10 matches
-
lent evenimentul fără nici o urmare." Latinist de formație, Pântea servește o lecție aprofundata de sintaxa clasică: "Un acuzativ despre care, deși e întâlnit adesea în poeme, nimeni nu va ști niciodată nimic. Cel mult, retorii, de toate vârstele. Poate și ontologii ar face oarecare exerciții exegetice. Acel acuzativ e de dinainte de textul poemului. Pare a fi un simplu element sau chiar spațiu lăuntric de manevră a imaginației. El, niciodată, nu va zice nimic. Poetic, este neutru, nul. Nimeni nu le (le
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
care este propriu-zis ontologică, celelalte două sunt punctele de plecare pentru cele două criticisme filosofice: cel al cunoașterii și cel al comunicării. Ontologia inițială este subțiată, diluată, dar practic extinsă de către cele două criticisme, care nu se recunosc ca și ontologii. O dată cu a treia tematizare, ceea ce există devine coextensiv cu limba, cu comunicabilul. Lumea devine propriu-zis lumea semnificațiilor. Omul trăiește în lume sau, mai precis, are o lume nu un mediu, cum este cazul animalului, numai pentru că există limba. Ceea ce înseamnă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
putem spune că ceea ce au în comun toate obiectele artei sunt proprietățile modale. Dualitatea obiectului operei vizuale este persuasivă imediat ce înțelegem pictura, fotografia și filmul ca obiecte individuale determinate de o formă specifică și care au proprietățile specifice artei. Tropii ontologi constituienți artei vizuale sunt înțeleși ca având funcții specifice în determinarea tipului și stilului artei. Un obiect de artă aflat în relație cu diferite categorii, oferă operei diferite proprietăți artistice sau estetice. Obiectul de artă este determinat de anumite elemente
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
acesta "se transformă în pozitivism când caracterul fenomenal al lumii fizice este cunoscut din punct de vedere critic" (Das Wesen..., p. 59). Totuși aici s-ar putea obiecta, de exemplu, că pozitivismul respinge în egală măsură naturalismul și materialismul ca ontologii care aparțin celei de-a doua etape a evoluției sociale în sensul lui Comte. 14 Într-o anumită măsură am putea vorbi aici despre o "prioritate a paradigmelor" în sensul acreditat de Th. S. Kuhn, care are și el în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lan; linie; listă; lumii; lung; manipulare; mare; măr; de măr; median; mediană; metodă; mezin; mic; mijloc; mijlociu; mijlocul femeii; minune; mir; mînă; moale; modalitate; moderație; motivare; mijlocul; mult; muncă; necesar; nefinisat; nepăsare; neterminat; neutră; nod; note; nu; obiect; ocazie; om; ontolog; orizont; os; paritate; pat; pămînt; părți; pătrat; pîine; poale; posibilitate; prăpastie; prieteni; prinde; procedeu; proporție; propoziție; punct; putere; puțin; rachetă; raft; răbdare; reunire; reuși; riglă; sală; sandwich; sat; săptămînă; săptămînii; scaun; scăpare; segment; siluetă; simetrie; sîmbure; slabă; slăbești; soră; spumă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
procesului stocastic, Scelsi pentru muzica unei singure note, Nono pentru principiul sonorității și tăcerii/liniștii, Lachenmann pentru principiul bruiajului, Ferneyhough pentru principiul gândirii parametrice, totul dispersându-se în urma acestei spargeri a barierelor: de la Fluxus, aleatorism, teatru muzical înspre instalații sau ontologii private à la Stockhausen; în: Mahnkopf, Idem., pag. 10. footnote>, în postmodernitate este negat principiul adevărului. Postmodernitatea operează cu negația, iar principiul non-adevărului poate fi detaliat prin termeni că: ironia, minciună, șmecheria, falsitatea, ipocrizia, bășcălia - în toate aceste cazuri excluderea
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
1990 am avut un proces de vot pozitiv, în 1992, unul atipic, în 1996 și 2000 votul a fost negativ, în 2004 se conturează un vot inerțial: deși am vrea o schimbare, nu vedem alternativa și atunci votăm „care este”- ontologul Vanghelie de la 5 s-ar putea să aibă dreptate. Avem votcă Ceaușescu, de ce n-am avea și heroină Ceaușescu vândută la liber? Călăi fără cagultc "C\l\i f\r\ cagul\" O piatră aruncată într-un ecran de computer- aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
în toate frustrările care vă macină personal: soarta Transilvaniei se negociază la București, soarta Bucureștiului se negociază și în ultimul sătuc din Transilvania. România nu se negociază. Cât privește Bacăul... La închiderea ediției aflăm că PNA, găsindu-l curat pe ontologul Vanghelie de la 5, acesta va fi primit în PSD ca întors din excursie. Eu stau în sectorul 1. Putna - porți și barieretc "Putna - por]i [i bariere" Mitropolitul Daniel, drapat în splendide veșminte alb-aurii, face treișpe-paișpe, cu un ochi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Ideile nu sânt așa decât dacă le înțelegi în transcendent, dar încetează să fie astfel dacă le înțelegi ca realități care se distribuie fără să se împartă. Cu excepția lui Augustin, toți ceilalți Părinți l-au înțeles pe Platon prost, ca ontolog al separației, lucru într-un fel firesc. Nefiresc este însă ca și Ivánka, în secolul 20, să înțeleagă platonismul, care e un concept deschis, în închistarea lui istorică, molipsindu-se deci la rîndu-i și preluând o înțelegere care, filozofic vorbind
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ceilalți o creează"; "este o credință profund subiectivă, există numai în imaginația noastră". Principalele axe în jurul cărora gravitează aproape orice dezbatere asupra identității sunt: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv individual, afectivitate cogniție, intern extern. "Programați" în a susține și justifica ontologii, mulți sunt atât de atașați de principiul diviziunii, categorizării, clasificării, încât în loc să se oprească și asupra complementarităților paradigmatice doar accentuează antinomiile. Mulți uită atunci când se înregimentează într-o tabără sau alta a susținătorilor unei epistemologii că explicațiile sau interpretările partizane
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]