58 matches
-
BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești, în Podișul Sucevei, zona masivului păduros Dealul Mare-Hârlău, în treimea superioară a versantului dealului Cătălina cu înclinare de 35-45°. În cadrul rezervației apar la suprafață depozite sarmațiene reprezentate prin calcare oolitice acoperite cu un strat de sol subțire. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este renzina litică și litosol. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bahlui. d) Aspecte climatologice: rezervația se încadrează în
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
grosime. Ele stau pe argile și siltite (3-10 m) unde întâlnim exemplare foslile de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna la
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna la 90% la care se adaugă unele minerale alogene și antigene litoclaste, pelote și mai ales bioclaste de mactre, ceriți, cardiide, Solen
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna la 90% la care se adaugă unele minerale alogene și antigene litoclaste, pelote și mai ales bioclaste de mactre, ceriți, cardiide, Solen, foraminifere, ostracode. Cimentul este alcătuit din calcit sparitic. Calcarele lumaselice sunt alcătuite aproape exclusiv din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de Mactra podolica conservate ca mulaje. Pe suprafața bioclastelor apar frecvent cruste micritice, calcaroase sau limonitice. Gresiile apar în strate subțiri și sunt alcătuite din minerale alogene (cuarț, feldspați, muscovit, zircon, hornblenda etc.), litoclaste (granite, gnaise, cuartite, gresii, calcare), corpuscule oolitice, minerale antigene etc. În concluzie materialul din care au rezultat rocile prezentate este atât de origine epiclastică, cât și de precipitare chimică și biochimică (oolite, bioclaste). Depunerea și respectiv precipitarea s-a produs în zona neritico-litorală de adâncime mică, cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
este amplasată pe versantul vestic al dealului Laiului și dealului lui Viteazu; pot fi diferențiați următorii membri litologici: în bază apar argilele și nisipurile de Băiceni, oolitul de Hărmănești, nisipurile de Bahlui Sirețel, oolitul de Hârlau, nisipurile de Sticlăria-Sângeap, gresia oolitică de Crivești. Obiectul ocrotirii îl constituie fauna de moluște salmastre caracteristice începutului Basarabianului. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de un afluent al pârâului Rece și de doi torenți. d) Aspecte
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Bârnova urmează gresii slab cimentate și nisipuri în grosime de 3 m (între 167 m și 170 m altitudine). Gresiile și mai ales nisipurile sunt foarte fosilifere, reprezentând veritabile lumașele. Gresiile și nisipurile lumașelice reprezintă o variație litologică a calcarului oolitic de Repedea. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este drenat de pârâul Bazga-Bohotin. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37°C, temperatura minimă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: Fauna fosilă: Depozite basarabiene, nisipuri cu Helix sp. și Unio sp. (”formațiune de Șcheia”). Calcar oolitic cu Mactra podolica. Nisipo gresii și calcare lumașelice. Depozitele basarabiene din zona Șcheia sunt cele mai vechi depozite care aflorează, având în acest perimetru o largă dezvoltare. ARII DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ (SPA) ELEȘTEELE JIJIEI ȘI MILETINULUI Jijia este cel
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]