17 matches
-
comunice cu acest public, deci au nevoie de presă. Ștefan Vlăduțescu ne prezintă o disertație completă de comunicare mass-media, (Vladutescu, S. (2006). Comunicare jurnalistică negativă. București: Editura Academiei Române), la un nivel calitativ impecabil, structurată pe elementele specifice comunicării: ținta/receptorul - opinabilul, emițătorul - mass-media (grupuri presa scrisă, vorbită, audio), prelucrarea informatiei/codificare - persuasiune/convicțiune. Dacă emițătorul și receptorul sunt entități clare, metodele de elaborare/prelucrare informative sunt diversificate, insidioase, agresive, incitante, provocatoare, ascunse. Comunicarea jurnalistică este un product de tip “producer-consumer”, cu
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
într-un grup. Ele aduc in lumină mai curând o opinie abstractă, generic, în măsura în care este extrasă artificial și pozițonată dintr-o dată la scară națională sau internatională” (p.28). Opiniile pot fi uneori contradictorii. Singurele și rarele cazuri de uniformizare a opinabilului sunt reprezentate de momentele de criză. Crizele politice sau revoluțiile incheagă o opinie de partid. Războaiele coagulează o opinie națională. În aceste cazuri opinia individuală se grefează mimetic și matematic pe o medie a opiniilor grupului extins, macrogrupului. “Fiecare individ
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
altele dintre grupuri. A acționa asupra opiniei înseamna a schimba datele unei viziuni care, în general, este deosebit de indepărtată de realitate, iar aceasta ar putea să o apropie de realitate” (Vladutescu S., 2006, p.29). Autorul ne prezintă evoluția tratării opinabilului de-a lungul timpului. “Platon rămâne în istoria opinabilului prin irecuperabila segregare doxa - episteme (opinie/știință, adevăr). Cu el, opinia atinge punctul cel mai de jos al existenței sale, intră în contact cu neantul, fiind în esență o esență a
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
schimba datele unei viziuni care, în general, este deosebit de indepărtată de realitate, iar aceasta ar putea să o apropie de realitate” (Vladutescu S., 2006, p.29). Autorul ne prezintă evoluția tratării opinabilului de-a lungul timpului. “Platon rămâne în istoria opinabilului prin irecuperabila segregare doxa - episteme (opinie/știință, adevăr). Cu el, opinia atinge punctul cel mai de jos al existenței sale, intră în contact cu neantul, fiind în esență o esență a aparenței. Opinia este ținuta ca nivel inferior al cunoașterii
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
mijloace convictive (cogitație logică și limbaj clar), intervenția negativă are loc prin mijloacele și pe “căile persuasiunii””(Vladutescu Stefan, 2006, p. 135). Aceste căi ale persuasiunii fiind: propaganda, dezinformarea, influența, intoxicarea, manipularea, zvonul. Căile prin care jurnalismul negativ obține dezorientarea opinabilului ca apoi să-și inducă orientările interesate sunt diverse: atragerea maximului de audiență la jurnalele de știri, cu știri aparent cu finalitate, abaterea auditoriului de la problemele reale ale societății, prin inducerea de programe de divertisment , de exemplu, prin schimbarea semnificației
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
cu atât mai puțini realizează proveniența unora dintre opiniile, atitudinile și comportamentele lor” (pag. 207). O opinie face obiectul influențării, intoxicării, propagandei, dezinformării sau manipulării ca principale tipuri de persuasiune și ca principale componente ale jurnalismului negativ. Obiectul influenței prin opinabil îl reprezintă ființa umană. Aceasta poate fi și este permanent ținta unor proiecte de influență cu sens determinat. Toate aceste tehnici ale persuasiunii se realizează prin acțiuni precum influențarea, intoxicarea dezinformarea propaganda și manipularea auditoriului, abaterea acestuia de la evenimentele, acțiunile
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
nu constituie un gen, o formă literară, ci un tip de discurs care poate traversa numeroase forme sau genuri, literare sau de alt fel"27. Perspectiva lui Marc Angenot, exploatând încă din anii '80 teoria aristoteliană despre topoi și sfera opinabilului, accentua, iarăși, dubla dimensiune dialogică și sociologică a discursului, în genere, precum și cele două forme de "punere în discurs": nararea și argumentarea. De asemenea, același autor integrează polemica, alături de satiră și pamflet, în marea familie a discursurilor entimematice, doxologice și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de pretutindeni. Lui i se datorează accepțiunea actuală (indiferent de valorizare) a polemicii: dezbatere publică a problemelor (politice, artistice, sociale) fundamentale ale cetății. În acest punct în care discursul polemic ni se relevă și ca produs al presei în sfera opinabilului, e necesar să-i atașăm o altă dimensiune asupra căreia insistă M. Angenot în cercetarea sa, și anume cea entimematică, prin care non-dicibilul (sau elipticul) este, de fapt, sursa unei tensiuni intelective, ce transformă discursul în sine într-o provocare
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ne orientăm concret spre el. Pedagogia teoretică ne face să știm, iar cea intuitivă să fim. În acest fel, pedagogia bunului-simț ne orientează, ne pune pe un drum, cel valabil pentru fiecare dintre noi. Pedagogia populară nu se confundă cu opinabilul, cu simpla părere, cu presupunerea. Ea este refractară În privința flecărelii, a ideii serbede, a tot ceea ce nu a fost practicat, probat, verificat. Bunul-simț pedagogic nu păstrează sau transmite decât aspectele ratificate de practică. Acest tezaur pedagogic are În spate nenumărate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
organică", unitară în toate compartimentele sale. În plus, retorica, abordată în procedeele sale analitice, demonstrative, atestă "unitatea dintre argument și ornament, loc de întâlnire dintre res și verba, dintre ratio și oratio, dintre logic și psihologic, căreia îi aparține teritoriul opinabilului, verosimilului". Or, astfel abordate lucrurile, o analiză retorică ia în considerare "principalele strategii persuasive" utilizate de Eminescu în publicistica sa, Daniel Ciurel propunându-și o sarcină deloc lesnicioasă, anume aceea de a realiza "analiza retorică integrală", ceea ce este, cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu această ocazie, că domeniul filozofiei e concretul, nu „abstractul”, cum se crede îndeobște, tot din lene a minții.) Dacă prin imposibil certitudinea s ar instaura în acest domeniu, ar fi mortală pentru el. Aici suntem în planul aproximației, al opinabilului, al mizelor nesigure, al pariurilor riscate. Cine nu suportă incertitudinea, să nu se ̀ mbarce pe corăbiile noastre, unde trebuie să ai le pied marin. Setea de certitudine constituie principiul și rațiunea științelor exacte, dar în planul umanului e un
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de a-l acuza. În care? În acela în care acuzațiile sînt, de fapt, evidente calomnii, puse în circulație cu evidentă rea-credință" (O falsă problemă, în Literatorul, 7, 1997, p. 7). Or, deși acel "cred că" te duce la domeniul opinabilului și pune o notă dubitativă în demersul așa de categoric, autorul lui, posesor al unei duble evidențe într-o singură frază, interzice altora dreptul de a avea și ei o părere. "Intru în discuție pentru a o curma", afirmă el
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
acestuia și a relației lui cu lumea socială sau fizică. Argumentarea are un caracter procesual, reprezentând actul discursiv de a convinge sau persuada, și un caracter dialetic, deconstruind anumite teze și propunând altele. Tezele vehiculate argumentativ țin în general de opinabil și mai puțin de “episteme” proprie demonstrației. Acest opinabil dă seama de subiectivitatea și imprevizibilul argumentării, acestea implicând imposibilitatea stabilirii unei căi standard de a impune aceeași opinie la mai mulți interlocutori. Eficiența unei argumentări în impunerea unei opinii ține
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
fizică. Argumentarea are un caracter procesual, reprezentând actul discursiv de a convinge sau persuada, și un caracter dialetic, deconstruind anumite teze și propunând altele. Tezele vehiculate argumentativ țin în general de opinabil și mai puțin de “episteme” proprie demonstrației. Acest opinabil dă seama de subiectivitatea și imprevizibilul argumentării, acestea implicând imposibilitatea stabilirii unei căi standard de a impune aceeași opinie la mai mulți interlocutori. Eficiența unei argumentări în impunerea unei opinii ține de mai mulți factori: personalitatea și competența interlocutorilor, forța
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
probabilului nu-și poate depăși condiția, depășire care de fapt ar anula-o devenind demonstrație. Argumentele și operațiile puse în scenă de convingere sunt mai degrabă constrângătoare decât seducătoare, totuși ea va purta mai degrabă marca “fuzzy”, destinul fiindu-i opinabilul. În actul convingerii, chiar dacă se are în vedere un rezultat, accentul cade pe legitimitatea modului în care e justificat acel rezultat. Persuadarea ca act argumentativ aruncă în lupta discursivă, mai degrabă, argumente bazate pe analogie și operații retorico-estetice sau stilistice
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
își schimbă sensul în funcție de pozițiile deținute de cei care le întrebuințează; ele capătă sens în raport cu aceste poziții, adică în raport cu formațiile ideologice în care aceste poziții se înscriu.” (apud Baylon, 2000:239). Discursul ideologic are un rol epistemologic, chiar dacă la nivelul opinabilului, el are pretenția de a se raporta la realitate și a o reflecta, numai că această reflectare a realității este una selectivă, disimulată și deformată, funcție de scopurile și interesele grupului destinator. Este o cunoaștere iluzorie și mistificatoare, „simplificatoare și schematică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în care părăsirea funcției denotative pune sub semnul întrebării însăși rațiunea de a fi a limbajului matematic"83. Expresie a gândirii abstracte și obiective, limbajul științific are ca scop aproprierea realității din perspectivă științifică. În vreme ce limbajul politic operează în spațiul opinabilului, limbajul științific vizează adecvarea la realitate și prezentarea fidelă a acesteia. Construcție a unei gândiri disimulate, promovând valorile grupului de putere, chiar și atunci când acestea intră în conflict flagrant cu adevărul, limbajul politic se distinge fundamental de cel științific, performat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]