54 matches
-
trei descendențe etimologice posibile, cu atît mai mult cu cît bazele lemn și leamă sunt cam nepotrivite pentru toponimizare, iar finalul a la prima și „infixul“ n la cealaltă sunt explicate neconvingător. Soluția descendenței slave e bine motivată lingvistic și onomasiologic (toponimele Valea Grajdului și Grăjdari, aflate în altă zonă, sprijină o astfel de verosimilitate geografică), cel puțin pentru topicele mai relevante. „Casa izolată“ descrisă ca obiect geografic denominat pentru unul dintre toponimele omonime Leamna poate să fie urmarea unei stîngăcii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de la un nume de persoană (comp. cu ceh. Mareș, Marusĕ, srb. Maroș, Marușa, bg. Marușa, alb. Marușe); de la adjectivul rom. mare și de la substantivul mure (care are și sensul de „negru“, vezi oaie mureșă „neagră“), putînd intra în aceeași serie onomasiologică cu Cerna și în seria formală Rareș, Țepeș, Lapteș, Brînzeș, Floareș, Verdeș. Atestarea în vecinătate a toponimului Marosháza, care desemnează o pădure, și a unui toponim Marospatak, lîngă Strigon, pare a înclina balanța spre un radical antroponimic. În cazul acesta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
soluție foarte simplă este cea oferită de Iorgu Iordan, care crede că Moldova provine dintr un entopic slav neatestat molidova, „locul cu molizi“ (la fel cu Lipova, „locul cu tei“), care, prin elidarea (dispariția) lui i neaccentuat, a devenit moldova. Onomasiologic, soluția este plauzibilă, pentru că entopicul a putut să denumească întîi valea (care era acoperită de molizi), apoi, prin metonimie, rîul care curgea prin ea. Fonetic, elidarea putea avea loc întrucît termenul slav, avînd mai mult de trei silabe, era accentuat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Padea, Padeș, Pădeșel etc. ne dă ocazia să constatăm încă o dată, „pe viu“, că geneza numelor de locuri trebuie reconstituită atît lingvistic (etimon, originea acestuia într-o limbă sau alta), cît și toponimic (statutul formanților, apelative, antroponime sau toponime; verosimilitatea onomasiologică a denominării topice, modalitatea de toponimizare: prin conversiune, prin transfer intertoponimic sau interonimic etc.). Parîng Numele se regăsește în Munții Parîngului, munții ParîngCindrel, precum și în Parîngul Mare și Parîngul Mic (vîrfuri din munții cu același nume). Toponimul este atestat pentru
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al apelativului romînesc („creastă înaltă, alcătuită din stînci mari și pietre tari“, „potecă“, „lespede de piatră“, „povîrniș“) nu este atestat, ci numai dedus prin comparația cu unii termeni romanici apropiați. Apelativul paring, parîng, „o specie de mei“, l-ar apropia onomasiologic de oronimele Malaia, Mohorul, care confirmă că în trecut unele cereale și alte plante „însoțitoare“ creșteau la altitudini mari. Acestea pot fi însă și supranumele unor oameni transonimizate în toponimie. Prahova Este numele unui rîu, lung de 193 de kilometri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sufix compus oviște „locul unde există sau a existat o așezare, o acoperire vegetată sau faunistică“, ne conduce spre etimologie, și anume: sl. tîrgoviște, „locul unde a fost un tîrg, adică un oraș comercial“. El se încadrează, astfel, în seria onomasiologică și lingvistică Săliște („locul unde a fost un sat“), Grădiște („locul unde a fost un oraș), Mostiște („locul unde a fost un pod“), Boiște (< sl. boiște, „locul de bătaie“ „locul unde se bat, deci se împerechează peștii“), Boliște („locul în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
posesiv slav turja, turje, format de acesta (cu sensul de „al bourului“). Toponime înrudite semantic sunt: Boura, Boureni, Dealu Bourului, Valea Boului, Dealu Bouriei etc. Numele acestea de locuri, atestate începînd cu secolul al XIV-lea, se integrează în grupul onomasiologic al așa-numitelor, mai ales de către geografi, zootoponime: Brebu, Boura, Colunul, Cerbaru, Fărcașa (< magh. farkas, „lup“), Catîra, Bivolele, Iepura, Lupa, Mînza, Poarca, Racovița, Taura, Ursa, Viezuri, Zimbroaia, Zimbru. Variațiile fonetice ale numelor, față de etimon și între ele, pot fi explicate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
slav în care a luat naștere și a evoluat, pînă la trecerea în romînă, toponimul este cel sud-estic, așadar de tip sîrbesc (ca în Dubova, Belareca, localități apropiate, al căror nume ar fi fost, în varianta bulgărească, Dîmbova, Bjalareka). Motivația onomasiologică o oferă numeroasele toponime romînești „sinonime“ (Olari, Olarii Vechi, Dealul Olarului, Groapa Olarului, Drumul Olarului, Olăreni, Olărescu, Olărești, Olăria, Olria, Olăreasa, Olărița) care împînzesc teritoriul țării. Vîrvor Este numele unui sat din județul Dolj și a unei păduri din Cîmpia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
doilea numărul de silabe. De la *vîlvor se poate ajunge la Vîrvor printr-o asimilare regresivă (l r > r r). Acesta fiind entopic, este foarte potrivit pentru a deveni toponim, mai ales că trei sate vecine au nume din același domeniu onomasiologic: Ciutura, Fîntînele, Ruptura (înlocuit cu Vîrvoru de Jos). Interesant este, pentru comparație, entopicul vîrvomare, înregistrat de Porucic cu sensul de „umflarea apei după ploi sau după topirea zăpezii“. I. Pătruț, preluat de DTRO, indică drept etimon numele de persoană *Vîrvor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Și reducția cu caracter lexical are, într-o oarecare măsură, acest rol de coeziune, la care se adaugă însă și capacitatea sa de a crea variante susceptibile să devină membre permanente ale vocabularului. * În cazul reducției cu caracter lexical, nivelul onomasiologic al sintagmei se perpetuează chiar și în afara contextului, în timp ce reluarea anaforică păstrează același nivel onomasiologic numai în context. * Tipul de omisiune admis de cele două categorii diferă: reducția cu caracter lexical permite suprimarea elementelor sintactice ajutătoare și a centrului grupului
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care se adaugă însă și capacitatea sa de a crea variante susceptibile să devină membre permanente ale vocabularului. * În cazul reducției cu caracter lexical, nivelul onomasiologic al sintagmei se perpetuează chiar și în afara contextului, în timp ce reluarea anaforică păstrează același nivel onomasiologic numai în context. * Tipul de omisiune admis de cele două categorii diferă: reducția cu caracter lexical permite suprimarea elementelor sintactice ajutătoare și a centrului grupului sintactic, în timp ce reluarea anaforică nu permite decât omiterea determinanților și menținerea obligatorie a nucleului. * Reducția
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
să recurgem la sintagma terminologică alegeri parlamentare: sensul termenului simplu este evident în orice context lingvistic, iar sintagma nu relevă, ci doar confirmă sensul respectiv. Este vorba, așadar, de o variantă terminologică scurtată a sintagmei alegeri prezidențiale, a cărei valoare onomasiologică este menținută la același nivel, indiferent de ambianța textuală. Situația poate fi apreciată drept tranzitorie între anaforă și condensare doar din cauza simplei și întâmplătoarei prezențe în text a cuvântului alegeri. 96 "Compusele din cuvinte întregi, de foarte multe ori, nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dur al sensului specializat". În funcție de comunicarea specializată, terminologia este clasificată în "terminologie internă" sau propriu-zisă (clasică) a specialiștilor, interpretată strict "în raport cu problemele comunicării specializate" (A. Bidu-Vrănceanu, 2010). Este conceptuală, sistematică, cognitivă, având un caracter normat și se înscrie în orientarea onomasiologică. Obiectivele acesteia privesc realizarea unor bănci de date terminologice. "Terminologia externă" (sau socioterminologia) pentru nespecialiști propune descrierea termenilor "ca fapte naturale (nu convenționale), similare cu cuvintele lexicului comun. Opoziția se face astfel între prescriptiv, normativ (caracteristici ale terminologiei interne) și
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
descrieri sincronice a semnificațiilor, încît, în prima jumătate a secolului al XX-lea, semantica și-a propus recunoașterea și analiza cîmpurilor lexicale, mai ales după apariția lucrărilor lui Jost Trier, care au stimulat atît abordările semasiologice, cît și pe cele onomasiologice. S-a dezvoltat astfel semantica lexicală care consideră cuvîntul ca unitate de bază a limbii. Cercetările realizate pe aceste premise au fost totuși parțiale și limitate, deoarece vizau numai anumite compartimente ale lexicului limbilor naturale. După anul 1960, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Perfectarea unui asemenea instrumentar și, implicit, a unei metode adecvate, este utilă, poate chiar necesară, pentru clarificarea sutelor, poate a miilor de loca oscura din textele tradiției biblice. Ca să nu vorbim despre cuvintele cu relevanță dogmatică prioritară, sunt numeroase sfere onomasiologice care, prin natura lor, au pus traducătorilor probleme dificile de echivalare și au creat astfel probleme de soluționat pentru filologii bibliști. Bibliografie 1. Izvoare BAILLY = A. Bailly, Dictionnaire grec-français, rédigé avec le concours de E. Egger. Édition revue par L.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Răcăuți - Răcăuții - Răcăușii - Răscăuții - Văcăuții (!); Ruginești - Rugeneștii - Ruginoasa - Rujeneștii; Stănești - Stăneștii - Stăneasca - Sineștii - Stănceștii; Șăsurile - Șesul - Șesurile; Tuta - Tutova - Tuța; Valea Arinilor - Valea Arenilor - Valea Arinelor - Valea Rinilor (!); Zemeș - Gemeșul - Zămeașii - Zămeștii - Zămișul - Zăureașii etc. etc. Din punct de vedere onomasiologic, materialul topic din Valea Trotușului poate fi încadrat în cele patru clase principale (care, la rândul lor, au alte subclase) stabilite de Iorgu Iordan, în monografia de referință - Toponimia românească: I. Topografice (care descriu natura locului, forma, poziția față de punctele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
numai aprinsă și bogată, dar și bine stăpânită. Istorie și exotism se confundă într-o lume romantică, uneori delirantă, abundentă în ciudățenii și surprize. Personajele par desprinse din legendă și basm, numele sunt sonore și neobișnuite, izvorâte dintr-o imaginație onomasiologică aparte. Eroii cad adesea în transă, acțiunea desfășurându-se astfel sub semnul ambiguității, accentuată și de un onirism care precedă tehnica lui Gala Galaction. Adesea ei se comportă ca niște posedați. Bunăoară, Decebal e dominat de patima luptei și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
literare ale proverbelor europene și din Orientul Îndepărtat (Gyula Paczolay, Univ. din Veszprém, Ungaria); Clasificarea a ceea ce este neclasificat: provocarea postproverbialității în studiile internaționale privind proverbele (Aderemi Raji-Oyelade, Univ.din Ibadan, Nigeria); Proverbele - abordări lingvistice și lexicografice versus etnografice logice onomasiologice ș.a. (Frantisek Cermak, Univ.Carolingiană din Praga, Republica Cehă); Panoramă a paremiografiei și paremiologiei grecești moderne (Evlampia Chelmi, Univ.din Atena, Grecia); Micro- și macrofuncțiile proverbelor în literatură (Grzegorz Szpila, Univ.Iagelonă din Cracovia, Polonia); Două experiențe diferite cu proverbe
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
și dificultățile de transcriere, arii de răspîndire a perfectului simplu sau a unor cuvinte, sesizarea unor date de istorie orală în texte dialectale). A analizat (prin cîteva studii remarcabile) raportul dintre termenii de înrudire și termenii de adresare, cîteva cîmpuri onomasiologice (animale domestice, pieptănat), evoluții semantice (venind de pildă în sprijinul etimologiei cuvîntului mire din lat. miles "soldat"), verbe delocutive derivate din imprecații: a drăcui, a răuli (a da răului), a firui (fir-ar...) etc. Alte contribuții privesc morfologia (o formă
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
acestea sunt toate calitățile unei cărți ca Literatura luciferică. Rămâne de verificat o informație interesantă referitoare la titlul real al romanului lui Bolintineanu, care ar fi Manoel, nu Manoil, cum s-a încetățenit, afirmă Cernătescu sprijinindu-se pe noi considerații onomasiologice, prin perpetuarea unei erori editoriale. În rest, nesfârșitele glose despre cercurile frecventate de Budai- Deleanu, despre rețeaua misterioasă din spatele afirmării timpurii a lui Arghezi sau despre secretul lui Bacovia (una mai contextuală și mai aerată decât alta) sunt, literar, irelevante
Cum grano salis by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5930_a_7255]
-
nu au nici o justificare în argumentare (sînt mijloace pamfletare, formă de umor ieftin practicat masiv de jurnalismul de tip România Mare); ele îi dau însă autorului articolului și ocazia să-și atribuie prestigiu științific, prin aluzia vagă la dispute filosofice onomasiologice și mai ales prin citarea detaliată a dicționarelor. Autorul textului se plasează astfel în interiorul unei paradigme de discurs căreia îi contrazice permanent regulile. Șubrezenia textului e dată de faptul că interpretările subiective, insinuările, atribuirile de intenții se bazează pe aparente
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
curente de folosire - cu importante evoluții de-a lungul timpului - a termenilor cei mai uzitați în relația muncă-răsplată. Materialul documentar vast care a stat la baza acestei curajoase întreprinderi - o mare parte din el inedit -, documente oficiale de o bogăție onomasiologică uimitoare (hrisoave, izvoade, catastife, răvașe, țidule, pravile, arătări, așezăminte, bugete, nizamuri, norme, rezoluții, danii, diete, tocmeli etc.), a condus-o pe cercetătoare deseori la confluența mai multor domenii de cercetare și, implicit, la relevarea unor aspecte extralingvistice deosebit de interesante. Interpretarea
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
același plan etimologia unui cuvânt important ca talpă sau a socoti cu cea a unui cuvânt oarecare, aproape necunoscut, ca mătăhuie, de exemplu. Criteriul semantico-onomasiologic este asemănător cu cel funcțional, în sensul că apartenența unui cuvânt la un anumit câmp onomasiologic poate fi un indiciu important. Criteriul istorico-social - sau, altfel spus, cunoașterea istoriei populației a cărei limbă o analizăm - nu poate fi ignorat. În cazul românei, istoria politică (apartenența la state diferite) și istoria culturală (până la Marea Unire, Transilvania a fost
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
domeniu semantic mai închis sau mai puțin închis. O sferă semantică închisă este terminologia corpului uman, cunoscută prin conservatorismul ei, ce urcă până la indo europeană; în acest caz, împrumutul are valoare deosebită. Comparativ, împrumutul de cuvinte aparținând domeniilor semantice (sau onomasiologice) îmbogățite de împrumuturi în mod frecvent, cum sunt moda, alimentația, comerțul, armele, bijuteriile etc., are valoare mai mică. Un caz surprinzător este cel al numelor de culori de origine germanică (blank, blao, brun, gris) pătrunse de timpuriu în limbile romanice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
carolingiene, fr. mare a fost împrumutat din vechea germanică nordică; it. pantano este un cuvânt de origine preromanică, iar it. palta (din dialectele nordice) provine dintr-o rădăcină mediteraneeană; cat. bassa și sp. balsa sunt din substratul iberic. Dintre domeniile onomasiologice afectate de împrumuturile romanice timpurii, fauna și flora prezintă cel mai mare număr de termeni de acest fel. Pentru conifere, se păstrează din latină doar pinus (în toate limbile romanice) și abies „brad“, aproape dispărut (păstrat doar în dialectele italienești
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]