73 matches
-
și teritorial statală a Europei. Revoluția rusă, problema irlandeză, mișcarea 1)sufragetelor, iar apoi apariția Ligii Națiunilor și a „politicii reparațiilor“<footnote În cazul României, a fost vorba de adoptarea, din inițiativa marelui jurist și diplomat Nicolae Titulescu, a „Legii optanților”, document prin care au fost despăgubiți toți indivizii de origine etnică maghiară, deținători de proprietăți imobiliare, care, după Unirea de la 1 Decembrie 1918, au optat pentru cetățenia maghiară. Prin această lege, cei Îndreptățiți au primit sumele aferente bunurilor lăsate În
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
și de luptat împotriva unor inexactități sau atitudini tendențioase, strecurate în unele ziare. La 13 iunie 1929, de pildă, în ziarul "Berner Tagblatt" s-a publicat un articol de o rară violență la adresa hotărârii adoptate în așa-numita problemă a "optanților" (hotărâre care dădea câștig de cauză României). Blaga s-a dus la redacția respectivă și a discutat cu publicistul Lessing, redactorul pentru politică externă al ziarului, care i-a recunoscut că el este autorul vitriolantului articol. Cu toate explicațiile lui
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
de oameni cu alte idei și interese. Cele mai mari suferințe ale Transilvaniei interbelice au fost produse de politica ungurească și cea catolică, amândouă susținute nu doar de politicienii unguri, ci și de mulți dintre politicienii ardeleni. Cedările incredibile în favoarea «optanților unguri» și averile uriașe date pe nedrept, abuziv și antiromânesc Vaticanului - atât prin Biserica Romano-Catolică, cât și prin cea Greco-Catolică - au fost decizii practic impuse Țării de politicienii ardeleni. Pentru acestea a plătit întreaga Românie Mare și au plătit, din
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
1918, niciodată Ungaria și organizațiile etnicilor unguri din țara noastră nu au recunoscut România Mare acționând solidar împotriva Statului național unitar român și a Poporului Român! După Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, țara vecină a reușit, în urma „Procesului optanților”, să obțină uriașe despăgubiri din partea României pentru imobilele din Ardeal care au intrat în proprietatea Statului Român. Mai târziu, cu sprijinul Germaniei hitleriste și al Italiei fasciste, în urma Diktatului de la Viena, din 30 august 1940, Ungaria a dobândit o mare
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352371_a_353700]
-
generație. Față de această situație, participanții la simpozion solictă Președinției, Parlamentului și Guvernului României următoarele: 1. Să se ia măsuri urgente pentru curmarea retrocedarii ilegale de imobile foștilor proprietari sau urmașilor acestora, care au fost despăgubiți pentru aceste proprietăți în cadrul procesului optanților, a imobilelor care au fost în administrarea Statusului Catolic Ardelean și a retrocedărilor pe baza unor documente false. Considerăm că este necesară anularea tuturor restituirilor abuzive și restabilirea situației anterioare, fie și pe calea instanței de judecată. 2. Să se
COMUNICAT DE PRESĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370991_a_372320]
-
D. Gusti, Duiliu Marcu, C. Ene, C. Râuleț, Al. Tzigara-Samurcaș, Stelian Popescu, Ștefan I. Nenițescu (El Greco en Rumânia), Al. Marcu (L’Italia în cerca delle latinità) ș.a., unele dintre articole abordând subiecte că stabilitatea monetară, activitatea literară și teatrală, chestiunea optanților maghiari, frumusețile naturale ale Bucureștilor etc. În domeniul literar se remarcă prezența lui Victor Eftimiu, care colaborează de la primul număr cu povestirea El haiduc Bujor, urmată de Kiriakitza și Una serenata, a lui Brătescu-Voinești cu Un accidente. Din proza lui
DACIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]
-
organizarea și obiectivele forului genevez (cap. II), problemelor speciale studiate le sunt rezervate ultimele compartimente ale lucrării, acestea fiind „dosarele” majore care realmente au zguduit Geneva anilor ´20-´30 și în care, prin forța lucrurilor, România a fost nemijlocit implicată - optanții unguri (cap. III) și Conferința dezarmării (cap. V). După cum și în cazul alegerii lui N. Titulescu ca președinte al sesiunilor a XI-a și a XII-a (septembrie 1930 și septembrie 1931) ale Adunării Generale a Ligii Națiunilor (cap. IV
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
în calitate de prim delegat la Conferința de Pace de la Paris. Al doilea capitol este “dedicat” în exclusivitate Ligii Națiunilor. Este o prezentare a forului genevez analizând geneza, structura și obiectivele acestuia. Capitolul al III-lea tratează un mare coflict internațional: problema optanților unguri. Acest conflict, în urma căruia punctul de vedere susținut de reprezentantul României, Nicolae Titulescu, a avut câștig de cauză, a ținut “trează” opinia publică internațională pe o perioadă de un deceniu. În capitolul al IV-lea am analizat principalele probleme
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
a fost înființat forul genevez . Cu toate limitele sale, Liga Națiunilor a rămas singura flacără care a luminat un ideal: pacea generală, atunci cînd norii întunecoși ai războiului se arătau la orizontul lumii. Capitolul al III -lea Titulescu și problema optanților unguri Problema optanților unguri a reprezentat un mare conflict internațional în perioada interbelică . În virtutea Tratatului de la Trianon, care a stipulat unirea Transilvaniei cu România, guvernul român le-a recunoscut calitatea de cetățeni români tuturor minoritățile naționale din Transilvania. Potrivit aceluiași
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
forul genevez . Cu toate limitele sale, Liga Națiunilor a rămas singura flacără care a luminat un ideal: pacea generală, atunci cînd norii întunecoși ai războiului se arătau la orizontul lumii. Capitolul al III -lea Titulescu și problema optanților unguri Problema optanților unguri a reprezentat un mare conflict internațional în perioada interbelică . În virtutea Tratatului de la Trianon, care a stipulat unirea Transilvaniei cu România, guvernul român le-a recunoscut calitatea de cetățeni români tuturor minoritățile naționale din Transilvania. Potrivit aceluiași document și a
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
minorităților, persoanelor majore aparținând minorităților naționale li se acorda dreptul de a opta pentru naționalitatea respectivă sau cea română. Cei care optau pentru o altă naționalitate decât cea română urmau să-și transfere valoarea bunurilor posedate în statele respective. Problema optanților unguri are ca punct de plecare nota de protest adresată României de către guvernul ungar în anul 1920 prin care se arăta că reforma agrară care era în pregătire în România încălca drepturile minoritarilor unguri. În anul 1921, Ungaria a reluat
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
care se arăta că reforma agrară care era în pregătire în România încălca drepturile minoritarilor unguri. În anul 1921, Ungaria a reluat problema respectivă adresându-se tribunalelor românești. Statul ungar solicita acestora “salvarea proprietăților a circa 500 nobili maghiari 42 optanți” care trebuiau să-și transfere în Ungaria valoarea integrală a latifundiilor lor din Transilvania. Cei 500 de nobili maghiari optaseră pentru naționalitatea maghiară, deoarece erau nemulțumiți că reforma agrară afectase și proprietăților lor funciare din România. Neprimind un răspuns pozitiv
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Societății Națiunilor. Conferința ambasadorilor a considerat întotdeauna că ea nu se poate pronunța asupra chestiunilor de acest gen” . În consecință guvernul de la Budapesta este sfătuit să se adreseze Ligii Națiunilor. Astfel, la 15 martie 1923 guvernul maghiar a prezentat problema optanților unguri în Consiliul Ligii Națiunilor. Începând cu acest moment, timp de șapte ani de zile, problema optanților unguri a intrat în atenția reprezentantului României la Liga Națiunilor, Nicolae Titulescu, care a susținut cu fermitate interesele României pe tot parcursul acestui
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
gen” . În consecință guvernul de la Budapesta este sfătuit să se adreseze Ligii Națiunilor. Astfel, la 15 martie 1923 guvernul maghiar a prezentat problema optanților unguri în Consiliul Ligii Națiunilor. Începând cu acest moment, timp de șapte ani de zile, problema optanților unguri a intrat în atenția reprezentantului României la Liga Națiunilor, Nicolae Titulescu, care a susținut cu fermitate interesele României pe tot parcursul acestui îndelungat proces internațional, având în față un adversar redutabil, reprezentantul maghiar , contele Appony, unul dintre cei mai
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
rămas neschimbat de-a lungul întregului proces. Tot în luna martie 1923, guvernul maghiar a solicitat Consiliului Ligii Națiunilor să statueze faptul că dispozițiile legislative ale guvernului român sunt contrare tratatelor de pace și să dispună ca România să restituie optanților bunurile lor imobile și totodată să acorde persoanelor lezate despăgubiri complete. În ședința din 20 aprilie 1923, Nicolae Titulescu a demonstrat că exproprierea și împroprietărirea cu pământ a țăranilor reprezenta o necesitate impusă de mișcările țărănești din anul 1907, că
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
a demonstrat că exproprierea și împroprietărirea cu pământ a țăranilor reprezenta o necesitate impusă de mișcările țărănești din anul 1907, că prin aplicarea reformei agrare nu se încălca Tratatul de la Trianon, deoarece nu s-a putut realiza prin acest tratat optanților unguri o situație privilegiată față de cea creată cetățenilor români întrucât exproprierea moșiilor era sub același regim. În plus, arăta Titulescu, de împroprietărirea cu pământ beneficiau atât țăranii maghiari cât și țăranii români. Totodată Nicolae Titulescu arăta că reforma agrară era
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Națiunilor. În acest sens, Titulescu declara: “România a căutat să imprime legislației agrare un caracter obiectiv, aproape mecanic, semn al unei dreptăți severe poate, dar dreptate egală pentru toți. Aceasta a permis să se trateze pe picior de egalitate atât optanții unguri cât și proprietarii români” . Și tot el continua: “Trebuie să adaug că țăranii cultivatori au fost făcuți proprietari de pământ, independent de orice considerație asupra naționalității lor anterioare și în acest fel un mare număr de țărani unguri sunt
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
anterioare și în acest fel un mare număr de țărani unguri sunt astăzi proprietari în Transilvania datorită legilor românești de expropriere” . În legătură cu acuzația care privea încălcarea Tratatului de la Trianon, adusă României de guvernul maghiar, Nicolae Titulescu arăta: “Dacă tratatul acordă optanților unguri dreptul de a conserva bunurile lor imobile aceasta nu înseamnă că tratatul îi obligă să-și lichideze aceste bunuri, că deci optanții puteau să conserve aceste bunuri imobile însă în cadrul legii românești, adică în aceleași condițiuni sub raport juridic
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
care privea încălcarea Tratatului de la Trianon, adusă României de guvernul maghiar, Nicolae Titulescu arăta: “Dacă tratatul acordă optanților unguri dreptul de a conserva bunurile lor imobile aceasta nu înseamnă că tratatul îi obligă să-și lichideze aceste bunuri, că deci optanții puteau să conserve aceste bunuri imobile însă în cadrul legii românești, adică în aceleași condițiuni sub raport juridic și material ca și proprietarii români” . Trebuie să reamintim că în urma aplicării legii agrare, din cele 539694 de persoane împroprietărite în Transilvania, 396000
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
adică în aceleași condițiuni sub raport juridic și material ca și proprietarii români” . Trebuie să reamintim că în urma aplicării legii agrare, din cele 539694 de persoane împroprietărite în Transilvania, 396000 au fost români, 87426 unguri, iar restul alte naționalități 7. Optanții unguri erau nemulțumiți de despăgubirea pe care statul român urma să le-o atribuie. Condițiile de plată oferite de statul român erau echivalente cu cele oferite proprietarilor români. Însă optanții unguri pretindeau să li se plătească un preț superior celui
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
au fost români, 87426 unguri, iar restul alte naționalități 7. Optanții unguri erau nemulțumiți de despăgubirea pe care statul român urma să le-o atribuie. Condițiile de plată oferite de statul român erau echivalente cu cele oferite proprietarilor români. Însă optanții unguri pretindeau să li se plătească un preț superior celui atribuit proprietarilor români și această plată nu în lei românești sau în rentă amortizabilă în timp de 50 de ani, ci în franci aur. Potrivit acestor condiții, România trebuia să
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
pretindeau să li se plătească un preț superior celui atribuit proprietarilor români și această plată nu în lei românești sau în rentă amortizabilă în timp de 50 de ani, ci în franci aur. Potrivit acestor condiții, România trebuia să plătească optanților unguri o despăgubire de 33 de miliarde lei hârtie. Acest lucru era practic imposibil ținând seama că bugetul integral al României pe anul 1923 era de 13 miliarde lei hârtie. În legătură cu această cerere, Nicolae Titulescu spunea în pledoaria sa din
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
ori și jumătate cifra globală a bugetului român --imposibilitate financiară. Dumneavoastră cereți ca țăranii să vă restituie pământul lor - imposibilitate materială” . Deoarece în cadrul Consiliul Ligii Națiunilor nu s-a înregistrat nici o tendință spre conciliere, raportorul Consiliului Ligii Națiunilor asupra chestiunii optanților - juristul japonez Adatci, a recomandat părților să supună litigiul Curții Permanente de Justiție Internațională de la Haga a cărei autoritate juridică fusese stabilită prin Pactul Ligii Națiunilor. Nicolae Titulescu a respins această propunere motivând că soarta unei reforme agrare de o
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
două părți să recurgă la soluția negocierilor directe. În ziua de 27 mai 1923, delegații guvernului horthyst, contele Emerick de Csaki și Ladislau Gajzagő și delegatul României, Nicolae Titulescu s-au întâlnit la Bruxelles pentru a continua negocierile în privința problemei optanților unguri. La tratativele de la Bruxelles au asistat și reprezentanți din partea Ligii Națiunilor. Delegația maghiară a considerat argumentele lui Nicolae Titulescu întemeiate și a acceptat ideea inexistenței unei incompatibilități între prevederile Tratatului de la Trianon și legile de reformă agrară din România
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
lui Nicolae Titulescu întemeiate și a acceptat ideea inexistenței unei incompatibilități între prevederile Tratatului de la Trianon și legile de reformă agrară din România. S-a ajuns la semnarea unui acord la 29 mai 1923. Rămânea nerezolvată, chestiunea prețurilor pentru imobilele optanților. Dar în iunie 1923, ministrul de externe maghiar a dezavuat acordul de la Bruxelles, invocând două motive: excesul de putere și viciul de consimțământ. Referindu-se la condițiile în care a fost semnat acordul de la Bruxelles, Nicolae Titulescu declara: “Noi am
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]