184 matches
-
Vrei să dai în diabet?! Toate astea-s mie-n sută cu zahăr. Babacul îi sări, plictisit, în ajutor: -Of, las-o în pace, omule, îi strici cheful cu atâta monitorizare! Papa mârâi ceva în barbă, Babacul îi replică tot onomatopeic... Flower-Power, însă, nu-i băga în seamă. Cu ochi strălucitori de copil poznaș, își ordonă prada pe o tipsie cerută discret unui chelner. Pe lângă fructe, apăruseră și un borcănel cu scobitori, un bol delicat din cristal din care se ițeau
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
Impresionantă este puterea de sugestie prin care G. Bacovia reușește să ne prezinte într-o osmoză prezentul cu trecutul foarte îndepărtat, mergând până la identificarea lor. Poezia impresionează, în al doilea rând, prin imaginile auditive plângând, plasate în rimă cu valoare onomatopeică. Utilizarea verbelor la indicativ: mă izbește, tresar, simt, se întinde, mă găsesc, se prăbușesc, mă duce, exprimă starea permanentă de coșmar a poetului, pentru că descoperă o realitate care îl desființează ca om. Poezia surprinde și prin muzicalitatea versurilor. Eufonia se
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
să o sărute din nou pe sâni apoi coborî spre ombilic cu mici sărutări scurte și dese în timp ce mâna lui continua să se furișeze cu viclenia unui șarpe veninos printre picioarele fetei din ce în ce mai strânse. Ana îi mângâia părul scoțând sunete onomatopeice de plăcere. Era în extaz. Nu mai trăise așa ceva niciodată și nu avusese nici cum să viseze la ele, lipsind aceste momente din viața sa. Era fericită! Era iubită! Oare Costache o iubește sau doar dorește să se culce cu
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fiori_cu_zmeura.html [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
în pakanh(Australia), toate »vânt ». De fapt chinezii îl scriu feng înțeles de altii fără g final: taifun în germană, fohn în engleză, dar fan în cărțile rusești. Acad. Gr. Brancus îmi sugerează telefonic (martie 2014) că vânt poate fi onomatopeic. Prin anii 70 discutăm despre originea limbajului și îi spuneam acad.Al.Graur teoria mea revoluționară despre relația omului cu Cerul, Pământul, Soarele. Pe vremea aceea se considera că nu se poate ști ce a stat la originea limbajului. Lumea
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404721720.html [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
utilizării lor „șrapnea, bumbi, câlți, praf(uri)”, pentru a adjudeca spre final (prevăzut a fi devastator) nimicitoarele arme de artilerie grea de mai târziu, precum „tunul” (i-a dat un „tun”, pentru a marca cacealmaua trasă păgubitului), pentru a capota onomatopeic în declicul nimicitoarei arme: Buuum!”. După cum, în dulcele stil anglo-saxon, să fie preluat același echivalent românesc de mai sus, pentru a desemna o perioadă de avânt economic din istoria dezvoltării unei societăți („Boom econoimic!”). Pânda de a greși a confratelui
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
nu știe de ce râde, cum să râdă dacă nu pricepe ... etc; (se instituie ca un indicator al culturii sau nivelului de inteligența și educație); Iar râsul: nechezat, behăit, ca un tril, grohăit, lătrat ... etc; (caracterizează, eficient și drastic, prin valențe onomatopeice corespunzătoare). Nu putem vorbi însă de umor și râs fără să amintim de funcțiile și atributele sale sociale pentru că, din acest punct de vedere cele două manifestări au implicații profunde în procesul de formare și întreținere a grupului în limitele
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
folosește pentru definirea noțiunii de negru și varianta „blah” importată (sic!) din Old High German (vezi Merriam-Webster Dictionary, G. & C. Merriam Company Publishers, Springfield, Massachiusetts, USA, 1966, pg. 87). Încercând să tăiem firul în patru, ne punem întrebarea dacă grupajul onomatopeic englezesc „Blah, blah, blah” nu își trage cumva originea, nu din instabilul cuvânt spaniol „hablar” ci de la porecla dată acestor oameni negricioși, adică a blackilor (blachilor, sau blahilor), sau mai precis din persiflarea pronunției repezi a vorbirii acestora, care neînțeleși
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_o_privire_sinopt_george_roca_1372440559.html [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
Ce ți-am furat-o din păcate,/ Mă fac să cânt dar și să tac// [...]// Sărutul cel din fapt de seară,/ Îmbrățișarea din iatac,/ În mare parte voluntară,/ Mă fac să cânt dar și să tac...”. Iată și efectul refrenului onomatopeic amplasat în al doilea și al patrulea vers, în fiecare dintre cele patru catrene ale poeziei “Albinuța”, un armonios text pentru un eventual (inspirat pe măsură) cântec destinat repertoriului muzical pentu copii: “Ziua-ntreagă, vrei nu vrei:/ Zum-zum-zum!/ Colo-ncoace
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
Articolele Autorului Și acest verb e în legătură cu soarele, acum îl vezi într-un loc pe cer, iar peste câteva ore el este în altă parte: a sărit dintr-un loc în altul. Astfel, engl. jump „probabil imitativ de la sunetul săriturii (!)“, onomatopeic după alții, poate fi comparat cu fenic. šampaš „soare“ cu finalul dispărut și cu š > ž (= j); de la sapas (tot fenician) e saf „a sări“ în cușitică și hop! în foarte multe limbi (a se vedea și hope, speranța, ca
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1442298667.html [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
kudzu irl. Nem magh. ég CERUL P CERUL B CERUL F CERUL T ciuvaș pelet scit. abra thai fa etr. falado ciuvaș tura Rămân neincluse: sl. nebo, germ. Himmel, fin. Jumala, ainu nisor, basc zeru, engl. heaven etc. Deși teoria onomatopeică și a interjecțiilor rămâne în picioare, nu se poate ști de ce unele onomatopei și interjecții au rămas și astăzi, iar altele s-au transformat în cuvinte. Ca să glumim, vom spune că primul cuvânt scos de om a fost au! din
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1413353501.html [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
ar avea-o soacră pe...Andreea Pora. Danei Grecu (Antena 3) Gurița-i subțiată e-o aprigă turbină Dar nu trasformă vorba în lumină, Căci negreșit se stinge becu’ Când la verbo-centrală-i...Dana Grecu. Lui Mircea Badea (Antena 3) Cu onomatopeicul său stil (Prin felul cum imită regnul animal), Privit și-n față, și-n profil Constați că Mircea Badea-i...papagal. Jurnalistului Eugen Chelemen (sporadic la tv) Știu o gură muierească Transplantată altui gen; Acum gura nefirească Turuie la...Chelemen
EPIGRAME INSPIRATE DE JURNALIŞTII TV. „DE PARTID” de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 by http://confluente.ro/Epigrame_inspirate_de_jurnalistii_tv_gheorghe_parlea_1344166554.html [Corola-blog/BlogPost/354960_a_356289]
-
să) montajul, de a complini producția lui Robert Wilson cu secvențele de trecere. Pe fundalul imens, adulmeca frenetic un rinocer, căutându-și hrană. Actorii (dotați, fiecare, cu microfoane la vedere, pentru că sonoritatea replicii să-i cutremure pe spectatori, iar sunetele onomatopeice sau mugetele să atingă măcar pragul de 120 de decibeli) se duelează repetând, ca un tonomat stricat, replici aiuritoare de tipul ,,Câte picioare are o pisică?“... Tabloul scenic următor frapează prin mesele răsturnate și reducerea la doar trei a numărului
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
un de la pronumele demonstrativ de depărtare forma populară ăla. Conversiunea nu face altceva decât să sporească valoarea depreciativă a cuvântului de bază. Compusele sunt formate prin alăturare într-un mod foarte ingenios. Scârța-scârța pe hârtie este format prin repetarea interjecției onomatopeice scârța și cuvântul de origine grecească hârtie. Coate-goale este format din două cuvinte de origine diferită: cot< lat. cubitus și gol < sl. golu. Mațe-fripte este alcătuit din cuvântul mațe provenit din lat. matium și adjectivul fripte format prin conversiune de la
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
simți vinovat? Cum o fi fost secunda asta în care eroul meu de colectiv a simțit că fizicul se luptă împotriva rațiunii? Că instinctul lui de supraviețuire îl ajută, dar lovește în ceilalți? Ce era în jur? Care era decorul onomatopeic? De ce își amintește doar asta și nu și faptul că și-a ajutat prietena? Oare directorii din educație își pun întrebările astea când dau din coate? Care e legătura cu educația? Am vorbit mult cu el despre acest „scenariu de
„Ăștia vii ne simțim toți vinovați. M-am luptat pentru un loc în față și nu pot să trec peste asta. Vreau să mor...” by https://republica.ro/zastia-vii-ne-simtim-toti-vinovati-m-am-luptat-pentru-un-loc-in-fata-si-nu-pot-sa-trec-peste-asta-vreau [Corola-blog/BlogPost/337941_a_339270]
-
Impresionantă este puterea de sugestie prin care G. Bacovia reușește să ne prezinte într-o osmoză prezentul cu trecutul foarte îndepărtat, mergând până la identificarea lor. Poezia impresionează, în al doilea rând, prin imaginile auditive „plângând“, plasate în rimă cu valoare onomatopeică. Utilizarea verbelor la indicativ: „mă izbește“, „tresar“, „simt“, „se întinde“, „mă găsesc“, „se prăbușesc“, „mă duce“, exprimă starea permanentă de coșmar a poetului, pentru că descoperă o realitate care îl desființează ca om. Poezia surprinde și prin muzicalitatea versurilor. Eufonia se
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-bacalaureat-rezolvate-limba-si-literatura-romana-2/ [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
întregii omeniri, nu va afla niciodată răspunsul. Chiruță însă, om al oportunităților exploatate la maximum în folosul său, profită de tăcerea ce se lăsase, tăcere necesară surprinderii, pe cât posibil fără nici o pierdere a tuturor dialogurilor, mai mult sau mai puțin onomatopeice venite din interiorul blocului, răcni spre disperarea întregii asistențe: - Oameni buni! Dragi tovarăși! Iată, profesorii au declarat grevă și nici nu vor încheia situația elevilor pe anul școlar în curs! Ei și-au cerut însă scuze copiilor pentru că vor rămâne
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420735730.html [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
septembrie 2015. Și acest verb e în legătură cu soarele, acum îl vezi într-un loc pe cer, iar peste câteva ore el este în altă parte: a sărit dintr-un loc în altul. Astfel, engl. jump „probabil imitativ de la sunetul săriturii (!)“, onomatopeic după alții, poate fi comparat cu fenic. šampaš „soare“ cu finalul dispărut și cu š > ž (= j); de la sapas (tot fenician) e saf „a sări“ în cușitică și hop! în foarte multe limbi (a se vedea și hope, speranța, ca
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
mai mult Și acest verb e în legătură cu soarele, acum îl vezi într-un loc pe cer, iar peste câteva ore el este în altă parte: a sărit dintr-un loc în altul.Astfel, engl. jump „probabil imitativ de la sunetul săriturii (!)“, onomatopeic după alții, poate fi comparat cu fenic. šampaš „soare“ cu finalul dispărut și cu š > ž (= j); de la sapas (tot fenician) e saf „a sări“ în cușitică și hop! în foarte multe limbi (a se vedea și hope, speranța, ca
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
tainică de după moarte. Cavoul reprezintă trecerea dintr-o dimensiune în alta a poetului, acolo se exprimă divinul și meditează în singurătata lui deplină: „Stam singur în cavou... și era vânt... / Și scârțâiau coroanele de plumb.” (Plumb, 1965:37). Imperfectul verbului onomatopeic „scârțâiau” creează o atmosferă de teamă pentru viul trecător prin noaptea neînțelesului și dă un sens continuității vieții după moarte. La prezent, verbul „scârțâie” arcuiește și tensionează starea poetului în anotimpul rece, când încă „ ...crengi ostenite / Pe garduri bătrâne, pe
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
eului pregătit pentru călătoria în Univers, cu totul diferit de fumul înecăcios pierzător de viață. Clipele egoului sunt un țârâit veșnic, o scurgere a timpului într-un infinit cosmic unde „răgete lungi / Pornesc din ocol” (Pastel, 1965:38). Substantivul participial onomatopeic, la plural, „răgete”, urmat de adjectivul „lungi”, creează un spațiu în care teama de natură este continuă, un produs al nostru și o întărire a poetului tocmai pentru a se înțelege că eternitatea este continuarea unei alte vieți lipsită de
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
râd în hî, în ha...”. Punctul, imaginea vizuală a creșterii și a infinitului, creează în Univers o lume nouă, transferată spre împlinire a voii deusiene. Cele două sunete ale exprimării râsului, „hî” și „ha”, nu sunt altceva decât două elemente onomatopeice ale unei manifestări sarcastice, ale dorinței exprimării unei tensiuni nervoase, delirante. Sunetul aramei, metal cu o rezonață specifică și vibrații puternice, este des amintit de poet când dorește să se apropie de divinitate: „Când sună arama în noaptea deplină” (Pălind
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
și vibra prin cuvântul său cu zeci de înțelesuri. La el scârțâitul aducea când liniște, meditație în siciriul greu de plumb, când neliniște, teamă, revelație. În poezia „Vals de toamnă” (1965:116) este interesantă accepția în sens dublu al gerundivului onomatopeic „hohotind” urmat după versul „O lasă-mă acum să te cuprind...„ , în expresia dialogată „ - Hai, să valsăm iubito, hohotind” ce ar putea sugera sentimentul de bucurie față de eliberarea de sumbru, de scăparea de „funerar”, o teamă față de un eventual sfârșit
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
Un cântec, / Un cântec ce-l tot aud: / - La muncă... „. Oare care să fie sensul acestei expresii care a dat vieții omului un nou sens? Oare unde sunt îndemnurile la ridicarea anticelor piramide, sau a Coloseumului, a Romei, a Sarmisegetusei? Onomatopeicele interpretări ale căderii cu greutate ale târnăcopului, „trosc”, crăpând rigida piatră de granit, sau a ciocanului, „poc”, nivelând ceea ce „hârșâitul” pietrei abrazive urma să dea finețea obiectului prelucrat. Îndemnul la muncă este total, nu particular, este tot ceea ce omul a
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
să o sărute din nou pe sâni apoi coborî spre ombilic cu mici sărutări scurte și dese în timp ce mâna lui continua să se furișeze cu viclenia unui șarpe veninos printre picioarele fetei din ce în ce mai strânse. Ana îi mângâia părul scoțând sunete onomatopeice de plăcere. Era în extaz. Nu mai trăise așa ceva niciodată și nu avusese nici cum să viseze la ele, lipsind aceste momente din viața sa. Era fericită! Era iubită! Oare Costache o iubește sau doar dorește să se culce cu
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390109845.html [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
începu să o sărute din nou pe sâni, apoi coborî spre ombilic, cu mici sărutări scurte și dese, în timp ce mâna lui continua să se furișeze, cu viclenia unui șarpe, printre picioarele fetei, din ce în ce mai strânse. Ana îi mângâia părul, scoțând sunete onomatopeice de plăcere. Era în extaz. Nu mai trăise așa ceva niciodată și nu avusese nici cum să viseze la ele, lipsind aceste momente din viața sa. Era fericită! Era iubită! Oare Costache o iubește sau doar dorește să se culce cu
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 by http://confluente.ro/Balul.html [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]