20 matches
-
punctul de vedere a abstracțiunilor livrești, ci obiectiv, ca un modus vivendi al societății umane privite în genere, cred că ar fi, deopotrivă, necesar și moral, în măsura în care legislația autohtonă a penitenciarelor o permite, să se realizeze de acolo, din îngrădeala oprelii, pentru că profesioniști de televiziune încă mai sunt destui la ora actuală, o emisiune cu profesorul Gheorghe Mencinicopschi, remarcabilul om de știință, care, la fel ca multe nume sonore ale științei și culturii naționale, a creat întotdeauna o imagine pozitivă României
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
petrece peste durere o clipă, o zi, o eternitate. O cuprindere tulburătoare intensifică bucuria strădaniei mele. Fiecare nouă stare de conștiință fermentează în ființa mea solidă, rezistentă, pregătită să se armonizeze cu Cerul. Revederile... puține, pasagere, străine, în pas cu oprelile prin stațiile încărcate de ședere. Și... pulsul îngreunatelor suflări de amintiri, speranțe și ecouri ... Citește mai mult MAMAPlecat-am cu firescul,condusă în umbrire de chipul mamei.Fără zâmbet, fără înlăcrimare.Doar o tăcere prin mărturiile copilăriei mele.O caut mereuîn
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniela_g%C3%AEfu/canal [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
petrece peste durere o clipă, o zi, o eternitate. O cuprindere tulburătoare intensifică bucuria strădaniei mele. Fiecare nouă stare de conștiință fermentează în ființa mea solidă, rezistentă, pregătită să se armonizeze cu Cerul. Revederile... puține, pasagere, străine, în pas cu oprelile prin stațiile încărcate de ședere. Și... pulsul îngreunatelor suflări de amintiri, speranțe și ecouri trezesc în mine dorul de Acasă. NU-MI RĂMÂNE DECÂT STRIGĂTUL M-am cunoscut la vreme de boală, strigând ajutor mănat de trecere. Rugăciunile, un puhoi
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1426419121.html [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
bruschețe, aidoma unei dâre iluzorii de fum pe un cer care n-a existat, la rându-i, nici el deasupra creștetului cuiva. De la poarta principală a palatului construit pe tărâmul sumbru al morților și până la ușa veche și decolorată a oprelii, traseul omului politic postdecembrist ni se înfățișează a fi unul încărcat de semnificații negative pregnante, tocmai pentru că zoon politikon s-a autodefinit de-a lungul timpului ca o specie situată mereu în zona de așteptare opusă aceleia gândite de mandatarii
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1423239707.html [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
contră supune pe grefiaru la o amendă de lei cinci-deci. Articolul 575 Acești doui miniștrii voru ține, după formă mai susu aretată, unu registru generale compusu de aceste copie primite de la grefiari. Capitolul ÎI DESPRE ÎNCHISORI ȘI DESPRE CASE DE OPREALA Articolul 576 Afară de închisorile întocmite pentru pedepse, va fi lîngă fiecare tribunalu cate o casă de arestu, unde se voru ține preveniții, și lîngă fiecare curte de jurați cate o casă de oprela unde se voru închide acei în contra caroru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
sfărâme bolovanii și să taie un stejar cu bour, încercând astfel să modifice vechile hotare ale satului; aceiași țărani vecini își permiteau, în pofida oricăror legi, să vâneze peștele din heleșteul lui Hudici „ziua și noaptea, făr de nici o siială și opreală”, să strice moara și pomii din livada boierului. Potrivit poruncii domnești din 1753, țăranii din Cordăreni trebuiau să suporte certări pe măsura faptelor lor. Totuși, Hudici, călugărit între timp, îi iartă, după ce mai făcuse același lucru și câțiva ani mai
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
sau teatru. Creat în zona "libertăților permise" de fosta securitate, postmodernismul a fost folosit ca mască, adică și ca substanță (fiindcă fenomenul nu are nici grund, nici materie, fie și amorfă, nici câmp al devenirii, nici Dasein, nici Kehre, nici opreală transcendentă, nici măcar mit al reîntoarcerii și revenire la zeii precreștini, ca la Nietzsche), de noua/vechea clasă politică a României postdecembriste pentru a se îmbogăți din interesul național românesc, dar și pentru a corupe și nomadiza tânăra generație (cu demitizante
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fapte netrebnice“, „să păzească cinul preoțesc“, „să i cinstească, să-i iubească pe mahalagii, să se poarte cu blândețe și cu evlavie cu toți“. Iată angajamentul luat de preoții de la Biserica Albă din București, ce urmează a fi puși la „opreală“ și necinstiți cu „bătaie în falangă“ pentru că s-au îmbătat chiar în „Săptămâna Luminată“ și dintrei nici unul nu și-a adus aminte cătrebuie să oficieze slujba. „Deci, de acum înainte, să avem a ne purta cu toată cinstea și orânduiala
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lui și nu-ș va aduce aminte nemica de muiarea lui, sau să-i trimeață de cheltuiala hranei ei, sau carte, ce o va lăsa de tot fără de nice un ajutoriu, împreunare ca aceaia să se dăsparță de tot fără de nici o opreală și să fie volnică muiarea să-ș ia alt bărbat pre lege“. El constată că Neacșa are voie să ceară separarea, mai ales că a așteptat șapte ani și jumătate, depășind cu doi ani și jumătate timpul prevăzut de lege. Prin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cărbuni pe el, căci îngreuiază sufletul mortului. Dacă ți-a murit vreun copil și n-ai apucat a duce colacii cumătrului, să-i duci cînd vei face praznic de patruzeci de zile, căci altfel sufletul copilului va fi ținut la opreală. Maica Domnului scoate sufletele păcătoșilor cu un cîrstnic* de cînepă de toamnă din iad, pe care-l sloboade de trei ori în iad, 330 și acele suflete care nu s-au prins de cîrstnic nici a treia oară sînt pierdute
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mânie pre Dumnezeu, să aibă pocaanie 3 ai, metanii câte 24 în zi” 207. Asprimea judecății (un preot, dacă se recăsătorea, își periclita cariera: „Preotulŭ de se va însura cu a doa muiare să se delunge din preoție. Iară fără opreală să se priceștuiască”208), transpare și în considerarea celei de-a doua căsătorii drept o „noire” de mâna a doua. Cununia nu se va desfășura în fața Sfintei Sintelor („învățăm de a doa nŭntă, să nu stea înaintea sfântului altariu, când
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
felul în care sunt redate în cronică obiecțiile "occidentalilor" la "pohtirea pururea să fie domnii în Țara Muntenească din neamul Cantacuzinilor. [...] să fie domnii singuri stăpânitori, cum va vrea să facă cu țara și cu ai țării și de nimeni opreală să n-aibă". Răspunsul ar fi fost "că nu este obiceiul creștinilor să puie tot dintr-un neam domni, sau crai, sau împărați, ci din alegerea țării să se puie, că pot fi și oameni răi dintr-un neam, pe
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
se și cuvenea succesiunea pe tronul bulgar în puterea dreptului de moștenire. Maria, cum purcesese grea de Lachanas, a fost detronată într-adevăr și dusă în prinsoare la împăratul, carele tocmai picase la Adrianopol, de unde apoi ea fu pusă la opreală sigură. Asan și Irina sârguiră spre Bulgaria făr-a întîmpina piedici, intrară cu triumf în Tîrnova și primiră, ca regi aleși, în acelaș an (1279) omagiul poporului lor. Între marii demnitari ai țării se distingea pe atunci un anume Terteres, om
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căsătorit deja, deci pentru a înlătura piedeca aceasta, l-au înduplecat de-a se despărți de soția lui care după porunca împăratului, ce petrecea atunci în Niceea, fu dusă acolo împreună cu fiul ei Osfentislav și pusă la 140 {EminescuOpXIV 141} opreală. Nunta lui Terteres cu sora lui Asan se făcu în mod solemn, iar noua pereche fu investită cu înalta vrednicie de despot. Dar râvnitoarea ambiție după coroană a noului cumnat al lui Asan, departe de-a se înfrîna prin relațiile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
iscoade. 15. Iată cum veți fi încercați. Pe viața lui Faraon că nu veți ieși de aici pînă nu va veni fratele vostru cel tînăr! Trimiteți pe unul din voi să aducă pe fratele vostru; 16. iar voi, rămîneți la opreală. Cuvintele voastre vor fi puse astfel la încercare, și voi ști dacă adevărul este cu voi sau nu, altfel, pe viața lui Faraon că sunteți niște iscoade." 17. Și i-a aruncat pe toți, trei zile în temniță. 18. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
-n câmp afară. 216 Frunză verde de cicoare, Toată lumea-i la răcoare, Numa eu-s la - nchisoare, La Iași în temnița mare, Cu doi butuci în picioare. Frunzuliță de negară, Am primit o veste - asară, Că și puica-i la opreală, La opreală părintească, Pentru fapta voinicească. Ea din ochi negri - o lăcrimat, Din guriț - o cuvîntat: - Nu mă bate, mămucă, Nu mă mustra, tătucă, Că v-oi spune: Unde - am însărat, Cine m-o-nșelat. Un voinicel nant, Nant și sprâncenat, Sprincenele
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
afară. 216 Frunză verde de cicoare, Toată lumea-i la răcoare, Numa eu-s la - nchisoare, La Iași în temnița mare, Cu doi butuci în picioare. Frunzuliță de negară, Am primit o veste - asară, Că și puica-i la opreală, La opreală părintească, Pentru fapta voinicească. Ea din ochi negri - o lăcrimat, Din guriț - o cuvîntat: - Nu mă bate, mămucă, Nu mă mustra, tătucă, Că v-oi spune: Unde - am însărat, Cine m-o-nșelat. Un voinicel nant, Nant și sprâncenat, Sprincenele lui Pana
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
făcătorii de "canon". Cei vechi, plus cei "recenți". Mă scoți la adevăr (pe Șichy o face să zîmbească argoul meu de împrumut), vrei să ieșim la adevăr împreună, continuăm dialogul. Dacă nu, nu. Am fost prea mult timp pusă "la opreală"... Vorba Anonimului Brâncovenesc! îl recunoaște ea. ... mi s-a retras semnătura prea mult timp ca să mă tot gîndesc: n-o fi politicește incorect ce spun? O fi non-politic corect? Nu cumva nu-i corect politic, politic clean, politicește corect? Miss
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să se oblojească cu ele, că-i va trece. Pentru arsură la inimă : să mănânce piper, să pună la mâini sau picioare mălai cu vin, ca să iasă focul. Alta: să pună aluat cu pâine și oțet tare și muștar. Pentru opreală (contra constipației): să fiarbă prune uscate și să bea că se va slobozi. Pentru inimă când doare: este foarte bun faguri de miere, să-i ardă bine, să-i facă scrum, să-i piseze și să-i amestece cu puțină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
neștiutoare se leapădă de frică și de sfială. E faza dulcei violențe inițiale. Priceputul logofăt Îl notează: „O, ceasuri de desfătare, de ibovnici numărate, Atunci cînd biata fată pe călcaturi măsurate Se leapădă de-o rușine ce o țînea la opreală Și pășește spre ibovnic cu frică și cu sfială.” Răbdarea, pîrjolirea, lacrimile și celelalte semne de supliciu exprimă, În realitate, o imensă poftă de desfătare (cuvînt esențial În terminologia erotică a epocii): „Avînd numai bucurie Că pei În statornicie’’... Am
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]