260 matches
-
de imagini stocate în memorie (deci din zona conștientului). Se crede că numărul de imagini din inconștient este imens. Nu putem ști cu adevărat, căci mintea conștientă nu are acces acolo. Acest depozit, s-a format pe parcursul dezvoltării filogenetice și ontogenetice a omului. În cursul dezvoltării filogenetice, adică pe parcursul evoluției omului, miile de generații anterioare au adăugat imagini provenind de la diferite experiențe trăite. Imaginile înregistrate (sub formă vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, etc.) au coborât din conștient în inconștient și au format
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
se mai transmit urmașilor în forme tot mai atenuate. Iată cum părinții, moșii și strămoșii fiecăruia dintre noi au contribuit până și nivelul sentimentelor noastre actuale. Totuși, acumularea de imagini în inconștient se face în cea mai mare măsură pe parcursul ontogenetic al individului, adică de la stadiul de embrion până la naștere, și de la naștere până la moarte. Sunt mai clare și se mențin mai mult în inconștient - fiind considerate mai importante imaginile înregistrate în urma unor stări psihice puternice sau în urma unor acțiuni îndelung
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
început, iar în cazul al doilea se realizează un acces masiv la banca de date a inconștientului. Din punctul de vedere al psihologiei transpersonale, inconștientul funcționează ca o imensă bibliotecă, unde este depozitată întreaga informație acumulată de individ pe parcursul său ontogenetic, ci și informația arhetipală (acel inconștient colectiv, transmis genetic). Este bine de știut că dacă individul execută zilnic operațiuni de rutină, având o viață personală săracă, în inconștient se vor stoca imagini-clișeu, de slabă varietate. În vis, prin combinări de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
biologicului, întărind starea de sănătate, ci și a psihologicului, producând o creștere a fericirii. Trebuința de realizare de sine a apărut mai târziu în evoluția omului. Se poate spune că acest adevăr este valabil atât sub aspect filogenetic, cât și ontogenetic (atât ca evoluție a speciei sale, cât și ca dezvoltare a individului). Realizarea de sine acționează pe termen lung, menține tensiunea în interesul scopurilor îndepărtate, de multe ori de neatins. Persoana care nu înfăptuiește realizarea de sine nu-și valorifică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
care, la rândul său, influențează favorabil Încrederea În sine. Este știut că o stimă de sine pozitivă ne permite să acționăm eficient, să ne simțim bine În propria noastră piele, să facem față dificultăților existenței. Într-o etapa a dezvoltării ontogenetice, precum adolescența, tinerii trebuie Încurajați să-și construiască o stimă de sine pozitivă care să-i ajute să relaționeze mai bine cu ceilalți, care să-i ajute să se exprime mai bine, să comunice mai ușor, să acționeze mai eficient
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
unei paralele între experirența artistică, definită ca o manifestare a potențelor creatoare ale omului și experiența religioasă, tradusă printr-o complexă formulă ce înglobează la rândul său termeni precum cei de sacru, religie sau religiozitate 140. Raportându-ne unei perspective ontogenetice, putem remarca cu destulă ușurință faptul că religia și evoluția religiozității individului se află într-un raport special cu gradul de maturizare biopsihică a individului și, totodată, cu gradul său de cunoaștere. Legat de acest aspect, înțelegând religia ca un
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
află sub control genetic, dar genele implicate în realizarea sa nu sunt încă identificate. Informația genetică pentru programul de mobilizare și invazie celulară este prezentă în genomul tuturor celulelor și este utilizată în condiții normale, în diferitele etape ale dezvoltării ontogenetice. Celulele endoteliale au proprietatea de mobilizare ca trăsătură normală, fiziologică, în angiogeneză. În embriogeneză și morfogeneză, mobilizarea și invazia celulară sunt procese normale și asigură arhitectura viitorului organism. În perioada implantării embrionului în mucoasa uterină, astfel de proprietăți sunt manifestate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
inducerea tumorigenezei. Clasificarea protooncogenelor s-a realizat având ca reper tipul de proteină pe care acesta îl codifică. Proteinele codificate de protooncogene participă la procese metabolice esențiale, legate de creșterea și diviziunea celulară (proliferare celulară), precum și de citodiferențiere, în dezvoltarea ontogenetică a eucariotelor multicelulare. Proteinele codificate de protooncogene fac parte din categoria largă a integrinelor și reprezintă relee moleculare cruciale în funcționarea normală a circuitelor biochimice ale tuturor activităților celulare, la toate organismele eucariote. Multe protooncogene codifică pentru proteine transductoare de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la moartea zigotului. Altfel, în condiție heterozigotă, toate celulele retiniene pot sta la originea a tot atâtea clone celulare transformate malign. În forma sporadică a retinoblastomului, ambele mutații trebuie să apară în una și aceeași celulă retinală, în cursul dezvoltării ontogenetice, numai că o asemenea probabilitate este foarte mică. Dar, dacă cele două mutații independente apar într-una și aceeași celulă retinală, aceasta va suferi procesul de transformare malignă, manifestată prin retinoblastom. Modelul Knudson cunoscut și sub denumirea de modelul dublei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de către unul dintre părinți. În consecință, mai este necesară o singură mutație, pentru a fi îndeplinită cerința „dublei lovituri” a modelului Knudson. A doua « lovitură », este reprezentată de o mutație somatică care poate să apară în orice moment al dezvoltării ontogenetice, de la formarea zigotului (mutație zigotică) sau a embrionului (mutație embrionară) până în perioada postnatală. În forma sporadică a retinoblastomului, ambele mutații sunt somatice și numai când apar coincidental în una și aceeași celulă retinoblastică - situație excepțional de rară - ele conduc la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
complexe, precum cogniția sau motivația, nu acoperă domeniul. Se are în vedere ansamblul individului uman atât în dimensiunea sa biologică, dar și conștientă, ce există în cadrul unei nișe ecologice umane dimensionate prin logos, norme și valori, individ ce se dezvoltă ontogenetic, precum și de-a lungul unui parcurs de viață, se afirmă în cadrul unor diverse situații, interacționând cu alți oameni într-un context sociocultural dat. În zona psihologiei persoanei psihanaliza se intersectează cu doctrinele ce s-au dezvoltat din ea: cercetările orientate
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
social, formându-se expectații și credințe în raport cu acesta (Astington, 1993Ă. Aceste atribute cognitive, afective și motivaționale incipiente devin predictive pentru personogeneza ulterioară doar atunci când sunt congruente cu cele ale mediului social. Altfel, rămân simple reacții la stimulii externi fără contribuție ontogenetică. În același context, deprinderile din prima copilărie sunt mai rezistente la influențele factorilor de mediu atunci când sunt dominant moștenite (Tessler, 1993Ă. A putut fi însă stabilită o corelație pozitivă între memoria de recunoaștere din primii ani de viață și QI
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
largă decât aceste două componente. Pentru psihiatrie, analiza terenului implică o dublă perspectivă: personologică și psihopatologică. Aceasta presupune o lungă suită de aspecte, între care pot fi menționate: încărcătura genetică, sexul, vârsta, istoria de viață biologică, parcurgerea etapelor dezvoltării psihologice ontogenetice mediate de relațiile interpersonale formative, biografia în ansamblu, parcurgerea ciclurilor vieții, inteligența nativă și modelată de educație, fondul de cunoștințe și organizarea acestuia după liniile de forță ale opiniilor, convingerilor și credințelor, structura și tipologia caracterială, statutele și rolurile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dat, reprezentarea devine o punte epistemică dintre boala mintală și faptă, de natură predominent ontologică, lipsa reprezentării fiind considerată un simptom de boală mintală din care decurge nonimputabilitatea faptei. Expertiza medico-legală psihiatrică Își afirmă, În al doilea rând, viziunea sa ontogenetică privind natura și evoluția comportamentului deviant, reflectată În cauzalitatea științifică a diagnosticului ca fiind „Înafara oricărei Îndoieli rezonabile”.Plecând de la realitatea faptului că e mai facil a lua un om sănătos ca bolnav decât invers (a se vedea experimentul Rozenham
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
între intestinul primitiv și acest mugure. Ulterior ia naștere septul esofagotraheal, ce va împărți intestinul primitiv în porțiunea posterioară (esofagul) și porțiunea anterioară (arbore traheo-bronșic). Dezvoltarea anormală a arborelui traheobronșic are ca rezultat formarea de chiste bronhogenetice. Chistele apărute precoce ontogenetic au localizare mediastinală și nu comunică cu arborele traheo-bronsic, iar cele apărute mai târziu sunt situate spre periferie și pot avea o comunicare bronșică (reprezintă 25% din chistele bronhogenetice). Chistele esofagiene apar ca un viciu de vacuolizare a esofagului, care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
punctele nodale ale plexurilor enterice. Pentru natura neurală a acestora pledează faptul că sunt sensibile la colorația vitală cu albastru de metilen și conțin corpusculi Nissl. Cercetările de histofiziologie modernă a celulelor ganglionare de la nivelul plexurilor enterice au stabilit că ontogenetic, morfologic și funcțional, acestea aparțin mai mult parasimpaticului decât simpaticului. De aici opinia dependenței lor de sistemul nervos parasimpatic, admisă de majoritatea autorilor. Deși conferă musculaturii tubului digestiv un grad de independență funcțională mai mare decât al altor organe, plexurile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a plexurilor intramurale. Existența plexurilor microganglionare intramurale faringiene și în structura limbii, semnalată de Remak încă din 1840, este reconfirmată de numeroase studii recente care susțin existența SNE faringolingual (30, 31). Omologarea acestora cu segmentul incipient al SNE este justificată ontogenetic și numeroase date imunohistochimice și experimentale par să confirme că aceste structuri plasate strategic la intrarea în sistemul de import ar putea fi considerate drept un „ochi chimic” al celui de „al doilea creier” care este SNE. Pe aceste criterii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și asimetrice. Sinapsele axo-somatice sunt mai numeroase la nivelul celulelor piramidale, ale celulelor Purkinje, fiind mai reduse în neuronii din nucleul caudat sau în cei talamici. Ele sunt dispuse sub formă de buton terminal, în calice sau coșuleț. Prin studii ontogenetice s-a constatat că apariția sinapselor axo-somatice este relativ tardivă în procesul de maturare a neocortexului cerebelos, fiind corelate cu nivele crescute ale activității excitatorii. În unele sinapse axo-somatice terminațiile axonale sunt extrem de dezvoltate acoperind o mare suprafață a corpului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secreției pancreatice. Lanțul structural polipeptidic al CCK-PZ se găsește sub două forme moleculare - una cu 33 de aminoacizi, iar alta cu 39 de aminoacizi. Segmentul terminal al CCK-PZ, și anume carboxil-pentapeptidamid, este identic cu al gastrinei, reflectând probabil o origine ontogenetică comună. În afară de mucoasa duodeno-jejunală, CCK-PZ se mai găsește în plexurile mienterice Auerbach, submucoasele Meissner și creier (aici, în cantități chiar mai mari decât în intestin). În ceea ce privește acțiunile sale biologice, CCK-PZ este un puternic stimulator al enzimelor pancreatice (secreție ecbolică) și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Stârnirea plăcerii sau neplăcerii la cățelul cumpărat sau provenit din prăsilă proprie, este una dintre metodele ce se folosesc În cursul dresajului de disciplinizare, pentru deprinderea cu lucruri noi și concrete, care devin reflexe. În perioada dezvoltării lui filogenetice și ontogenetice, câinele posedă unele reflexe Înnăscute pe baza cărora se formează altele, prin dobândire. Plăcerea și neplăcerea se realizează prin recompense și, respectiv, prin pedepse. Aici intervine deja arta educatorului și dresorului, care trebuie să-și pună și să răspundă la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
moment dat cu cel obținut la un altul sau a profilului fiecărui moment cu fiecare dintre celelalte, este utilizat frecvent termenul, mult mai sugestiv, cross-temporal. Această perspectivă pleacă de la premisa că, deși persoana suportă de-a lungul timpului o dezvoltare ontogenetică stadială, între aceste stadii, multe elemente de structură psihologică se conservă, chiar dacă într-o formă relativ diferită, conferind prin aceasta temeiul unității și unicității de expresie, ca atribute definitorii ale personalității. Desigur, nu toți cercetătorii au fost de acord, unii
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la diferiți agenți patogeni, mutantele au însușiri parazitare diferite de ale genitorilor. În cursul vieții lor plantele suferă de asemenea, modificări ale rezistenței sau sensibilității față de agenții patogeni, datorită și altor cauze interne dintre care enumerăm: fluctuația vitalității plantelor, modificările ontogenetice, fertilizarea nerațională etc. Factorii externi. Asupra agenților patogeni și plantelor factorii mediului extern acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
glandele mamare, Mediu= totalitatea factorilor fizici, chimici, meteorologici dintr-un loc cu care un organism vine în contact (temperatura, umiditatea, solul, apa, peisajul); Metamorfoză= ansamblu complex de modificări morfologice, fiziologice și comportamentale suferite de unele animale în cursul dezvoltării lor ontogenetice; Monument al naturii= zonă sau obiectiv natural care se impune a fi conservat și transmis generațiilor următoare datorită importanței lor științifice, estetice sau rarității; Monoxid de carbon= gaz toxic, incolor, inodor, rezultat din combustii incomplete, care însumează cel mai mare
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
teme educative, referitor la reacțiile copiilor ei: „Așa cum degetele de la o mână nu seamănă unul cu altul, așa sunt și copiii mei, dar la oricare din degete m-aș lovi, durerea mea-i la fel de mare.” Pornind de la ideea că dezvoltarea ontogenetică a individului este foarte importantă în evoluția sa ulterioară, merită să fie precizate câteva aspecte referitoare la această sintagmă. În viziune clasică, dezvoltarea ontogenetică, se raportează la perioada dintre naștere și vârsta adultă, iar în viziune contemporană, se raportează de la
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
oricare din degete m-aș lovi, durerea mea-i la fel de mare.” Pornind de la ideea că dezvoltarea ontogenetică a individului este foarte importantă în evoluția sa ulterioară, merită să fie precizate câteva aspecte referitoare la această sintagmă. În viziune clasică, dezvoltarea ontogenetică, se raportează la perioada dintre naștere și vârsta adultă, iar în viziune contemporană, se raportează de la embriogeneză (2 - 8/12 săptămâni prenatale) până la sfârșitul vieții. Domeniul psihopedagogic românesc a identificat trei factori ai ontogenezei: ereditatea, mediul și educația. Ereditatea este
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]