33 matches
-
se văita el din nou a doua zi. Te-ai mai gândit? Hai, mărită-te cu mine. Vei avea tot ce-ți dorește inima: și case mari, și haine împodobite, vei avea vâlnic numai cu flori, și cămăși albe, și oprege, și iminei cu cheutori de argint... Și bani mulți, și turme de vite, și livezi, și grădini... Tot ce-ți poftește inimioara o să ai dacă te-ndupleci să-mi fii mireasă...” „Da, dar te voi avea și pe tine, îi
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
și Ana, care mă luaseră în ziua aceea cu ei, după lemne. Nimic nu-mi era mai drag decât s-o ascult pe Ana cântând în pădure. Ea m-a învățat atâtea cântece și mi-a dăruit cele mai frumoase oprege și cămăși cusute. Am iubit-o. La fel de mult ca pe maica Tița, străbunica mea, care m-aștepta să mă-ntorc de pe cărările de școală, să-mi povestească toate ale satului, ale lumii și-ale poveștilor. Dar cel mai mult îmi
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
catrinței. Ținută vestimentară populară femeiasca este compusă din cămașă, poale și piesă care acoperă de la brâu în jos care se diferențiază de la o regiune la alta. Ea poartă mai multe denumiri în concordanță cu zona geografică ”catrința”, ”vâlnic”, ”fota” și ”opreg”. Catrințele Peste poale, în față și în spate se pun catrințele negre cu dantelă pe marginea de jos (modele păstrate în zona de munte, la momârlani și în cea a Sibiului). Ambele catrințe sunt brodate pe părțile laterale cu dantelă
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
pânză. Dulapuri nu avea în cameră. Avea o ladă de zestre unde ținea două pricovițe de lână, o pernă și o poneavă. Hainele le ținea pe o prăjină așezată deasupra lăzii de zestre. Îmbrăcămintea ei era alcătuită din poale, cătrânță, opreg, ciupag, sfetăr, laibăr, cojoc, cârpă. Vesela o ținea pe cele patru rafturi de lemn ale stelajului. Soba era de cărămidă iar podeaua era din pământ. Când se făcea câte o groapă în podea, locul era plombat cu lut amestecat cu
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
veste, ciorapi (ștrimfii ¾). Pentru încălțămintea purtată în acea vreme, respectiv opincile, se țeseau obiele specifice, în culori diferite, așa zise obiele pestrițe. După cum spune Alexandru MOISI în Monografia comunei Coronini, citat; ,,Portul de aici e unic în Banat. Femeile poartă oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și negri, încingându-se cu brăciri mult împodobite cu ciucuri de diferite culori. Bărbații se încing cu cureauă, brăciri sau chimir. Iarna poartă cojoc sau burcă frumos împodobită și de la opincă
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
din punct de vedere al repartizării pe localități și domenii. Astfel în colecția de textile în afară de două piese de port bărbătesc- nădragi, de la Căzănești și o cămașă de copil de la Lupșa de Jos, restul sunt piese de port femeisc, cipage, oprege, catrințe, poale, marame, ștergare : de la Lupșa de Jos 22 de obiecte, Căzănești 19, Ilov 2, Broșteni 4 , Meriș 5 . In ceea ce privește domeniul textilelor de interior acestea sunt numai 3 scoarțe, dintre care, 2 la Căzănești și una la Lupșa
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
La moara lui Bobei care-i de foc, boabele se macină mai repede, dar făina iese prea încinsă și se râncezește iute! Cât au vorbit de moară, muma a adus un scaun de-al ’nalt, a pus pe el un opreg și l-a poftit pe nașu’ să să așăze. - Mărie! ... ia tu iepuru’ ăsta, du-l afară undeva la răcoare și după ce îl belește Vasile, să-l țâi o zi în vin amestecat cu ceapă, morcovi, cimbru și busuioc, toate
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
2. Când te-am văzut ... , 3. Dunărea; Secoșan Cadar Violeta (Timișoara, România), 1. Danubius, Danubius, Cântecul Dunării milenare, 2. Dunăre, Dunăre Sfântă ... Fluviu Tainic de iubire, 3. Dacia străbună; Secula Maria (Timișoara, România), 1. Navele din vis, 2. Nedumerire, 3. Opregul Europei, 4. Știma apei; Sperlea Mariana (Timișoara, România), 1. Metamorfoze, 2. Dunăre, Dunăre ... , 3. Dunărea albastră; Stiegler Lieselotte (Viena, Austria), 1. Străinul, 2. Clipa, 3. Visul, 4. Pe malul Dunării; Stoiț Ionel (Novisad, Serbia), 1. Deșteptarea Neoplantei, 2. Tufișul de lângă
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Dunarea_in_poezie_al_florin_tene_1354426848.html [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
rămâne mereu în mijlocul oamenilor. Încerc de asemenea să strâng și obiecte populare vechi folosite în trecut în meșteșugurile românilor. Costumul ce l-am purtat la hramul bisericii Sf Maria este un costum de mireasă, cusut pe pânză de borangic iar opregele sunt cusute cu fir de matase. Costumul a fost un dar din partea unei doamne care mi-a spus că acest costum a aparținut străbunicii sale și a fost îmbrăcat de către străbunica să că și mireasă, acest costum fiind transmis de la
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_nu_pot_sa_rezist_fara_romania_fiecare_dintre_noi_avem_un_destin_.html [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
l-am păstrat / Ș-în suflet l-am purtat / Ș-o să-l port cu min' mereu / Cât mă lasă Dumnezău. / Eu mi-s neam ge Cărășan, / Pui mândru ge gugulan, / Eu țân portul gin străbuni, / Cu cătrânță șî ciupag, / Cu opreg, poale, lăibărac, / Duminica la horă mă îmbrac. / [...] / Haine sângură îmi țăs,“. Cotumul tradițional al țărăncii românce este compus din cârpă, baticul ce-i acoperă capul, ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
la horă mă îmbrac. / [...] / Haine sângură îmi țăs,“. Cotumul tradițional al țărăncii românce este compus din cârpă, baticul ce-i acoperă capul, ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă), catrință (șorț înflorat), opreg (țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al țăranului român are pe lângă opinci, cojoc, pieptar și laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum izmene (pantaloni) și cămașă lungă legată la mijloc cu un
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
C13 bl., nr., bl., nr., bl., nr., bl. Str. Martir Cernăianu (fosta Almajului) imobile din Zona Bucovina: nr. 32, bl. C26, nr. 34, bl. C27 Str. Martir Cernăianu (fosta Almajului) fară imobile din Zona Bucovina Str. Martir Cornel Lucuța (fosta Opregului) Str. Martir Dan Carpin (fosta Textiliștilor) Int. Martir Dumitru Osman (fosta Boitei) Ale. Martir Gheorghe Iosub (fosta Afirmării) Ale. Martir Ioan V. Avram (fosta Merișor) Str. Martir Ion Miron (fosta Scărișoara) Str. Martir Leontina Bânciu (fosta Narciselor) Str. Martir Ovidiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
1765, satele arondate acesteia trec la grecocatolicism . După scoaterea în afara legii a acestei confesiuni, în 1948, majoritatea redevine ortodoxă. Portul popular în Țara Hațegului a dispărut din uzul zilnic. Bărbații purtau pantaloni lungi, curea lată și laibăr iar femeile cămașă, opreg, catrință și pieptar. Pe cap, femeile purtau broboade lungi, ce atârnau, pe spate, până aproape de călcâie. La gât aveau salbe de bani sau mărgele iar în față și în spate purtau fote, de obicei negre . În prezent portul popular hațegan
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
Pe același perete, pe o bucată de tablă sunt zugrăviți membrii familiilor N. Brebu și Nicolae N. Mandreș. N. Brebu poartă costum popular, haină de dimie de culoare închisă și cioareci albi, iar lângă el soția Minodora are ciupag și opreg roșu, purtând la gât o salba de bani. Pe deasupra ținutei are o haină lungă, lucrata din dimie neagră. N. Mandreș este singurul în ținută militară având în mână sabia. Sub acest tablou de familie scrie: "Acest tablou s-au ridicat
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
un copil. Referitor la portul bufenilor comparativ cu al frătuților, Gh Jianu în capitolul "Bufenii și Frătuții" din cartea sa "Potpuriuri" publicată la Oravița în 1901, face următoarea apreciere: "Femeile sînt foarte frumoase și se îmbracă cu gust, ele poartă opreg dinapoi (nu chitele cu ciucuri că fratuțele) și catrința dinainte, gulerul, pumnașii și poalele sunt împistrite cu băteala vânata sau neagră, unele poartă sumnă (sucnă) peste cămașă (nu chimeșă că fratuții). Bărbații sunt oameni frumoși și inteligenți, lucrători, ocupațiunea lor
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
în păr sau după ureche, sînt încântătoare îmbrăcate în vesmintele lor pitorești; fetele cu capul gol, tinerele neveste cu broboada roșie pe cap, cu ciupagul (cămașă) și poalele lucrate cu motive românești cu râuri de arnigiu roșu, cu șurțele și opregele confecționate de ele însăși opresc pe trecător în loc, pentru a le admira" Despre bufeni Nicolae Iorga afirmă la rândul său: "Schimbul de populație între județ și județ, între Banatul regelui străin și Banatul Domnului românesc, a fost totdeauna foarte viu
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
te atrage mai puțin, fiindcă ține să ilustreze influențe tătărești destul de sumbre. Din cealaltă parte se apropie sălișteanca cochetă cu mult negru și alb, femeia de-un aspect cam mănăstiresc din Vlașca, bănățeanca din Graniță cu cârpa încornorată și cu opreg din șerpi multicolori. Pădureanca purtând pe mâneci podoabă masivă, compactă și cu mărgele, care dau ritm și linie șoldului. Te izbește costumul țărăncii de la Pitești, strigător ca un răsărit de soare, nu mai puțin și aproape antipodic al lugojanului în
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
altiță croită separat (altițăporțiune ornamentală realizată prin alesătură sau cusătură, și plasată în partea de sus a mânecilor iilor).Fusta era confecționată din țesătură în 2, 4 sau 5 ițe, sau era împodobită cu ornamente cu alesături de mână, asemeni opregului creț oltenesc. în această zonă de podiș fusta avea o largă utilizare, fiind o piesă de port specifică.Cingătorile, brâul și bârneața ating cca. 4 m lungime, iar ca lățime 89 cm, dar brâul este mai lat (cca. 60 cm
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
1). ARAD Teatrul „Ioan Slavici“: „Festival anglofon“, 5. 04-8. 04. Teatrul de marionete: „Cenușăreasa“, 4. 04, ora 11. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Iudaica, expoziție multimedia; Expozițiile Ferdinand Gallas și Pictura bisericilor de lemn din Banat; Secția de Etnografie: Opregul bănățean; Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-16,30); Secția de Artă a B.J.T.: Calculul probabilităților și tapiseria, de Rodica Banciu Regep; Galeria Pro Armia: Pictură Denisa Mihăilă; Café Papillon: ZAȚ/28. 02/3-5 p.m., de Ana Adam
Agenda2004-14-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282273_a_283602]
-
Manoleanu, Bianca Manoleanu, 15. 04, ora 19, sala Palatului Cultural. Teatrul de marionete: „Arlechinul“, 18. 04, ora 11. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Iudaica, expoziție multimedia; Expozițiile Ferdinand Gallas și Pictura bisericilor de lemn din Banat; Secția de Etnografie: Opregul bănățean; Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-16,30); Secția de Artă a BJT: Calculul probabilităților și tapiseria, de Rodica Banciu Regep; Muzeul Satului Bănățean: Sărbătorile de Paște, de Aristida Gogolan; Café Papillon: expoziție de fotografie; Art Club
Agenda2004-15-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282298_a_283627]
-
19. Expoziții „Pro Armia“: Pictură Denisa Mihăilă; „Vitralia“: Oraș noaptea, pictură Andreea-Diana Dogaru (10-18); „Art Club“ din Bastion: Forme pentru Rada - pictură Mira Duțescu; „Van Graph“: Și altfel despre muzică, artă fotografică Valentina Sarosi (13-18); Muzeul Banatului: Secția de etnografie: Opregul bănățean (10-17); „Helios“: Nuduri, expoziție colectivă dedicată Femeii (9-18); Galeria 28: Despre colecții; „Triade“: Obiect și sculptură - expoziția personală a artistului plastic Kocsis Rudolf (L-J - 18-21 sau la ore stabilite prealabil prin telefon: 0256-482056); Art Shop Carola’s: Adaug
Agenda2004-11-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282190_a_283519]
-
violoncel), Roxana Ardeleanul (pian), 22. 03, ora 19; Concert coral: „Vecerniile“ (op. 37), 25. 03, ora 19. Dirijor: Ethan Sperry ( S.U.A.). Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Expozițiile Ferdinand Gallas și Pictura bisericilor de lemn din Banat; Secția de Etnografie: Opregul bănățean (10-16,30); Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-17); Secția de Artă a BJT: Calculul probabilităților și tapiseria - Rodica Banciu Regep; „Pro Armia“: Pictură Denisa Mihăilă; „Vitralia“: Oraș noaptea - pictură Andreea-Diana Dogaru (10-18); Café Papillon: ZAȚ/28
Agenda2004-12-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282216_a_283545]
-
întâmplare cu haz“, de C. Goldoni, 24. 04, ora 18, premieră, 25. 04 și 29. 04, ora 18. Teatrul de marionete: „Hänsel și Gretel“, 25. 04, ora 11. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Iudaica, expoziție multimedia; Secția de Etnografie: Opregul bănățean; Găteala capului în Banat; Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-16,30); Secția de Artă a BJT: Calculul probabilităților și tapiseria, Rodica Banciu Regep; Café Papillon: Fotografie; Art Club din Bastion: Micrografii - pictură Victor Vulpe; Van Graph
Agenda2004-17-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282352_a_283681]
-
ora 19, Palatul Cultural; „Nunta lui Figaro“, de W.A. Mozart, 1. 04, ora 19, Palatul Cultural. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Expozițiile Ferdinand Gallas și Pictura bisericilor de lemn din Banat; Găteala capului în Banat; Secția de Etnografie: Opregul bănățean; Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-16,30); Secția de Artă a B.J.T.: Calculul probabilităților și tapiseria, de Rodica Banciu Regep; Café Papillon: ZAȚ/28. 02/3-5 p.m., de Ana Adam; „Art Club“ din Bastion: Micrografii, expoziție
Agenda2004-13-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282244_a_283573]
-
mai trăiesc câteva femei care confecționează aceste costume, realizate integral prin lucru manual, inclusiv vopsitul țesăturilor. Se spune că pentru realizarea doar a cămășii populare cu diferite motive, bunica, mama și fiica trebuie să coasă timp de două ierni. Cârligatca (opregul din față) se țese la război. Opregul din spate (vâlnicul) reprezintă o adevărată operă de artă. Realizat dintr-o țesătură din fir subțire de lână, o pânză lungă de 20 de metri se pliază până ajunge la un metru, iar
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]