului uman 1 în supresia independenței de substratul de ancorare și angiogeneză (Rastinejad și colab., 1989; Stoler și Bouk, 1985). Pierderea cromozomilor 3 și 15 umani din hibrizii celulari somatici om-hamster sirian se corelează cu reexpresia tumorigenezei induse de oncogenele V-Ha-ras și V-myc (Oshimura și colab., 1985). Pierderea cromozomului uman 11 se asociază cu tumorigeneza în hibrizii celulelor HeLa × fibroblaste diploide umane, după cum prezența cromozomului 1 este implicată în supresia tumorigenezei în hibrizii celulelor din fibrosarcom × fibroblaste umane diploide și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu celule din tumora Wilms. Baza ereditară a neoplaziei se poate deduce și din identificarea aberațiilor numerice și structural cromozomale în numeroase tipuri de neoplazii: monosomia 22 asociată cu meningiom; translocația t (11; 22), în sarcomul Ewing; amplificare genică a oncogenei N-myc exprimată prin dubluminusculi (DM) și regiuni omogen colorate (HSR), în neuroblastom; deleții interstițiale și terminale, în țesuturi și linii celulare stabilizate, provenite din tumori precum cele care implică 1p32 - p36, în neuroblastom, 3p14-23, în carcinomul pulmonar cu celule mici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Stiles, 1985; Goustin și colab., 1986), după care ele sunt silențiate sau sunt menținute la un nivel bazal, minim de transcriere genică. Când, datorită unor mecanisme specifice de reactivare, protooncogenele redevin active, în cursul vieții postnatale, ele sunt convertite în oncogene celulare prin a căror activitate conduc la instalarea stării de transformare malignă a celulelor. Din „gene ale vieții” care asigură controlul proliferării celulare și al citodiferențierii, protooncogenele devin „gene ale morții”. Protooncogenele au fost bine conservate în cursul evoluției de peste
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sau al desfășurării unor diviziuni celulare pentru înlocuirea celulelor lezate de traumatisme sau care au suferit moarte fiziologică. Când protooncogenele suferă mutație sau sunt activate anormal și amplificate funcțional, în urma unor infecții virale sau translocații cromozomale, ele sunt convertite în oncogene celulare. Neoplazia este o condiție patologică în care se încalcă regulile fundamentale ale comportamentului celular normal. Malignitatea nu afectează o entitate celulară singulară, ci un complex extrem de heterogen de entități citofiziologice determinate de alterarea structural-funcțională a multor gene. Celulele maligne
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pledează existența unor leziuni premaligne care, în timp, creează baza instalării condiției maligne depline. Transformarea malignă este așadar un fenomen de tip „lovitură multiplă”, tumora fiind rezultatul mai multor evenimente independente care se produc într-o aceeași celulă. Transferul unei oncogene active într-o linie celulară imortalizată (cu proliferare continuă) îi conferă acesteia proprietatea de tumorigeneză, pe când transferul acesteia într-o linie celulară normală nu-i va conferi acesteia atributul tumorigenezei. Explicația constă în aceea că în celulele liniei imortalizate s-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proprietatea de tumorigeneză, pe când transferul acesteia într-o linie celulară normală nu-i va conferi acesteia atributul tumorigenezei. Explicația constă în aceea că în celulele liniei imortalizate s-a produs deja primul eveniment al procesului de transformare malignă, înainte de introducerea oncogenei active. Proprietatea de tumorigeneză poate fi conferită unei celule normale numai dacă sunt introduse simultan două oncogene activate. Oncogenele singulare nu induc transformarea malignă a unei celule normale. Numai anumite combinații de oncogene sunt eficiente în inducerea stării de transformare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumorigenezei. Explicația constă în aceea că în celulele liniei imortalizate s-a produs deja primul eveniment al procesului de transformare malignă, înainte de introducerea oncogenei active. Proprietatea de tumorigeneză poate fi conferită unei celule normale numai dacă sunt introduse simultan două oncogene activate. Oncogenele singulare nu induc transformarea malignă a unei celule normale. Numai anumite combinații de oncogene sunt eficiente în inducerea stării de transformare malignă a unei celule normale, ca de exemplu, oncogenele ras și myc, sau ras și E1A, din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
constă în aceea că în celulele liniei imortalizate s-a produs deja primul eveniment al procesului de transformare malignă, înainte de introducerea oncogenei active. Proprietatea de tumorigeneză poate fi conferită unei celule normale numai dacă sunt introduse simultan două oncogene activate. Oncogenele singulare nu induc transformarea malignă a unei celule normale. Numai anumite combinații de oncogene sunt eficiente în inducerea stării de transformare malignă a unei celule normale, ca de exemplu, oncogenele ras și myc, sau ras și E1A, din adenovirus. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]