5 matches
-
la drum încă de pe vremea când făcea cunoștință cu lucrările lui Sextil Pușcariu, Nicolae Drăgan, George Giuglea, Th. Capidan și mulți alții. Vasile Scurtu intră în lumea lingvisticii românești cu ,,Termenii de înrudire în limba română'', prima lucrare românească de onomasiologie și printre puținele în lume. Autorul prezintă în cele peste 400 de pagini un material inedit pe care l-a înregistrat, în general, din zona Năsăudului, dar face referiri și alte zone din țară: Banat, Oltenia, Muntenia, Crișana, Maramureș, Mehedinți
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_termeni_de_inrudire_in_lim_al_florin_tene_1364876291.html [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
apreciind cartea ca fiind una dintre cele mai bune și mai bogate în domeniul romanic în general. ,,D-voastră aveți cunoștințe largi de limbi romanice, precum și o bună informare în domeniul limbii maghiare, ceea ce este necesar pentru o lucrare de onomasiologie românească''. Dr. Werner Bahner de la Universitatea din Berlin îi scrie: ,, După părerea mea este un studiu onomasiologic cum se cade. Vă felicit. Voi avea mare nevoie de cartea d-voastră în lunile următoare, fiindcă pregătesc acum un studiu despre elementele
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_termeni_de_inrudire_in_lim_al_florin_tene_1364876291.html [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
individ care o uzitează. În prima parte a cuvântului pot fi adăugate noțiuni reprezentative sau parafrazabile, iar modulul rădăcină al cuvântului compus se află de obicei la sfârșitul acestuia. Alcătuirea și folosirea noilor noțiuni se instituie specific în registrele de onomasiologie, semantică și semiotică a graiurilor regionale. Limba germană standard cuprinde cca 75.000 de cuvinte de bază , iar numărul total de lexeme este apreciat la 300.000 - 500.000, în funcție de autor și mod de numărare. De exemplu: Astfel de cifre
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
astăzi, Doftănețul Mare și Doftănețul Mic (un fel de „contradicție în termeni“ între sufix și determinant, la primul, un pleonasm la al doilea). Apelativul bulgăresc dohod, „apropiere, acces, sosire“, propus ca bază a acestor toponime nu este plauzibil din perspectiva onomasiologiei geografice (nu are paralele denominative) și imposibil ca evoluție fonetică (nu pot fi explicate sincoparea lui o, asurzirea lui d și asocierea cu sufixul romînesc -eana, -ana). Ipoteza lui I. A. Candrea privind descen dența fonetică și semantică de la apelativul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lingvistică aplicată (pe care Hașdeu a preluat-o de la Baudouin de Courtenay), afirmă că "Cei doi termeni exprimă o distincție care stă în legătură cu scopul propriu-zis al cercetării. Prin lingvistică aplicată el înțelege studierea limbii în raport cu realitatea reflectată, cercetarea limbajelor funcționale, onomasiologia etc., în general studiul limbii ca expresie a formelor de cultură și de civilizație ale unui popor [s.m. C.M.]" (Brâncuș, 1988, p. X). Observația lui Gr. Brâncuș este corectă și foarte importantă, fiindcă, într-adevăr, prin modul în care vede
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]