58 matches
-
de pârâul Buhalnița se dezvoltă platoul structural “La Stâncă”, care domină satele Sbereni, Făgătu și Vârâți (azi Poiana Mărului). Are o lungime de circa 3 km și o lățime de 500-700 m, situat la 350 m altitudine. Placa de calcare oolitice și gresii calcaroase este înclinată spre sud-est, aplecarea fiind de 50 m pe 3 km lungime. Pe toată marginea ei nordică și estică, ce trece prin pădurea Corhana-Poiana Mărului, se poate observa stratul gros de gresie dură, gălbuie, cu rare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
gresii calcaroase este înclinată spre sud-est, aplecarea fiind de 50 m pe 3 km lungime. Pe toată marginea ei nordică și estică, ce trece prin pădurea Corhana-Poiana Mărului, se poate observa stratul gros de gresie dură, gălbuie, cu rare elemente oolitice, sub formă de stânci, care stau, de multe ori, ca o uriașă poliță (V. Tufescu, 1937). În partea superioară a dealului, apar cariere de piatră, la 350 m altitudine, exploatate de locuitorii satelor din zonă. Culmea Holmului se aseamănă, în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de locuitorii satelor din zonă. Culmea Holmului se aseamănă, în bună parte, cu Dealul Mare-Hârlău, păstrând în general aceleași caracteristici structurale. Prezintă o altitudine de 513 m în Dealul Masa Tâlharului Și reprezintă o masă compactă de gresii și calcare oolitice, lungă de 6 m și având o înălțime și o lățime de circa 3 m, cu o suprafață relativ netedă și bine împădurită (în Pădurea Runc). Spre sud-est, în punctul “La Vamă” (531 m), platoul structural are o lungime de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu un “holm” la 481 m. Aici pădurile lipsesc, în schimb apar întinse pășuni, folosite de oierii din zona Deleni. Pe marginea de vest a acestui platou, văile torențiale au creat numerosae deschideri naturale, de unde localnicii exploatează gresiile și calcarele oolitice (la Deleni, exista în sec. al XIX-lea un centru de prelucrare a pietrei pentru morile de măcinat). 3.1.2. Văile structurale De la începutul schițării lor, până în etapa actuală, văile din bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
coaste morfologice sau abrupturi cuestiforme (I. Sârcu,1971). Energia acestor “coaste” depășește 200 și chiar 300 m, având pante cu înclinări de 150 200, iar la partea superioară , în cazul când sunt protejate de plăci dure de gresii și calcare oolitice (Coasta Cătălina, Basaraba, Sângeap), formează cornișe cu înălțimi de peste 10 m. “Coasta de tranziție” CotnariHârlău a apărut ca urmare a puternicelor procese geomorfologice care au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
principal (C. Brânduș, 1981). Larga dezvoltare a degradărilor de teren din această regiune se datorește atât condițiilor naturale favorabile, cât și utilizării neraționale a terenurilor. Alcătuirea petrografică dominată de faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice, ca și plasticitatea argilelor și marnelor umede, constituie una din condițiile principale ale degradărilor și în special ale alunecărilor de teren . Astfel, cele mai numeroase alternații de strate argiloase, marnoase, nisipoase se întâlnesc pe versanții estici ai Dealului Mare-Hârlău în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
blocuri baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se aș acoperitoare compusă dintrcalcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare ce apar la contactul dintre marnele vinete ce reprezintă patul impermeabil al apei subterane aflată în nisipurile și în calcarele oolitice . Alunecarea este de tip liniar, cu o lungime de circa 1900m și o lățime de 500-600 m, căderea reliefului fiind de circa 250m. Alunecarea produsă în prima decadă a lunii decembrie 1996, s-a declanșat la partea superioară a versantului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pot grupa în următoarele unități hidrogeologice: 1.2.1. Unitatea hidrogeologică a dealurilor și platourilor înalte din zona Dealul Mare Hârlău și Culmea Holmului, include ape acumulate în fisurile și golurile rocilor calcaroase și grezoase și în intercalațiile de nisipuri oolitice, suportul impermeabil îl formează frecvent argilele și marnele. La contactul dintre rocile acvifere și suportul impermeabil, pe versanții laterali, apar linii de izvoare, ca în lungul abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău, din care se alimentează cu apă localitățile Cotnari, Zlodica
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prin acțiunea diferențiată a factorilor denudației. Prezența la suprafață sau în apropiere de suprafață a depozitelor de roci mai dure, a dus la apariția unor suprafețe topografice cunoscute sub numele de platouri structurale.Aceste depozite dure, de gresii și calcare oolitice, cu grosimi de circa 12 m, situate la partea superioară a acestui platou aparțin 143 microruditelor de Dealul Mare, de vârstă basarabiană. Stratele prezintă o înclinare spre sud-est de aproximativ 40 m pe o distanță de 5 km. (P. Ștefan
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Pârcovaci, Buhalnița, Buhălnicioara etc.). Partea înaltă a Dealului Mare-Hârlău este acoperită cu masive de făgete pure dezvoltate pe soluri brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile de amestec, în care fagul este dominant apar pe calcarele oolitice ale suprafețelor structurale pe soluri brune eumezobazice litice și brune argiloiluviale litice. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 2. VALEA BAHLUIULUI ÎN AMONTE DE HÂRLĂU Această subunitate se desfășoară de la izvoarele Bahluiului și până la Hârlău pe o lungime de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de incluziuni sunt date de fragmente de quartz sau quartzit, minereuri de Fe sau feromagneziene de culoare neagră, fragmente provenind de la diferite tipuri de roci, de diverse culori, întâlnindu-se și, în câte un caz, șamotă și calcar sau calcar oolitic. În ceea ce privește arderea, toate fragmentele ceramice analizate au suferit o ardere completă, culoarea acestora fiind fie în întregime cărămizie, fie înregistrându-se variații de nuanță între interior și suprafețele exterioare. Proprietăți mecanice și fizice Pasta specifică acestei categorii ceramice este caracterizată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Hârlăului în zona de contact cu Câmpia colinară a Jijiei. În această parte Podișul Moldovenesc este constituit la bază dintr-o alternanță de nisipuri și marne argiloase peste care se află o cornișă (pe la 250 m altitudine) formată din gresii oolitice calcaroase. Întreaga succesiune de depozite aparține ca vârstă geologică sarmațianului mediu. N. Macarovici constată că depozitele de sub cornișă din cauza pânzelor de apă ce se găsesc foarte aproape (pe verticală) sunt antrenate peste tot de alunecări de teren, ceea ce determină apariția
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Tene). Probabil că în județul Iași existau cel puțin două mari aliniamente strategic-defensive, constituite din înalte valuri de pământ ars, ș anțuri de apărare, cueste naturale sau abrupturi artificiale cu excarpări, apoi palănci din bârne, ziduri de piatră (folosind calcar oolitic ca cel de la Tansa sau Ipatele, dar și gresii dure și calcaroase din zona Cheia Domniței și Dealul Ș anțurilor), ziduri de vălătuci asemănătoare cu "murus dacicus", turnuri de observare din bârne, tuneluri etc. Astfel deosebim: un aliniament numit astăzi
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
cu care păianjenul percepe vibrațiile, cele cu care căpușa simte bioxidul de carbon, receptorii tactili din piele, cei care se-n-colăcesc pe fiecare fibră de mușchi din organele bucale ale sarcoptului, cei sensibili la frig și căldură, cei excitați de stâncile oolitice din organul echilibrului și celelalte o sută de mii de simțuri înghițind de-a valma vibrațiile materiei, dacă aceste vulve, aceste ventuze se lipesc de simetria stelară, există însă, de neperceput decât cu super-organul de simț al gândirii, super-simetrii, structuri
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cavitățile unui corp viu. Am pășit pe sub bolțile sidefii ale unor inimaginabile bășici de pește, am rătăcit pe culoarele interminabile ale canalelor limfatice, ne-am lipit obrazul de carnea lucioasă a unui cald și susurător rinichi, am trecut printre cristalele oolitice, mai înalte ca noi, ale organului echilibrului... Pășeam pe un țesut epitehal ferm și elastic, inervat de firișoare sidefii. Cu gesturi largi, teatrale, ale brațului liber, mama îmi arăta, pe pereții de pieliță, câte o ramificație a unei artere, cîte-o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Basarabianul (Sarmațianul mijlociu) se găsește în aproape tot cursul inferior al Lohanului. În profilul văii Lohanului și al afluenților săi din această parte a bazinului apar depozite argilo nisipoase (cu grosimi de 2,5 m), acoperite de strate de calcar oolitic (ce conține ca formă fosilă pe Mactra podolica) ori de gresie calcaroasă (ce reprezintă orizontul de Șcheia) pe o grosime de circa 2 m, în care au fost determinate o serie de specii fosile, ca: Mactra fabreana, Cardium fittoni, (după
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
calcare și conglomerate. Pe Valea Siretului, Jijiei și Bahluiețului se găsesc depozite aluvionare, eoliene și de luncă ce aparțin Holocenului Superior. Resursele subsolice sunt mai puțin variate și cuprind roci utile, materiale de construcții și ape minerale. Se găsesc calcare oolitice și gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi), balast în luncile și terasele unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
fost mărită la 5,8 ha și înconjurată de o centură de protecție de 38,5 ha. Geologia și paleontologia - pe toată grosimea, de 30 de m (între 325 - 352m altitudine), este prezentă placa calcarului de Repedea, constituită din calcare oolitice, calcare lumașelice și nisipuri. Importanța științifică a profilului de aici este mărită de bogata faună fosilă, îndeosebi de moluște (lamelibranchiate și gasteropode), caracteristice pentru zona litorală a domeniului marin salmastru, în care s-a sedimentat cu 10 -12 milioane de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
se adaugă câțiva arbori solitari, rămași din pădurea veche. 4.2. Grota Mare de pe Dealul Repedea Aceasta este cea mai mare grotă din Rezevația Paleontologică de la Repedea și din acest motiv a și fost numită astfel. Este săpată în calcare oolitice. Se poate ajunge la ea astfel: de la releul situat în zonă, se pleacă perpendicular în vale pe cărarea făcută de animale și după 30 de metri se găsește o zonă cu vegetație bogată, care trebuie ocolită. Cărarea se păstrează, dar
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
protejată: 91Y0 - păduri dacice de stejar și carpen Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este situat pe depozitele Basarabianului cu grosime de 360 m, formate din marne argiloase, nisipuri și destul de rar calcare oolitice. În lunci sunt materiale aluvionare diferite sub raportul texturii, grosimii și substanțelor organice. S-a observat o localizare a argilei pe locuri mai așezate (platouri). Materialul parental, alcătuit din roci ușor dezagregabile, a favorizat formarea de soluri destul de profunde, lipsite
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în Platforma Moldovenească, unitate ce reprezintă o prelungire spre sud-vest a platformei ruse, fiind alcătuită la suprafață de depozite sarmațiene sedimentare cvasiorizontale iar în adâncime din depozite neozoice, mezozoice și paleozoice. În regiunea Dealul Mare sunt două niveluri de calcare oolitice cu extindere mare: nivelul inferior situat la 90 m la contact cu volhinianul, reprezentat de două bancuri a câte 1-3 m la distanța de 20 m între ele, formate din calcare oolitice cenușii și nivelul superior situat la 4050 m
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
regiunea Dealul Mare sunt două niveluri de calcare oolitice cu extindere mare: nivelul inferior situat la 90 m la contact cu volhinianul, reprezentat de două bancuri a câte 1-3 m la distanța de 20 m între ele, formate din calcare oolitice cenușii și nivelul superior situat la 4050 m față de primul și reprezentat de gresie oolitică friabilă gălbuie, cu cimentări parțiale care îi dau aspect concrețional. b) Aspecte pedologice: sol brun argiloiluvial pseudogleizat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la 90 m la contact cu volhinianul, reprezentat de două bancuri a câte 1-3 m la distanța de 20 m între ele, formate din calcare oolitice cenușii și nivelul superior situat la 4050 m față de primul și reprezentat de gresie oolitică friabilă gălbuie, cu cimentări parțiale care îi dau aspect concrețional. b) Aspecte pedologice: sol brun argiloiluvial pseudogleizat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului superior al Bahluiului. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul verii un
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din marne argiloase cenușii albăstrui cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri cenușii sau gălbui de gresii nisipoase sau calcare oolitice. Din punct de vedere geomorfologic, acest teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi neogene, pe platforma de tipul Suceava. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este cernoziom
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]