33 matches
-
ora 19, Palatul Cultural; „Nunta lui Figaro“, de W.A. Mozart, 1. 04, ora 19, Palatul Cultural. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Expozițiile Ferdinand Gallas și Pictura bisericilor de lemn din Banat; Găteala capului în Banat; Secția de Etnografie: Opregul bănățean; Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-16,30); Secția de Artă a B.J.T.: Calculul probabilităților și tapiseria, de Rodica Banciu Regep; Café Papillon: ZAȚ/28. 02/3-5 p.m., de Ana Adam; „Art Club“ din Bastion: Micrografii, expoziție
Agenda2004-13-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282244_a_283573]
-
1). ARAD Teatrul „Ioan Slavici“: „Festival anglofon“, 5. 04-8. 04. Teatrul de marionete: „Cenușăreasa“, 4. 04, ora 11. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Iudaica, expoziție multimedia; Expozițiile Ferdinand Gallas și Pictura bisericilor de lemn din Banat; Secția de Etnografie: Opregul bănățean; Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-16,30); Secția de Artă a B.J.T.: Calculul probabilităților și tapiseria, de Rodica Banciu Regep; Galeria Pro Armia: Pictură Denisa Mihăilă; Café Papillon: ZAȚ/28. 02/3-5 p.m., de Ana Adam
Agenda2004-14-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282273_a_283602]
-
Manoleanu, Bianca Manoleanu, 15. 04, ora 19, sala Palatului Cultural. Teatrul de marionete: „Arlechinul“, 18. 04, ora 11. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Iudaica, expoziție multimedia; Expozițiile Ferdinand Gallas și Pictura bisericilor de lemn din Banat; Secția de Etnografie: Opregul bănățean; Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-16,30); Secția de Artă a BJT: Calculul probabilităților și tapiseria, de Rodica Banciu Regep; Muzeul Satului Bănățean: Sărbătorile de Paște, de Aristida Gogolan; Café Papillon: expoziție de fotografie; Art Club
Agenda2004-15-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282298_a_283627]
-
întâmplare cu haz“, de C. Goldoni, 24. 04, ora 18, premieră, 25. 04 și 29. 04, ora 18. Teatrul de marionete: „Hänsel și Gretel“, 25. 04, ora 11. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Iudaica, expoziție multimedia; Secția de Etnografie: Opregul bănățean; Găteala capului în Banat; Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-16,30); Secția de Artă a BJT: Calculul probabilităților și tapiseria, Rodica Banciu Regep; Café Papillon: Fotografie; Art Club din Bastion: Micrografii - pictură Victor Vulpe; Van Graph
Agenda2004-17-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282352_a_283681]
-
altă ordine de idei, din data de 15 martie, Direcția Agricolă va derula plata subvențiilor după cum urmează: 2 miliarde lei prima la lapte; 18 miliarde lei pentru producția vegetală; 13,1 miliarde de lei pentru sectorul zootehnic ș.a. E. CONSTANTIN Opregul bănățean l Cu ciucuri de poveste În Banatul vechi și bine așezat în temeiurile sale, știai când fata cuminte devenea nevastă cumsecade, căci în a doua zi a nunții ea-și punea opreg, pe care-avea să-l poarte câte zile
Agenda2004-11-04-generale8 () [Corola-journal/Journalistic/282182_a_283511]
-
lei pentru sectorul zootehnic ș.a. E. CONSTANTIN Opregul bănățean l Cu ciucuri de poveste În Banatul vechi și bine așezat în temeiurile sale, știai când fata cuminte devenea nevastă cumsecade, căci în a doua zi a nunții ea-și punea opreg, pe care-avea să-l poarte câte zile îi dădea Domnul. Semn al trecerii dintr-o stare în alta, opregul e alcătuit dintr-un petec de lână, zis obadă sau partă, țesut în tehnica cioriciului, cu broderii încopciate și cusute pe
Agenda2004-11-04-generale8 () [Corola-journal/Journalistic/282182_a_283511]
-
așezat în temeiurile sale, știai când fata cuminte devenea nevastă cumsecade, căci în a doua zi a nunții ea-și punea opreg, pe care-avea să-l poarte câte zile îi dădea Domnul. Semn al trecerii dintr-o stare în alta, opregul e alcătuit dintr-un petec de lână, zis obadă sau partă, țesut în tehnica cioriciului, cu broderii încopciate și cusute pe groș ori bombiu, și cu ciucuri (ciocoți sau chițele) colorați. Până să poarte opregul, fetele mari îl foloseau la
Agenda2004-11-04-generale8 () [Corola-journal/Journalistic/282182_a_283511]
-
dintr-o stare în alta, opregul e alcătuit dintr-un petec de lână, zis obadă sau partă, țesut în tehnica cioriciului, cu broderii încopciate și cusute pe groș ori bombiu, și cu ciucuri (ciocoți sau chițele) colorați. Până să poarte opregul, fetele mari îl foloseau la joaca cu flăcăii, ca să-și fure sărutări. Povestea lor o puteți afla vizitând noua expoziție deschisă în aceste zile la Secția de Etnografie a Muzeului Banatului din Bastionul Cetății, proiect coordonat de muzeografa Adriana Neda
Agenda2004-11-04-generale8 () [Corola-journal/Journalistic/282182_a_283511]
-
19. Expoziții „Pro Armia“: Pictură Denisa Mihăilă; „Vitralia“: Oraș noaptea, pictură Andreea-Diana Dogaru (10-18); „Art Club“ din Bastion: Forme pentru Rada - pictură Mira Duțescu; „Van Graph“: Și altfel despre muzică, artă fotografică Valentina Sarosi (13-18); Muzeul Banatului: Secția de etnografie: Opregul bănățean (10-17); „Helios“: Nuduri, expoziție colectivă dedicată Femeii (9-18); Galeria 28: Despre colecții; „Triade“: Obiect și sculptură - expoziția personală a artistului plastic Kocsis Rudolf (L-J - 18-21 sau la ore stabilite prealabil prin telefon: 0256-482056); Art Shop Carola’s: Adaug
Agenda2004-11-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282190_a_283519]
-
violoncel), Roxana Ardeleanul (pian), 22. 03, ora 19; Concert coral: „Vecerniile“ (op. 37), 25. 03, ora 19. Dirijor: Ethan Sperry ( S.U.A.). Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Expozițiile Ferdinand Gallas și Pictura bisericilor de lemn din Banat; Secția de Etnografie: Opregul bănățean (10-16,30); Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-17); Secția de Artă a BJT: Calculul probabilităților și tapiseria - Rodica Banciu Regep; „Pro Armia“: Pictură Denisa Mihăilă; „Vitralia“: Oraș noaptea - pictură Andreea-Diana Dogaru (10-18); Café Papillon: ZAȚ/28
Agenda2004-12-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282216_a_283545]
-
mai trăiesc câteva femei care confecționează aceste costume, realizate integral prin lucru manual, inclusiv vopsitul țesăturilor. Se spune că pentru realizarea doar a cămășii populare cu diferite motive, bunica, mama și fiica trebuie să coasă timp de două ierni. Cârligatca (opregul din față) se țese la război. Opregul din spate (vâlnicul) reprezintă o adevărată operă de artă. Realizat dintr-o țesătură din fir subțire de lână, o pânză lungă de 20 de metri se pliază până ajunge la un metru, iar
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
costume, realizate integral prin lucru manual, inclusiv vopsitul țesăturilor. Se spune că pentru realizarea doar a cămășii populare cu diferite motive, bunica, mama și fiica trebuie să coasă timp de două ierni. Cârligatca (opregul din față) se țese la război. Opregul din spate (vâlnicul) reprezintă o adevărată operă de artă. Realizat dintr-o țesătură din fir subțire de lână, o pânză lungă de 20 de metri se pliază până ajunge la un metru, iar diversele motive (florale, zoomorfe, geometrice), apar doar
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
Dunării, scărmănată manual, apoi urma torsul.Când firul de lână era gata, acesta era preluat de Țesătoare care Țeseau pături, postavuri pentru îmbrăcăminte(sursa:Mihai Leonte, p.128 ,din Metafore aprinse). ,, Portul de aici e unic în Banat. Femeile poartă oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și negre, încingându-se cu brăciri mult împodobite cu ciucuri de diferite culori. Bărbații se încing cu cureauă, brăciri sau chimbir. Iarna poartă cojoc sau burcă frumos împodobită și de la opincă
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Treboniu Laurian, Timotei Cipariu, Moților, I.H. Rădulescu, Virgil Madgearu l Fratelia (Zaharia, Traian Vuia, Mureș (Miloia/Drubeta), Migdalului, Mangalia, Lidia (Miloia/Drubeta), Musicescu (Miloia/Calea Martirilor). Gării ( G. Barițiu, Gării, Pop de Băsești) l Mehala (Gr. Alexandrescu, Munteniei, Coșarilor, Călărași, Opregului, Vistula, Popovici Bănățeanul, Paroșeni, Pompiliu Ștefu). O. Nica
Agenda2005-18-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283635_a_284964]
-
l-am păstrat / Ș-în suflet l-am purtat / Ș-o să-l port cu min' mereu / Cât mă lasă Dumnezău. / Eu mi-s neam ge Cărășan, / Pui mândru ge gugulan, / Eu țân portul gin străbuni, / Cu cătrânță șî ciupag, / Cu opreg, poale, lăibărac, / Duminica la horă mă îmbrac. / [...] / Haine sângură îmi țăs,“. Cotumul tradițional al țărăncii românce este compus din cârpă, baticul ce-i acoperă capul, ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
la horă mă îmbrac. / [...] / Haine sângură îmi țăs,“. Cotumul tradițional al țărăncii românce este compus din cârpă, baticul ce-i acoperă capul, ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă), catrință (șorț înflorat), opreg (țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al țăranului român are pe lângă opinci, cojoc, pieptar și laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum izmene (pantaloni) și cămașă lungă legată la mijloc cu un
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
rămâne mereu în mijlocul oamenilor. Încerc de asemenea să strâng și obiecte populare vechi folosite în trecut în meșteșugurile românilor. Costumul ce l-am purtat la hramul bisericii Sf Maria este un costum de mireasă, cusut pe pânză de borangic iar opregele sunt cusute cu fir de matase. Costumul a fost un dar din partea unei doamne care mi-a spus că acest costum a aparținut străbunicii sale și a fost îmbrăcat de către străbunica să că și mireasă, acest costum fiind transmis de la
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
se văita el din nou a doua zi. Te-ai mai gândit? Hai, mărită-te cu mine. Vei avea tot ce-ți dorește inima: și case mari, și haine împodobite, vei avea vâlnic numai cu flori, și cămăși albe, și oprege, și iminei cu cheutori de argint... Și bani mulți, și turme de vite, și livezi, și grădini... Tot ce-ți poftește inimioara o să ai dacă te-ndupleci să-mi fii mireasă...” „Da, dar te voi avea și pe tine, îi
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
2. Când te-am văzut ... , 3. Dunărea; Secoșan Cadar Violeta (Timișoara, România), 1. Danubius, Danubius, Cântecul Dunării milenare, 2. Dunăre, Dunăre Sfântă ... Fluviu Tainic de iubire, 3. Dacia străbună; Secula Maria (Timișoara, România), 1. Navele din vis, 2. Nedumerire, 3. Opregul Europei, 4. Știma apei; Sperlea Mariana (Timișoara, România), 1. Metamorfoze, 2. Dunăre, Dunăre ... , 3. Dunărea albastră; Stiegler Lieselotte (Viena, Austria), 1. Străinul, 2. Clipa, 3. Visul, 4. Pe malul Dunării; Stoiț Ionel (Novisad, Serbia), 1. Deșteptarea Neoplantei, 2. Tufișul de lângă
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
veste, ciorapi (ștrimfii ¾). Pentru încălțămintea purtată în acea vreme, respectiv opincile, se țeseau obiele specifice, în culori diferite, așa zise obiele pestrițe. După cum spune Alexandru MOISI în Monografia comunei Coronini, citat; ,,Portul de aici e unic în Banat. Femeile poartă oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și negri, încingându-se cu brăciri mult împodobite cu ciucuri de diferite culori. Bărbații se încing cu cureauă, brăciri sau chimir. Iarna poartă cojoc sau burcă frumos împodobită și de la opincă
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
La moara lui Bobei care-i de foc, boabele se macină mai repede, dar făina iese prea încinsă și se râncezește iute! Cât au vorbit de moară, muma a adus un scaun de-al ’nalt, a pus pe el un opreg și l-a poftit pe nașu’ să să așăze. - Mărie! ... ia tu iepuru’ ăsta, du-l afară undeva la răcoare și după ce îl belește Vasile, să-l țâi o zi în vin amestecat cu ceapă, morcovi, cimbru și busuioc, toate
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
catrinței. Ținută vestimentară populară femeiasca este compusă din cămașă, poale și piesă care acoperă de la brâu în jos care se diferențiază de la o regiune la alta. Ea poartă mai multe denumiri în concordanță cu zona geografică ”catrința”, ”vâlnic”, ”fota” și ”opreg”. Catrințele Peste poale, în față și în spate se pun catrințele negre cu dantelă pe marginea de jos (modele păstrate în zona de munte, la momârlani și în cea a Sibiului). Ambele catrințe sunt brodate pe părțile laterale cu dantelă
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
și Ana, care mă luaseră în ziua aceea cu ei, după lemne. Nimic nu-mi era mai drag decât s-o ascult pe Ana cântând în pădure. Ea m-a învățat atâtea cântece și mi-a dăruit cele mai frumoase oprege și cămăși cusute. Am iubit-o. La fel de mult ca pe maica Tița, străbunica mea, care m-aștepta să mă-ntorc de pe cărările de școală, să-mi povestească toate ale satului, ale lumii și-ale poveștilor. Dar cel mai mult îmi
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
pânză. Dulapuri nu avea în cameră. Avea o ladă de zestre unde ținea două pricovițe de lână, o pernă și o poneavă. Hainele le ținea pe o prăjină așezată deasupra lăzii de zestre. Îmbrăcămintea ei era alcătuită din poale, cătrânță, opreg, ciupag, sfetăr, laibăr, cojoc, cârpă. Vesela o ținea pe cele patru rafturi de lemn ale stelajului. Soba era de cărămidă iar podeaua era din pământ. Când se făcea câte o groapă în podea, locul era plombat cu lut amestecat cu
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
din punct de vedere al repartizării pe localități și domenii. Astfel în colecția de textile în afară de două piese de port bărbătesc- nădragi, de la Căzănești și o cămașă de copil de la Lupșa de Jos, restul sunt piese de port femeisc, cipage, oprege, catrințe, poale, marame, ștergare : de la Lupșa de Jos 22 de obiecte, Căzănești 19, Ilov 2, Broșteni 4 , Meriș 5 . In ceea ce privește domeniul textilelor de interior acestea sunt numai 3 scoarțe, dintre care, 2 la Căzănești și una la Lupșa
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]