30 matches
-
ales asta făceam. Statuii fotografiate, una chiar de alură sobră, clasică (atîtea în Iași!), trebuia să-i dau un aer optimist, îi întindeam comisurile pînă se ivea zîmbetul. Țărăncilor în costum național, fotografiate la căminul cultural, trebuia să le schimb opincuțele cu pantofiori. Veneau cei de la secția agrară "din teren" cu cîte o poză de muncă: nenorociților care scormoneau pămîntul cu săpăligi le dădeam jos căciula și trebuia să le ghicesc - frenologic - fruntea, părul, îi descălțam de opinci și-i încălțam
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
potolea din agitație, fiind pentru întâia oară când privea și auzea copii colindând. Darurile lui Moș Crăciun au fost pe măsura așteptărilor, la unii cererile fiind anticipate. Beatrice a primit un frumos costum popular, cu fotă, ie, maramă și chiar opincuțe, Mihai o icoană sfințită cu Arhanghelul Mihail și, din partea Anei, un caiet de schițe, de la Ateneu, de la Hilton și din tren. S-au bucurat cu toții, au încercat, pentru încântarea lui Beatrice, să încropească și ei un program de colinde, aducându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
maimuțele-vedete (parcă mature!) oferite până la saturație de TV-uri. Iată, mi-am imaginat, s-a terminat defilarea micilor prințese în rochițe de brocart de la Versace, a păstorițelor în ii de mătase, în fote brodate cu fir de aur și în opincuțe de marochin cu tocuri înalte, a miniconteselor ambalate în crepdeșin cu trene de la madam Ricci... Iată, mi-am zis, fețele crispate ale mamelor, zâmbetele superioare ale taților - la amintirea sumelor scrise pe cecuri, lacrimile de înduioșare ale bunicilor și clientelei
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
prilejuită de deschiderea instituției de învățământ, a domnitorului reformator Grigore Alexandru Ghica. Școlarii de față sunt îmbrăcați ca în sat ("cu cămeșuice cusute cu bibiluri și albe cum e helgea, cu bondițe mândre, cu ițari de țigaie și încălțați cu opincuțe") și Ghica nici pomeneală să fi fost lezat, în "secolul naționalităților", de garderoba învățăceilor, purtată de aceștia cu mândrie firească. Din documentele privitoare la Ion Creangă editate de Gheorghe Ungureanu 1, mai putem nominaliza pentru oraș (spicuiesc din statistica anului
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
de subprefect, parlamentari); au participat la paradă și „luptători daci“ și „coloniști romani“; după-amiază - mare masă populară. Deși nu erau în program, au defilat și membrii asociației „Chemarea Banatului”: „Grupe de călușeri cu costume splendide, prapori la picioare și în opincuțe mici, pășeau plini de mândrie voinicii chemăriști. Fanfarele, corurile și grupurile chemăriste în costume bănățene veneau parcă răsăreau din pământ și curați ca din cutie. Unul mai mândru și mai frumos ca celălalt, cu fruntea ridicată și sufletul înălțat, că
Agenda2005-32-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284053_a_285382]
-
fetele îmbrăcate cu spăcele cusute în culori vii, poale din in, zadii cu bucure, buici și pieptare tradiționale, învelite cu binecunoscutele năfrămi specifice zonei, iar „flăcăii” cu cămăși naționale, sumane, pantaloni de pânză albă și cușme de astrahan, majoritatea purtând opincuțe în piciorușe și fiecare în parte având tricolorul drept simbol național pe piept, pe căciuli sau la cingătoare - ne-a integrat întru totul în mirifica lume a satului ardelean de la poalele Carpaților de Apus. „Colindăm, Doamne, colindă”, „Bucură-te, Domnuț
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
astea, mugurii ce ascundeau florile începură să plesnească, stropind în culori de tot felul câmpul și copacii. Acum, primăvara semăna cu o fată care se îmbracă în straie noi într-o dimineață de duminică să meargă la biserică, în sat: opincuțe ca brazdele de pe ogoare, catrința înflorată cum câmpurile, legată cu brâul-curcubeu, ia de un alb strălucitor ca petalele ghioceilor, băsmăluța legată sobru sub bărbie, umbrindu-i discret ochișorii albaștri, care caută galeș spre flăcăii ce se întrec în goana cailor
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
vin. După nelipsita rugăciune au urmat câteva pahare de horincă, și un aperitiv din slană cu ceapă. Multă sare, nu se gândeau la inimă sau colesterol. Ba, treceau și pâinea direct prin sarea din solniță. La felul I, ciorba de...opincuțe. Amețiți fiind de țuică, au înghițit cu mare poftă. E drept că fâșiile erau greu de mestecat, dar le înghițeau. Erau încântați că în loc de pâine mâncau prescură, deși era cam uscată; o înmuiau în “zupă”. Erau obișnuiți să înghită fără
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
musulmane. Zise Minunata doamnă a lunii argintii, apărută incognito printre doamne, îmbrăcată, de data asta, într-o frumoasă rochie albastră-argintie din pânză topită, transparentă, acoperită sumar cu tot felul de franjuri și eșarfe de mătase colorate. În picioare purta niște opincuțe curioase în formă de bărcuțe cu canafi și pinteni, de ziceai că nu atinge cu ele pământul, ci mai degrabă plutește în aer pe valuri. Iar pe cap, peste părul ei lung, roșu, creț, despletit și înfoiat, purta o șăpcuță
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
e pentru cei ce nu-I știu sensul și din neștiință îi sparg fereastra. Veni răspunsul neîntârziat de la Minunata doamnă a lunii arginti, săltând și plutind ușor de pe un picior pe altul și arătându-ne discret cât de magnetice sunt opincuțele ei curioase și ce biocurenți de unde Tetta trec prin “bărcuțele “ei cu canafi de mătase și pinteni din creastă de cocoșei de aur. - Exact! Zic eu. Dacă femeia e cu adevărat frumoasă și la minte și la trup, fără îndoială
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
astea, mugurii ce ascundeau florile începură să plesnească, stropind în culori de tot felul câmpul și copacii. Acum, primăvara semăna cu o fată care se îmbracă în straie noi într-o dimineață de duminică să meargă la biserică, în sat: opincuțe ca brazdele de pe ogoare, catrința înflorată cum câmpurile, legată cu brâul-curcubeu, ia de un alb strălucitor ca petalele ghioceilor, băsmăluța legată sobru sub bărbie, umbrindu-i discret ochișorii albaștri, care caută galeș spre flăcăii ce se întrec în goana cailor
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
soneria enervantă, nesuferită, care-l trezea din somnul de nici două ore. Fusese duminică. La hanul Ardei, lumea se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care băteau pardoseala salonului cu opincuțele prinse cu șnur negru, ce se împletea peste ciorapii de lână seină sau albă, până aproape de genunchi. Feciorii, pui de domnișani, îmbrăcați în frumosul costum național, cu opinci din talpă, pantaloni din dimie albă, făcută în casă, strânși pe picioare
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
soneria enervantă, nesuferită, care-l trezea din somnul de nici două ore. Fusese duminică. La hanul Ardei, lumea se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care băteau pardoseala salonului cu opincuțele prinse cu șnur negru, ce se împletea peste ciorapii de lână seină sau albă, până aproape de genunchi. Feciorii, pui de domnișani, îmbrăcați în frumosul costum național, cu opinci din talpă, pantaloni din dimie albă, făcută în casă, strânși pe picioare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
soneria enervantă, nesuferită, care-l trezea din somnul de nici două ore. Fusese duminică. La hanul Ardei, lumea se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care băteau pardoseala salonului cu opincuțele prinse cu șnur negru, ce se împletea peste ciorapii de lână seină sau albă, până aproape de genunchi.Feciorii, pui de domnișani, îmbrăcați în frumosul costum național, cu opinci din talpă, pantaloni din dimie albă, făcută în casă, strânși pe picioare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Le-am mulțumit gazdelor pentru ospitalitate și am vrut să plec. Eram îngrijorată de reacția tatei pentru că nu am ajuns la timp acasă. Gazdele m-au rugat să am puțină răbdare. Atunci am văzut agățate de ușă trei perechi de opincuțe noi-nouțe. Apoi tatăl și-a strigat copiii în casă. încotoșmați cu cojocele și cușme mari pe cap, cei trei copii roșii ca racii, au năvălit pe ușa casei ca un uragan... Deodată s-au liniștit, parcă conștienți că aveau de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
In țara... I-am sărutat pe tus trei și le-am oferit din dulciurile pe care le cumpărsem pentru frații și surorile mele. Aveam de unde. Erau bucuroși nevoie mare... Apoi tatăl le-a oferit și el cele trei perechi de opincuțe. Să-i fi văzut atunci cum se străduiau să-și încerce noile încălțări... Ca din senin, nu știu unde le ținuse până atunci, pe masă au apărut: mămăliguță și friptură de porc cu cârnați, chișcă cu varză murată, brânză cu smântână, plăcintă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Pot să mă întorc la bucătărie? Maria: Du-te. Dar la semnal... Bunica: Lasă că știu. De-acuma știu. Trec fugulița în rînd și gata. Maria: Mamă, ia stai. Da' ce ți-ai pus în picioare? Bunica: Să știi că opincuțe n-am. Știu, s-ar asorta la costumul național, da' n-am. (iese) Alex: Mamă, da' eu acum sînt corespunzător? (e vorba de costum) Val: Cît despre mine... (își arată cravata) cred că sînt exemplu... Nu? (cravata îi stă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
stă o tavă de lemn încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca în Ardeal, moale ca în Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului se întâlnesc la biserică sau
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
moldovenească, cine-o știe să trăiască! Iară cei mai buni de gură să joace cu strigătură. Haideți fetelor la joc lângă mine c-aveți loc! Măriuca, draga mea, hai la joc și nu ședea! De când mama m-o făcut, multe opincuțe-am rupt! Câte zile-n săptămână, mă doare un picior și-o mână. Dar la joc duminica nu mă doare nimica! Vai de mine rău jucăm, nu-i nimic că ne-nvățăm! Foaie verde busuioc m-a făcut mama să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
moldovenească, cine-o știe să trăiască! Iară cei mai buni de gură să joace cu strigătură. Haideți fetelor la joc lângă mine c-aveți loc! Măriuca, draga mea, hai la joc și nu ședea! De când mama m-o făcut, multe opincuțe-am rupt! Câte zile-n săptămână, mă doare un picior și-o mână. Dar la joc duminica nu mă doare nimica! Vai de mine rău jucăm, nu-i nimic că ne-nvățăm! Foaie verde busuioc m-a făcut mama să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
stă o tavă de lemn Încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, Învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca În Ardeal, moale ca În Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului se Întâlnesc la biserică sau
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
familie lucrează 98 medici și 249 personal medical mediu. Orașul are o vastă rețea de instituții culturale: Palatul de cultură, 2 biblioteci publice și 9 formații artistice de amatori printre care corul „Doina Nistrului”, teatrul de păpuși „Spiriduși”, formația folclorică „Opincuța”, etc. Lângă Saharna s-a păstrat și un vechi complex monastic săpat în stâncă. Și astăzi aici pot fi văzute chiliile călugărilor și o biserică rupestră unde aceștia oficiau slujbele. Lângă satul Țipova se află complexul monastic cu hramul „Adormirea
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
numărul liceenilor a ajuns la circa 300 persoane . Învățământul se organizează pe profilurile umanist, real și arte. Activitatea educațională se centrează pe trei catedre: Științe socio-umaniste; Matematică și științe, și Arte și sport. La liceu activează Ansamblul de dansuri populare „Opincuța” și Ansamblul vocal „Dor, doruleț”. Amplasarea în cadrul universității oferă liceenilor posibilitatea de a se utiliza fondul de cărți al Bibliotecii Universitare. În 2003, Alexandru Budișteanu, cu sprijinul Consiliului Profesoral al liceului, a instituit un premiu, ce-i poartă numele, pentru
Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Bălți () [Corola-website/Science/312932_a_314261]