212 matches
-
unuia ar face imposibilă existența celuilalt. Teza acestei piese este aceea că existența umană se bazează pe un raport de putere. Este o lume în alb și negru, o lume a terțului exclus, împărțită strict în călăi și victime, în opresori și posedați, în puternici și slabi, între cei care umilesc și cei nevoiți să-i lingușească pe cei care-i umilesc, în ultimă instanță între masculin și feminin. Sexualitatea reprezintă chintesența acestui joc al puterii și nu întîmplător ea joacă
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
și artiștilor. A fost non-violență, cu obiective economice de bun-simț și în plus încununată de succes. Prin comparație, mișcarea din Tienanmen a fost emoționantă, dramatică, dovedindu-și integritatea prin nereușită. Marii poeți epici maghiari au murit adesea în lupta împotriva opresorilor, de la Balint Balassi, care a pierit în lupta împotriva turcilor, la Petöfi Sándor, mort sub potcoavele călăreților cazaci. Ei au menținut vie limba maghiară și identitatea națională prin sacrificiile, credința și poemele lor, când liderii politici fuseseră învinși. Dar revoluțiile
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
post-coloniale. Acesta e modelul pe care înainte și după Revoluția de Catifea artiștii și criticii din Blocul de Est au ales să-l copieze; o tragică trădare a trecutului lor artistic. În mod ironic, forțele urii de clasă dezlănțuite de opresori s-au întors împotriva lor într-o altă formă, aduse de imaginarii lor eliberatori, zdrobindu-i când erau la pământ. Era nevoie de o renaștere a propriilor tradiții și de aducerea lor la zi într-o lume nouă a comerțului
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
comuniste. C. Schifirneț recunoaște în prefață lucrul acesta nu chiar așa de tranșant, însă, nu știu cu ce rațiune le include cu duiumul în sumar. Cui servesc azi articole în care se afirmă calomnia că Iuliu Maniu lupta contra unui "opresor inventat " ( adică ocupantul străin), că partidele istorice erau șovine și "neolegionare" ( P. N. Ț.), în care se aduceau elogii nemăsurate Uniunii Sovietice stăpâna de facto a țării? După opinia mea, nu aveau ce căuta în antologie articole pur propagandistice în
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
Nichifor Fătu, care îi spusese lui Filimon că e un copil găsit în zona gării și plasat apoi într-o colonie din preajma carierei de piatră. Acesta i-a creat lui Filimon în permanență impresia unui ins nefast, a unei autorități opresoare, pe care o detestă și cu care intră în conflict. Iar aceste conflicte se soldează de fiecare dată cu înfrângerea lui Filimon. Nichifor Fătu era șeful unei cariere de piatră, unde a lucrat și Filimon. Se declanșează obscure rivalități între
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
Călinescu pluralitatea unor factori care au contribuit la regresul literar. Atât de sâcâitoare a fost apăsarea încât pentru a supraviețui ca producător de bunuri spirituale autorul se simțea nevoit să preia pe porțiuni modul de simțire și de cugetare al opresorului. De aci surpriza că mințile altă dată strălucite s-au copilărit, au început să silabisească asemenea unor elevi în primele clase ale unei școli primare care învață abia alfabetul. Pe o durată mai lungă și cu consecințe mai catastrofice s-
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
proces? Care era poziția poetei în decursul primelor decenii de comunizare a României? Și o înregistrare din 29 decembrie a aceluiași an, la fel de concertantă: "Partidul Comunist se va desființa probabil. Nici o pagubă. Tot nu mai exista decît ca o forță opresoare și înfricoșătoare". N-a fost cumva, din capul locului, acel partid "o forță opresoare și înfricoțătoare"? Marele mister e că, trăind între noi, hetairica poetă, pierdută în mirobolante șederi la Castelul Peleș și în extatice ședințe de nudism la Pontul
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
o înregistrare din 29 decembrie a aceluiași an, la fel de concertantă: "Partidul Comunist se va desființa probabil. Nici o pagubă. Tot nu mai exista decît ca o forță opresoare și înfricoșătoare". N-a fost cumva, din capul locului, acel partid "o forță opresoare și înfricoțătoare"? Marele mister e că, trăind între noi, hetairica poetă, pierdută în mirobolante șederi la Castelul Peleș și în extatice ședințe de nudism la Pontul Euxin, scăldată-n copioase onorarii, n-a sesizat atîta amar de vreme acest tragic
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
aceea, Compromisul se constituie din 12 proze, gen foileton, având o structură standard: titlul, cules cu un caracter de literă mărită (italice), un rezumé avertisment, în aceeași tonalitate grafică; dimpreună, fiind detașate spațial, imprimă o idee - fanion, tipică regimului de opresori.Numai după aceea se derulează scurte narațiuni construite în jurul personajului. Toate relatările - povestiri sunt reale depoziții pentru autoreferențialitate. Textele au vioiciune, faptele sunt cele mai banale, centrate însă pe o mișcare supravegheată din două turnuri de control: unul al partidului
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
în calcul traiectoria protagonistului Petia. El este realizat ca un alter ego implicat, dar și ca povestitor la persoana a treia. Aci intervine limbajul cult al scriitorului care și-a construit tot eșafodajul narativ pe ideea acuzării indirecte a regimului opresor, disipat, tot mai învolburat de către ciraci și supuși. În primul rând, de N.K.V.D. O discuție dintre copil și un comandant al acestui for polițienesc luminează și mesajul romanului. Nedumerit de cele constatate de când familia-i fusese deportată, băiatul întreabă „de ce
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
Cronovizorul și vibrațiile cosmice, Existența poeziei, Nu mai există public de poezie, Pentru Marin Preda, What is a man, Preafericite?, Testamentul Poetului. Săgeți politice, nu de venin, ci de adevăruri incalculabile, nu numai în spațiul românesc au fost îndreptate împotriva opresorilor roșii și a aco liților care i-au servit, în plan cultural, editorial, din România. Mă așteptam ca în Testamentul Poetului să regăsesc efuziuni religioase, dar am găsit echilibru cultural și grija tonică pentru viitorul umanității. Gândul cel din urmă
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
Barbu Cioculescu Este un fapt notoriu că noi românii, mereu încălcați, cutropiți și năpăstuiți, am replicat cu moderație când ne-a venit bine, opresorilor noștri. În trei secole, trei mai focoși voievozi au dat iama printre vrăjmași, ceilalți, pașnici "hospodari", au dat urmare bătrâneștii vorbe că nu-s vremile sub om, cel mai bine fiind să-ți cultivi ograda, în termeni culți, boicotând istoria
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
expresionistă, tratate însă cu un timbru original și într-o tonalitate care dezminte tot ce s-a scris despre "poezia feminină" și despre "candoarea" vîrstei primei cărți: sînt tema corporalității poemului, întîlnită rareori în poezia generației '80 și motivul realului opresor, al cotidianului cenușiu și inform care modifică structuri ale ființei interioare, le spulberă pentru a lăsa eului varianta recompunerii, a reconstituirii și reformării sale: "Sîngele tău/ se scurge/ prin mîna mea/ Mirosul lui/ dulce-acrișor/ se pierde în mine/ Sîngele tău
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
neîndurător, în urma căruia rămâne "paragina" (cuvânt frecvent), cu lumea. Scrise în registre diferite (de la gluma tristă, autopersiflare, la sarcasm sau revoltă) sonetele din acest volum recompun un destin poetic în stanțe încărcate de un umor amar. Marile teme lirice: timpul opresor, cu dezamăgirile și ademenirile lui, prea arare fulgerat de nostalgii târzii, timpul interior, solilocviile sunt prezente sub auspicii eminesciene, îmbrăcând forma autoironiei. Momentelor de interogație, le urmează altele de tristețe și dezamăgire în fața spectacolului unei lumi tulburi, în schimbare, al
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
acest pasaj prin paradoxuri facile și printr-o diversitate de figuri al căror caracter previzibil ajunge să obosească ' așa cum nu ne-am aștepta de la Queneau...). Interesant că autorul își permite atitudini etice față de civilizația contemporană, dar nu intervine în discursul opresorilor, al celor care nu s-ar da în lături de la nimic pentru a impune lumii adevărul lor. Discursul lui Pierre cel evident atins de paranoia, cu care se deschide romanul, este partea cea mai reușită literar (impecabilă chiar) a acestei
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
Discursul lui Pierre cel evident atins de paranoia, cu care se deschide romanul, este partea cea mai reușită literar (impecabilă chiar) a acestei cărți. Faptul că în general în scrierile lui Queneau victima este judecată la sînge sau compromisă, iar opresorul este tratat doar cu ironie sau ridiculizat (ceea ce discreditează în fond atît ideea de victimă, cît și pe aceea de agresor) poate face din romanele lui Queneau, pentru unii cititori și unele cititoare ale anului 2001, o lectură antipatică. Ceea ce
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
de prieteni... D.R.P.: V-ați gândit vreo clipă în eseul dumneavoastră să minimalizați importanța creștinismului pentru români? După cum știți, luptându-se vreme de secole cu otomanii, românii au păstrat religia drept o importantă trăsătură europeană, recunoscută ca atare chiar de către opresorii lor. Turcii au îngăduit în mod excepțional Moldovei și Valahiei să-și păstreze creștinismul. Acesta e un fapt dovedit istoricește, dincolo de orice dubiu. T.J.: îmi pare rău, nu înțeleg. Spuneți că ar fi trebuit să moderez importanța pe care o
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
centrul poeziei universale. Cele mai pasionante texte din lume nu au fost însă închinate iubirii, ci vicleniei feminine în stare să subjuge și să apere neamuri întregi. Ca Iudita, nimicind pe vrăjmașii seminției sale, cucerindu-l pe generalul asirian Olofern, opresorul evreilor... Ea se roagă mai întâi lui Dumnezeu - de fapt somându-l, ca pe orice bărbat, cerându-i să treacă la faptă... Domnul este numele tău! Sfărâmă cu puterea ta silnicia lor - îi poruncește ea - și în mânia ta dărâmă
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
a-și construi prezentul, dar mai de Noiemvrie, poemul macedonskian, care oferă un tablou al ales viitorul, pe identitate și aspirații conforme cu structura de înmormântării autorului, a atmosferei create, a prezentării gândire a locuitorilor ei. Ciuntirea sau refuzul țărilor opresoare limbajelor celor care țin discursuri în astfel de împrejurare. a acelor idealuri înseamnă reducționism de toate categoriile. Ori astăzi, în 2010, globalizarea bate la ușă prin Uniunea Europeană și prin finanțele americane - FMI și Banca Mondială. Și atunci, în postumitatea
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
ocolind, din păcate, nu doar adevărul, ci și mormântul celui care și-a dat, de fapt, viața pentru salvarea vieții lui. Oare chiar așa să se scrie istoria azi, în aceste vremuri în care se operează cu două măsuri: unor opresori din acei ani ai „obsedantului deceniu” din „era ticăloșilor” li se ridică statui, într-o istorie din ce în ce mai uitată, iar unor personalități marcante ale românismului li se dărâmă busturi, li se interzice opera, într-o tot mai îndepărtată redeșteptare națională! Un
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
decădere, a trecut prin același algoritm de dispoziții: fie lamentația persecutatului cînd religia îi era oprimată, fie aroganța despotică atunci cînd sorții îi erau favorabili, fie mînia răzbunătoare atunci cînd dispunea de puterea legislației. Așa se explică terorismul arabilor față de opresorul apropiat (Israelul) și față de opresorul îndepărtat (SUA), tactica evreilor de a respinge orice critică invocînd antisemitismul, la fel ca blazarea neputincioasă a creștinilor care se resemnează cu Biserica lor și-a pierdut forța misionară. Dintre cele trei monoteisme, cel atins
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
algoritm de dispoziții: fie lamentația persecutatului cînd religia îi era oprimată, fie aroganța despotică atunci cînd sorții îi erau favorabili, fie mînia răzbunătoare atunci cînd dispunea de puterea legislației. Așa se explică terorismul arabilor față de opresorul apropiat (Israelul) și față de opresorul îndepărtat (SUA), tactica evreilor de a respinge orice critică invocînd antisemitismul, la fel ca blazarea neputincioasă a creștinilor care se resemnează cu Biserica lor și-a pierdut forța misionară. Dintre cele trei monoteisme, cel atins de oboseală cronică e cel
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
Nu cred că-și doresc să lupte. EMMA: Ce știți dumneavoastră? Poate femeia e un toreador mai bun. (Îndoaie spada la perete, o vîntură prin aer.) Dacă femeia, în arenă, ar vedea în taur principiul masculin? L-ar vedea pe opresorul ei? Ce credeți? Nu l-ar înjunghia mai bine? Așa, de la bărbat la bărbat, lupta e fără patimă... TOREADORUL: Mde, deocamdată n-am văzut o femeie să ucidă cu spada un taur. EMMA: Vezi acum! (Se-ntoarce brusc și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
al acestor locuri de Baldwin. Titlul cursului? A, nu știu - „Introducere în studiul minorităților umilite“ de Profesorul Portnoy. „Istoria și funcția urii în America.“ Scopul cursului? Mântuirea acestei șikse stupide; eliberarea ei de ignoranța rasei sale; transformarea acestei fiice a opresorului inuman într-o studentă aplecată spre studiul suferinței și al oprimării; instruirea ei într-ale compasiunii, într-ale sângerării pentru suferințele acestei lumi. Acum înțelegi? Un cuplu perfect: ea pune la loc „eu“-ul în „evreu“, iar eu oiul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
genereze norme injuste și atrocități sistematice: «De-a lungul istoriei, masele au fost folosite sub diverse standarde ideologice pentru a înlătura clasele privilegiate ale momentului; totuși rezultatul a fost doar înlocuirea lor cu noi stăpâni care au devenit instantaneu noii opresori ai societății, nu mai puțin eficienți decât predecesorii lor. Despotismul noii clase din Rusia nu a constituit o excepție, ci o ilustrare a acestei legi universale». Într-un regim totalitar, etica responsabilității este abolită și înlocuită: „Convertit în religie de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]