434 matches
-
căutătoare de ținte pe terenul inamic, și altele, Cocoșul, Găinușa... Pavajul curții interioare a Domului poartă încă pe lespezile lui tocite urmele, zgârieturile pricinuite de șinele caleștilor, de roțile tunurilor trase de câte cinci perechi de cai, de potcoavele acestora opintindu-se în hamuri... Câtă măreție defunctă!... De la Ludovic al XIV-lea și până la Napoleon întâiul să fi fost cultivată în asemenea hal o glorie atât de perisabilă a armelor, niște invenții atât de mărunte în raport cu atomul dezlănțuit... În nici o țară
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
Iliescu a respins aberanta propunere a fostului său ucenic. Nu din instinct democratic, cum probabil am fi tentați să credem. Ci pentru că o astfel de propunere n-ar avea, pur și simplu, cum să treacă prin parlament. Oricât s-ar opinti pesedeii, oricât de autoritar îi controlează pe U.D.M.R.-iști (marea dezămăgire politică din ultimii ani!) și pe P.U.R.-iști, ei n-au cum să obțină necesarele două treimi din numărul parlamentarilor. Nu-i văd pe liberali, cu
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
un loc bun la marginea șoselei și mă vîr iute în gesturile infractorului: privesc stînga-dreapta, înainte și-napoi. Nimeni. Îmi savurez victoria înainte de a o avea. Nu găsesc nici o foarfecă și nici un cuțit prin mașină, așa încît încep să mă opintesc cu corpul plantei, cu rădăcinile ei. Abia pun una jos, cu chiu, cu vai că de departe, sosesc grabnic către mine, niște înjurături strașnice. Îmi rănesc timpanele. Mă îndrept cu greu de șale și văd chipuri fioroase care apar și
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
lîngă viguroasa coadă amenajată la ceafă, se va termina definitiv cu socotelile, cu pisălogeala administrativă și cu scandarea zilnică a conturilor bancare. De partea cealaltă a mesei, cu traseele respiratorii vizibil obturate, bietul părinte cîntărește și el situația și se opintește să scoată, din neantul liceului său preistoric (mîntuit, evident, la seral!), toate cunoștințele despre artiști. Și ce adună viitura mîhnirii și a enervării, din mîlul stătut al unei memorii și ea destul de sedentară, nu este din cale afară de încurajator. Ba
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
rîsul batjocoritor și prin jocul oglinditor al actorului de comedie. Ridicolul se ivea din împrejurarea de a nu-ți da seama de limitele ființei tale ori din tendința de-a le forța în numele unui lucru derizoriu: „Ca și cum muntele s-ar opinti să dea naștere unui șoricel”. La romani, comedia țintea inițial divertismentul, veselia pură. Nu se manifesta o instanță normativă care să pedepsească încălcările măsurii și ale civilității. Aceasta s-a impus în răstimpul clasicismului latin, care i-a cuprins pe
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
grecesc, așa cum ai văzut în cărți” răzbate din amintire vocea vătuită a doctorului din marele oraș. tălpile ucăi alunecă pe barele din metal un fel de scări pentru călărit la zander. strânge între coapse cu scrâșnet calul de lemn se opintește și apasă cauciucul cum ar trece în galop razant pe buza prăpastiei. pârâiașe de sudoare îi alunecă pe sub corsetul din ghips are pâslă în cerul gurii privirea i se tulbură și atunci o vede pe sisi. îmbrăcată într-o rochie
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
sidefie dezordonate-n privirea ta dimensiunile cosmice cum scaune răsturnate la sfîrșitul unei petreceri o biată miasmă memoria lumina însăși frigidă cum un pahar de alcool vestejit. Cină Fărîmîndu-se-ntre degete obscuritatea cum un miez de pîine și obiectele din preajmă opintite-n așteptare prefăcîndu-se-n obscuritate spre-a te hrăni pe tine. E ceva ciudat aici E ceva ciudat aici un loc strîmt cum o cămară pustie (proviziile se află-n altă parte) și tu intri acolo zăbovești pîndind lumina să cadă
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6290_a_7615]
-
ceea ce a promis în campanie, obținând votul popular pentru asta: încearcă să fie un președinte puternic. Deocamdată, n-am observat să fie deraiat spre autoritarism sau cine știe ce ilegalități de tipul celor prezente în faimoasele stenograme guvernamentale. Pur și simplu, se opintește să scoată din nămol mașinăria înțepenită a statului. Dacă Iliescu era fericit să troneze pe capra unei republici fără hățuri, se pare că vechiul timonier știe unde sunt ascunse frâiele. Treaba cu anticipatele însă chiar că mă amuză! La o
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
se mișca spre celălalt mal, era, de fapt, între două maluri și simțea că, poate, n-o să ajungă la nici unul, pentru că șuvoiul îi venea ba din stânga, ba din dreapta, îl întorcea când dintr-o parte în alta, când înapoi, el se opintea să mâie într-o direcție, dar nu putea, că-i slăbise puterile, obosise, simțea că se coboară tot mai jos, tot mai la fund, apa se făcea mai rece, mai întunecată), după ce-a văzut satul și privirea a găsit
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
tu, chiar departe, iubito cu păr arămiu... Poem de dragoste Nu se stingea țigara pe jumătate îngropată-n nisip, de parcă o mare întreagă trecând peste solzii jarului treaz, noapte de noapte, nu ar mai fi putut să îl stingă - se opintea doar în el, și ai fi zis că brațele musculoase ale apei saline odată îl va spăla, trecând prin asprimea întortocheată de gheară înmuiată în sânge și vin... Ca peste o flamură vremelnic abandonată în luptă, sau poate ruptă, cu
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/13221_a_14546]
-
cuvânt german ce era la modă pe vremea aceea a războiului) înlocuitoare, substitute ale universului. Aveam, desigur, multe de învățat de la fiecare din profesorii mei. Și, înainte de toate, tocmai despre modul de a învăța, de a cunoaște. În zadar mă opintisem, licean cu o pasiune precoce, dar organele încă neformate, încercând să compun un comentariu la Cugetările lui Pascal, savantul credincios pentru care nutream o adevărată fervoare. Cursul universitar al profesorului Yves Auger, fost normalian, despre Pascal, curs urmat pe când eram
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
din preajma oricărui sfânt lăcaș te copleșeau cu frumusețea năruită, batjocorită acum a bisericii de odinioară. Mirosea a grajd, a siloz de cartofi, a cereale putrezite, fermentate, un aer greu, coborât, nefiresc în curățenia ninsorii care tot cădea. Doi țigani se opinteau să ridice un bloc imens de piatră. Sau să-l tragă într-o parte, după cum icneau sub chingile cu care erau încinși. Au văzut că-i urmăream. Unul, masiv, într-o bluză de gărzi patriotice, a venit lângă mine. A
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
nu voi mai putea plânge! Va fi totul programat de același creier pe meninge Ca lupii de stepă vom urla căci pe plai nu va mai ninge. Domnița postmodernă Drumul până la zid e lung să-l mai parcurg. M-am opintit oricum pe conceptul de drulă. Pe canapeaua ei modernă domnița postmodernă Văzând conceptul cât de falnic e suferă arhaic scuipând cuvinte postmoderne în limbajul frust - infolii, oh, deratizate, stampa, și apoziția prin care șobolanii scurmă gunoaiele luminii. Scandează strada în
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
fotbal România-Belarus care a ajutat Dumnezeu să se termine la timp pentru a nu se încheia cu scorul de 2-3... Nici vorbă de așa ceva. Motivul e că urmărisem la televizor cum, în timpul "summet"-ului, personalitățile și, mai ales persoNUlitățile, se opinteau să facă față unui comportament adecvat, să se salute cu o într-adinsă solemnitate, în timp ce mușchii faciali trădau scrâșnitul dinților, să-și zâmbească afectuos dându-și mâna de parcă ar fi întins-o spre fălcile unui crocodil de-al lui Steve Irwin
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
sub palmele care l-au așezat acolo grumazul boilor pe care tatăl, cu strângere de inimă, i-a dus la gospodărie. Ne atrage atenția cum de, după atâta amar de vreme, jugul șia păstrat luciul sudorii cu care vitele se opinteau să care povara carului. Ținea drumul celor care mergeau cu carul și boii lui pentru a vedea el dacă resteiele sunt bine fixate și dacă boii trag în jug. Asta însemna pentru el că vitele își irosesc degeaba din vlaga
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
cu mîneci suflecate,/ Și cu vînjoase brațe de spițe încleștate/ Puteri în pieptu-ți zdravăn de mii ai întîlnit/ Ș-a roții fugă oarbă în loc o ai oprit!". E greu să ți-l imaginezi pe rezervatul și plinul de morgă Maiorescu opintind sisific la această mirobolantă Roată închipuită de poet". În legătură cu Ioan S. Nenițescu, propus, la un moment dat, nu mai puțin decît pentru premiul Academiei, cu "poema epică", intitulată redundant Șoimii de la Războieni, ni se oferă meritate aprecieri caustice: Deși uitat
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
puține nedumeriri. Expresia ejusdem farinae spune totul. Cum s-ar fi putut pronunța altfel un parlament care ar fi făcut deliciul expresioniștilor, ca să nu mai insistăm că l-ar scoate din groapă pe Daumier? Tenacitatea cu care Camerele s-au opintit să nu lase să treacă o lege operativă a deconspirării dosarelor Securității nu e neapărat de raportat la din trecut păcate ale sus-numiților parlamentari, la vechi și tănuite complicități, ci, decisiv, la carapacea lor mentală: adepți necondiționați ai autorității, parte
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
o albă-neagră ce face din elevi niște infractori potențiali, iar din profesori lumpeni amețiți cu salarii ce nu le ajung nici să-și cumpăre cărțile pe care le recomandă la bibliografie! Mă umflă râsul când îl văd pe dl. Remeș opintindu-se ca un buldozer cu sacul de bani al țării, și poticnindu-se în prima grămăjoară de nisip! Ce poți pretinde unor oameni care găsesc firesc să ne îmbogățim la F.N.I., dar să rămânem în eternitate săraci la minte? Ce
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
sens apare cu claritate în construcțiile care exprimă intensitatea, forța unei stări sau a unei acțiuni fiziologice: din rărunchi, pînă-n rărunchi, pînă în fundul rărunchilor. în citatele din DLR, sintagmele cu sens intensiv determină verbe ca a se bucura, a se opinti, a geme, a suspina, a ofta, a se cutremura ("am suspinat din rărunchi" - G. Galaction; "să se cutremure pînă-n rărunchi" - E. Camilar) etc. Acestea sînt de fapt contextele în care cuvîntul circulă și azi (în afara vorbirii regionale) în registrul colocvial
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
de unde odraslele rațiunii au fost exilate", după ce a bătătorit căile renunțării "pînă la capăt", acest Orfeu muribund se simte împovărat de vinovăția-i nativă, pe cît de inexplicabilă, pe atît de insuportabilă: "Am întîlnit privirea celor trecuți în rîndul necuvîntătoarelor, opintindu-se în strădania de a se face înțeleasă;/ L-am cunoscut pe cel care a scăpat frîiele rosturilor și nu poate nădăjdui să se mai înstăpînească asupra lor;/ L-am însoțit pe cel care de-o viață se silește să
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
așa că i-am urmat exemplul... După ce am stors câteva picături din bricheta mea veche, pe benzină, în rezervorul mașinii, am completat cu niște gaz lampant de la o vecină ortodoxă, am plecat spre cabinet, deși mașina încă flămândă, tușea și se opintea la fiecare accelerație, de parca o scuturau frigurile... Am ajuns în parcare la gară. Evident, locuri de parcare...gratis...canci! pentru mine, însă, asta nu contează, am pregătite într-un buzunar secret al portofelului, hârtii de 5 lei, pe care generos
Ce oligarhă m-am trezit în dimineaţa asta!!! Pamfletul unui medic de familie () [Corola-journal/Journalistic/26067_a_27392]
-
să mai cânt în România?”; „De te va rupe și pe tine, / Garoafă roșie, nu plânge. / Pe masa cu mâncări străine / Tu varsă doar un strop de sânge”; Nu simți apropiatul freamăt / De furtună ce-mpânzește țara? / În zadar vă opintiți cu geamăt / Să legați cu lanțuri primăvara”. Am redat aceste versuri edificatoare, tocmai pentru a ilustra susținerile, îndreptățite, de mai sus! Antologia aceea se numea „Ne chemă Ardealul”, când ostașii Armatei Românie cântau: „Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă”, însuflețiți de
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
pe care, cu metroul, le facem în 15-20 de minute. Buun. Mă urc la volan, pornesc motorul, scot frâna de mână, bag a I-a, dau semnal, mă asigur în oglindă și dau să plec: Hâc! Hâc! Nimic, nene, se opintea de ziceai că are frâna de mână ridicată și mai e și legată cu 20 de lanțuri, cu care o trage Nicu Vlad în direcția opusă. După vreo 20 de hâc-uri d-astea, reușesc să-l anihilez pe Nicu
Surpriză – dacă ai maşină, e musai să mergi cu ea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18211_a_19536]
-
au aflat savanții, toți cercetătorii, ca de-acolo, cică, se încarcă norii. Însă de o vreme, cam de-o săptămâna, cineva, hoțește, ia apă din luna, norii se tot plimba, lunecând cu jale, însă fără apă, nici măcar pe poale. Se-opintește vântul, haide, poate-poate, degeaba-i efortul, el n-are nici roate, nu se știe cine, când și prin ce mijloace, s-a ascuns pe lună și face ce-i place. Soarele se-nalță, trece de zenit și-și urmează calea
ȘCHIOAPĂ MI-A FOST ZIUA de DORA PASCU în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380180_a_381509]
-
Bogza, M. Beniuc, Miron Radu Paraschivescu, Magda Isanos, D. Corbea, Virgil Teodorescu, "îndrumați și influențați de partidul clasei muncitoare, de P.C.R." (p. 119). Se pregătește o nouă epocă, aceea cu adevărat importantă, pentru care s-a frământat și s-a opintit toată istoria noastră: comunismul. Să rezumăm liniile de forță ale istoriei literaturii române de la începutul secolului al XIX-lea până la 23 August 1944, în viziunea proletcultistă. Istoria literară a lui Emil Boldan își etalează fără nici o ezitare dogmatismul ideologic. Din
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]