1,082 matches
-
voce calmă, egală, revine, puțin afectată de interesul interogației, poate chiar disimulată de un rost anume. „ Băiete, zicea „moș” Dâră, acolo pe unde vei fi călcat tu cu gândul, n-ăi fi văst' acul cu care împungi chimirul, cojocul și opincile lu' unchiu'?! Neprimind un răspuns, repetă întrebarea dar pân' la jumate, pentru că Damas, mogâldeața de nepot'su de câțiva anișori se și repezi peste pragul ușii, „mătură” împrejur zăpada proaspăt căzută și peste grătarul de șters de la intrare și cu
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care băteau pardoseala salonului cu opincuțele prinse cu șnur negru, ce se împletea peste ciorapii de lână seină sau albă, până aproape de genunchi. Feciorii, pui de domnișani, îmbrăcați în frumosul costum național, cu opinci din talpă, pantaloni din dimie albă, făcută în casă, strânși pe picioare, scoțându-le în relief pulpele sănătoase, pline de mușchi, cu cămașă cu pui, strânsă cu chimir din piele neagră sau maronie, cămașă care, în apropierea gâtului, era legată
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
neagră sau maronie, cămașă care, în apropierea gâtului, era legată cu șnur negru, nu strâns, mai lejer, să se vadă pieptul arămiu și mușchiulos, pe care crescuseră fire de păr, atât de prețuite de către viitoarele neveste. Unii purtau în picioare opinci, alții cizme până aproape de genunchi, model ardelenesc, de unde ne e obârșia. Nicu venise aproape în zorii zilei de luni de la han, unde avea o misiune destul de grea. Să le cânte băieților și fetelor din clarinetul său, din fluier sau caval
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
DRAGĂ CITITORULE, Parcurgând în clipele de răgaz ceea ce am scris, îți vei pune întrebarea firească, cine o mai fi și ăsta? Sigur nu am pretenția de a fi cineva. Am fost și am rămas un om simplu, plecat nu de la opincă, ci de la copilul desculț, care de la Sfântul Gheorghe și până la Ziua Crucii umblam desculț și eram foarte fericit că piciorul nu-mi era încorsetat de nimic. Carte am învățat mai mult iarna, dar ceea ce învățam odată nu mai uitam. Nu
DRAGĂ CITITORULE 2001 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Drag_cititorule_2001.html [Corola-blog/BlogPost/360885_a_362214]
-
Fiul mic al lui Păcală, Și nepotul lui Tândală. Va fi chef și pe aici, Pentru alintații pici, Protejați și de mămici, Cu muzică ce să zici! Jocul lor să nu îl strici, Cetelor de invitați pitici Încălțați doar cu opinci, De ziua lui Păcălici! Credeți că e o păcăleala? Răspundeți fără sfială! 1 aprilie 2014 Moldova Veche Referință Bibliografică: ZIUA LUI PĂCĂLICI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1187, Anul IV, 01 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
ZIUA LUI PĂCĂLICI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1396304218.html [Corola-blog/BlogPost/354131_a_355460]
-
pământ... De asemenea blestemele erau în clipele de ceartă erau elemente de refulare: Tăiat-ar cinenutrebuie, lovite-ar moartea, mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
DRAGĂ CITITORULE, Parcurgând în clipele de răgaz ceea ce am scris, îți vei pune întrebarea firească, cine o mai fi și ăsta? Sigur nu am pretenția de a fi cineva. Am fost și am rămas un om simplu, plecat nu de la opincă, ci de la copilul desculț, care de la Sfântul Gheorghe și până la Ziua Crucii umblam desculț și eram foarte fericit că piciorul nu-mi era încorsetat de nimic. Carte am învățat mai mult iarna, dar ceea ce învățam odată nu mai uitam. Nu
DRAGĂ CITITORULE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Draga_cititorule.html [Corola-blog/BlogPost/359441_a_360770]
-
Acasa > Poeme > Devotament > GRĂDINI Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Fără sandale sau pantofi, în opincile simțului ajung în brațele tale care mă cheamă fără încetare! E secretul grădinilor noastre mersul în pași de crini și unduiri de liliac spre povestea fără de sfârșit a visului devenit realitate. E iarnă? Fulguim în cetina îmbrățișată de sărbătoare și
GRĂDINI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/lia_vana_1424803702.html [Corola-blog/BlogPost/382722_a_384051]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > LECȚIA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2032 din 24 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Lecția Odată,mai demult firește Când puricii aveau opinci de fier, Pe-aceste plaiuri mândre,de poveste Trăia ,o bunătate de boier. Avea de toate omul pe moșie Păduri întinse,lanuri roditoare, Livezi mănoase,vii și herghelie Și un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1469373306.html [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
Zurgălăi în hamuri sună, Caii-s buni, și vremea-i bună! Chiciura în pomi sclipește Și în soare se topește. Iepurii, ca să se joace, Ies pe câmpuri în cojoace. Veverițele, și ele, Sar prin arbori, în flanele. Jderii trec în opincele Și-n mănuși maro, de piele. Corbii-n fracuri vechi, lucioase, Croncăne prin ramuri groase. Niculae și cu Tuța Merg încet cu săniuța, Sub lăicerele de lână, La căldură, mână-n mână, Merg în iarna albicioasă El ca el, dar
NICULAE ŞI CU TUŢA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1452335935.html [Corola-blog/BlogPost/376196_a_377525]
-
brazdele de soare români scriu pe tălpi la vamă ziua ce i-a rupt din floare. Munților văzduh de suflet le-a turnat în brațe plânsul făcând aripi lungi din urlet să nu zacă somnu-ntrânsul. Și-a-ndoit pe veci opinca în grânarul țării noastre, morilor le-a tăiat hrinca legănând apusu-n glastre. Le-au cărat cocorii dorul plumbuit în scrin de cetini maica, taica și pridvorul își scobeau din umbre prieteni. Pe marama ce-nfrunzește din ochi roșii trandafirii
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1480574583.html [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
că mă văd și acum uitându-mă cu jind pe geam la copiii care alergau prin troiene și mi se scurgeau ochii după ei. O singură dată sau de două ori, nu mai țin minte exact împrejurările, am încercat și opincile, după ce am fost înfășurat zdravăn cu obiele, mi-au legat nojițele până sub genunchi că frate-meu s-a uitat la mine și mi-a spus admirativ: ești motorizat că n-ai treabă, poți să mergi și la onu să
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima... stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni. Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul să rămână os Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri și-n dantele Vă-nveliți a voastră carne, voi, ce-n câteva inele Purtați hrana ce lipsește unei jumătăți
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Carmacii_de_alexandru_vlahut_marin_voican_ghioroiu_1390408921.html [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
Publicat în: Ediția nr. 768 din 06 februarie 2013 Toate Articolele Autorului ULIȚA COPILĂRIEI Inima încă se mai răscoală Când se plimbă prin copilărie, În anii când mergeam la școală, O cuprinde un fel de nostalgie. Mândru să umblu în opinci, Îmbrăcat într-un fel de ițari, Cum purta lumea pe aici, Copii mici și oameni mari. Spre mărețul deal al Ciofului, Care împarte satul meu Petia, Trimit epistole ale dorului, Care să-mi aline melancolia. Iarăși gândurile mă poartă, Spre
ULIŢA COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ulita_copilariei_mihai_leonte_1360134160.html [Corola-blog/BlogPost/351761_a_353090]
-
tematica “Forme ale iubirii - Copilărie.” Rapsodul Ion Crețeanu, pe lângă dragostea pentru cântecul popular românesc, a adus cu sine și alte semne caracteristice: o ipingea (manta bărbătească) veche de peste 150 de ani și grea de vreo 10 kilograme, o pereche de opinci și o cobză care a aparținut unui cobzar vestit, Ion Șerban, zis Tarzan, care a acompaniat-o pe Maria Tănase la New York. Le-a vorbit ploieștenilor despre relația sa cu poetul Nichita Stănescu la al cărui marș lung de 30
DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1456430906.html [Corola-blog/BlogPost/373346_a_374675]
-
Că dușmanul e atât de speriat încât va ceda nervos și va fugi.. Că acest dușman e murdar,prost, prost echipat.Și noi în comparație cu germanii eram foarte prost echipați.Germanul avea armamentul aproape nou, tancuri.Noi.. tunuri trase de cai, opinci în picioare și pistoale mitralieră care se blocau.În cele mai cumplite bătălii însă, cine l-a scos pe neamț din rahat? Soldatul român.Soldatul italian băga capul la cutie iar cel ungur se ferea de război ca de dracu
INGERI CAPTIVI P5 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ingeri_captivi_p5_florin_ciprian_ispas_1349714318.html [Corola-blog/BlogPost/343654_a_344983]
-
vin la Tine Doamne din țara mea de care știi din România dragă din Dacia străveche de sunt desculț cu palmele încleștate e urma de pe coarnele de plug când boi înlocuiam la jug pe roată frânt m-am dăruit în opinci cu cușmă-n cap am spus că neamul meu nu mai îndură prea multă nedreptate de ce atâta ură iartă-mă Doamne că am folosit coasă furci și topoare în care am pus iubirea mea atuncea pentru țara și am lovit
ROMÂN MĂ SIMT ÎN DRUMUL MEU de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Roman_ma_simt_in_drumul_meu_gheorghe_serbanescu_1385355419.html [Corola-blog/BlogPost/347259_a_348588]
-
pe bâtele lor ghintuite cu argint. Pe cap aveau căciuli negre din blană de miel, împănate cu betele și pene aurite. Purtau cămăși albe până la genunchi, care se strângeau în creț printr-un brâu de piele (șerpar) încărcat cu bumbi. Opincile erau legate după datina romană, cu curele roșii, șerpuite peste pulpe până la genunchi și cu zurgălăi de argint, în contrast cu cioarecii albi de postav. Vătavul era un muntean pe nume Florian, cel mai renumit călușar al timpului. Odată ce Principele și Doamna
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul by http://uzp.org.ro/calusarii-de-la-jocul-tracic-al-sabiilor-de-pe-vremea-lui-xenofon-pana-la-dansul-ritualic-cu-bate-baba-novac-calusarul/ [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
Europa și Europeni. Mai la vale este Roma , Cu Italia prinsă-n cizmă , Se întinde mult spre mare Europa este o prispă . Săndăluțele romane Au venit ,călcînd Carpatii , Se întind europenii Dar acolo sunt și Dacii. Espadrilele se schimbă Și opincile se rup, Suntem frați în Europa Până dincolo de Prut. Țineți cont, mai marii zilei, Țineți cont de unde- avem , Numele ce de milenii Ne-a ținut Europeni. Referință Bibliografică: Europa / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul
EUROPA de PETRU JIPA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Europa_petru_jipa_1341211115.html [Corola-blog/BlogPost/356755_a_358084]
-
IC: Cântările noastre valoroase vor fi salvate de personalități dispuse la sacrificiu. Sunt ferm convins că vița noastra nobilă va scoate mereu la iveală astfel de luptători. Când vorbește, domnul Crețeanu își strânge cobza la piept. O mângâie. Bardul poartă opinci în picioare, o cameșă lungă, cusută cu fir albastru, încinsă cu un brâu tricolor și pe deasupra are o haină groasă, lungă, de culoare închisă, țesută, peste un pieptar brodat splendid. Deși nu poartă o cojoacă mițoasă de oaie, pe mine
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1467943319.html [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
sănătate și binecuvântare întru frumos! Gândul pământiu aleargă zarea Gândul pământiu aleargă zarea, Orele coboară în zăpadă, Bat vecerniile la poarta lunii, Pleoapa țintuită stă să cadă. Fumul călător cuprinde valea Răsturnată în noianul rece, Timpul îndesat printre căscioare, Scutură opincile și trece. Urmele, îmbujorate astre, Strălucesc în licurici de gheață, Noaptea prăfuită-n mirodenii, Se canonizează-n dimineață. Tatiana Scurtu-Munteanu Referință Bibliografică: 165 de ani de la nașterea Celui de Necuprins în metafora gândului românesc / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN
165 DE ANI DE LA NAȘTEREA CELUI DE NECUPRINS ÎN METAFORA GÂNDULUI ROMÂNESC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1421503652.html [Corola-blog/BlogPost/366032_a_367361]
-
jumătatea de miei voi putea face nuntă“, gândea Ion, luând drumul Brezoiului, mergând agale în urma oilor.” Am s-o învăț să-mi facă fasole bătută, frecată cu usturoi. Medita bărbatul lovind cu măciuca câte o piatră ce-i răsărea în fața opincilor, legate până sub genunchi cu nojițe din piele de porc ... Din când în când fluiera printre dinți la oițele ce priveau cu jind la apa limpede a Lotrului. După atâta mers, a strigat scurt la oi. Acestea s-au oprit
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
reprezintă o eliberare de energie negativă cumulată în corp, prin urmare are rol purificator). Costumele călușarilor sunt de fapt costume populare tradiționale românești ( pantaloni strânși pe coapse și cămăși albe, purtate peste pantaloni, strâse cu o curea lată, în picioare opinci, iar pe cap o pălărie) la care se adaugă: clopoței la opinci, mărgele la pălărie și centură, ornamentate din care pornesc niște bete ( centuri , țesute din lână, și anume, culori folosite din antichitate: roșu, galben si albastru care se regăsesc
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
rol purificator). Costumele călușarilor sunt de fapt costume populare tradiționale românești ( pantaloni strânși pe coapse și cămăși albe, purtate peste pantaloni, strâse cu o curea lată, în picioare opinci, iar pe cap o pălărie) la care se adaugă: clopoței la opinci, mărgele la pălărie și centură, ornamentate din care pornesc niște bete ( centuri , țesute din lână, și anume, culori folosite din antichitate: roșu, galben si albastru care se regăsesc în drapelului României - sau bete multicolore) care se încrucișează în față și
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
Eram săraci, că nu-mi amintesc dacă mâncasem la ai mei toată iarna altceva în afară de varză murată și de fasole. De la Crăciun în colo, mai era un os de porc prin borș. Când am plecat de acasă, mi-au dat opincile lui nenică; le strângeam eu cât puteam cu nojițele, dar ele tot se desfăceau. Ițarii mei erau plini de petice, așa că mama mi-a dat și ițarii lui nenea și căciula lui tata; arătam ca o caricatură. Când m-a
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]