129 matches
-
ce se petrece are repercusiuni și asupra întregului și asupra celorlalte părți. Cine poate purta cu succes povara individuală a propriei poziționări în câmpul de relații ontice poate conduce către justă înfăptuire sarcina neprielnic deservită a semenului aflat în dificultate optativă (în impas dilematic). In extremis, în câmpul eticii (ca de altfel în tot sectorul pragmatic), un singur individ poate prelua tema existențială a unui întreg grup social, suplinind prin forța și cu avantajele conștiinței obiectelor lumii tot ce a supraîncărcat
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Constatările - ale lui M. sau ale „izvorului” său ori și ale unuia, și ale celuilalt - au luciditatea necesară. Exagerările sunt amendate drastic (leacul pentru nemurire este calificat drept „minciună sfruntată” și „înșelătorie”) ori măcar puse la îndoială prin câte un optativ („ar avea ei și leacuri”) care zdruncină încrederea cititorului. Prețuirea își face loc acolo unde este cazul. Lumea aceasta veche, care iubește filosofia și „facerea de bine” (deși „se tăvălesc în multe fapte urâte, însă o fac cu grijă mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
ce atunci exista, nu ca acum, am fi aprins lumânări, (de sufletul ateului ZOMBI) și am fi cântat ceea ce după 22 decembrie ’89 a devenit imnul național, “Deșteaptă-te române”. Un verb “regulat”, conjugat în clasa a șasea la modul optativ. N.n. - Cântecele patriotice : Deșteptă-te române, Tricolorul, Peal nostru steag, Pui de lei, Voința neamului, Imnul eroilor etc, au fost reintroduse în circuitul repertorial al poporului român în 12 aprilie 1968, la plenara extraordinară a pcr . Pag. 245 - Interviu . Redactorul
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Președintele, onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan. "Din premonițiile lui Seneca. A greșit Seneca?" "Nu! Categoric nu!" Dacă veți citi cu atenție frazele respective din ediția Gumbach, veți putea observa că întregul citat este optativ, adică catastrofa s-ar putea întâmpla sau s-ar putea să nu se întâmple! Este însă adevărat că în ediția Rozenzweig, această formă nu a fost reluată. Așa că la al IX Congres Seneca de la Utreht, Profesorul Doctor Minkelvicius a afirmat
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
SPM, 1975, 218; Valentin Tașcu, „Lucian Blaga inedit”, F, 1975, 6; D. Vatamaniuc, „Lucian Blaga inedit”, RITL, 1975, 3; Serafim Duicu, „Lucian Blaga inedit. Amintiri și documente”, VTRA, 1976, 5; Constantin Cubleșan, „Patima albă”, TR, 1976, 28; Dan Laurențiu, Modul optativ, LCF, 1976, 31; Dumitru Micu, „Aur în floare de suflet”, CNT, 1976, 37; Radu G. Țeposu, Renașterea poetului, ECH, 1976, 9-10; Poantă, Radiografii, I, 214-216, II, 181-184; Dumitru Micu, Sfidarea ruginii, RL, 1979, 3; Aurel Sasu, Bazil Gruia sau Poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
ți-o bată vânturile,/ Ca pe mirel gândurile”. Așezarea fetei în planul înalt și menționarea turnului furnizează date despre etapa recluziunii fecioarei, perspectiva ei modificată ducând în basme la o concepție imaculată. Viitorul popular al verbelor predicative are o valoare optativă, ca efect al intenției rituale a pretendentului. Prin tăierea cosiței în urma provocării, tânărul declară inițierea încheiată. Ciuta constituie un intermediar între ipostaza inițiatică a feciorului pornit prin pădurea misterelor și fata ieșită recent din cufundarea izolantă în mit. Transformarea ei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și conjunctivul prezent, ca timp cu puterea de a modifica viitorul, și de aceea el este propriu unor instanțe inițiate, cum sunt colindătorii sau descântătoarele. Aceștia au cunoașterea necesară pentru a asista și ghida traseul inițiatic al tinerilor. Modul condițional optativ primește valoare imperativă în imprecațiile mamei care își menește fiul să treacă prin moartea simbolică a înghițirii inițiatice. Șarpele se adresează în același registru „Spargem’ țasta capului”, așa cum o face și bourul cu leagăn între coarne, semn că întrupările zoomorfe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în vedere aceste aspecte, activitatea profesională se înscrie ca o necesitate în viața individului, prin intermediul căreia acesta se integrează în societate și se valorizează. Din aceste considerente, activitatea profesională devine o preocupare și pentru Igiena mintală. Alegerea profesională, ca atitudine optativă pentru un anumit tip de activitate, este momentul cu care se începe. De regulă această alegere, care ar trebui făcută după o prealabilă evaluare a aptitudinilor și vocației se face, în cele mai multe situații, fie prin imitația unor modele, de regulă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ea implică o independență supraordonata pe care nu trebuie niciodată să o exprimăm: "Eu vreau sau îți ordon: nu mișcă!" se poate reduce la: "Nu mișcă!" Tot asa cu o propozițiune exclamativa: Ce frumos este! (Subînțeles: vedeți, iată...) sau una optativa: De-aș pleca! (Subînțeles: ce bine, ce fericit aș fi!) Și iată că o cauzala introdusă cu "căci" poate încă o dată deveni independentă slujindu-se și de această poziție a optativului: "Căci nu am eu drept în lume să judec
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
exclamativa: Ce frumos este! (Subînțeles: vedeți, iată...) sau una optativa: De-aș pleca! (Subînțeles: ce bine, ce fericit aș fi!) Și iată că o cauzala introdusă cu "căci" poate încă o dată deveni independentă slujindu-se și de această poziție a optativului: "Căci nu am eu drept în lume să judec pe tirani!" care presupune: "Mă simt foarte trist pentru că etc. etc." și este tot una cu "De-aș avea eu drept în lume etc. etc.". Este o întorsătură stilistica foarte obișnuită
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a narațiunii (propoziții (thetice) care introduc un referent nou sau un eveniment nou (134a) în universul de discurs; introducerea descrierii și marcarea desfășurării acțiunii) și, pe de altă parte, deplasările determinate de factori pragmatici (marcând mai ales valori modale) (propoziții optative, iusive (134b), concesive, asertive, imperative; interogative totale; marcarea contrastului). (134) a. (Inopinantes nostri re nova perturbantur, ac vix primum impetum cohors in statione sustinet.) Circumfundunturhostes ex reliquis partibus, si quem aditum reperire possint '(Trupele noastre, neașteptându-i, au fost încurcate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Al. Mușina, numindu-l "dușman" al postmodernismului și "partizan" al "unor prefaceri profunde, pentru a îndrăzni să crezi că ai putea lăsa generațiilor care vin memoria unor fapte pline de măreție și curaj". Apoteotic! Un capitol exploziv se intitulează "Condițional optativ trecut" ce demonstrează cum mulți intelectuali în viață, acuzând brusc complexul imitatio Christi, se folosesc de retorica ilicită pentru a obține poziții dominante în sfera publică. Asta în timp ce alții continuă să rămână usbeci, asemeni eroului lui Montesquieu, inteligenți, cu o
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pe Aristotel cu Descartes și cu Pascal. La început, nu am înțeles. Mi-a explicat apoi că era vorba de o înserare în logosul, aristotelic, apofantic, - tratând lumea doar la modul indivativului prezent - și al celorlalte logosuri "pasionale" printre care "optativul", ca mod de exprimare, adică dorința, injoncțiunea, completând tabloul logicii cu toate modalitățile de expresie ale gramaticii - aici nu am înțeles, dacă este vorba de o reducere la raportul logico-gramatical, aveam unele îndoieli, dar nu eram pregătit și am preferat
4 ianuarie 1957 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8381_a_9706]
-
amendarea potului B1 Tv pentru folosirea cuvântului "carici" în emisiunea lui Radu Banciu. Badea susține că o astfel de amendă este total nejustificată, pentru că Banciu a avut clar intenția de a-l jigni pe Crin Antonescu, în timp ce Gâdea a folosit optativul în momentul în care a folosit cuvântul "dobitoc" în discuția cu Lucian Duță. "A fost amendat ăla, chelnerul francez pentru faptul că unul de la B1 Tv s-a referit într-o emisiunie la Crin Antonescu ca fiind „Carici Pogonici”. Doar
Badea: "dobitocul" Antenei 3 costă 2 miliarde, "cariciul" de la B1 Tv costă 200 de milioane. Genial! () [Corola-journal/Journalistic/23412_a_24737]
-
din dereglarea senzoriului. Poeta se arată cuprinsă de teama că zorii nu vor mai veni, că în odaie se zbate o culoare firavă, care cerșește lumina ce n-o mai poate îmbrățișa în "neliniștea verbelor", mai exact "în participiul curat / optativul vremelnic/ în indecis subjonctiv" (Nocturnă), privește norii decolorați plutitori peste ape, constată cum ziua de azi s-a topit aidoma aburului, își spală rănile cu amintiri și iluzii. Peisajul pe care-l cutreieră e unul de absențe: "cutreier prin parcuri
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
cuvânt la PNL, Alină Gorghiu. "E incredibil ce preocupări mici s-au putut observa la congresul PLR... Eu zic că e de bine că subiectul lansării a fost umbrit de permanență preocupare pentru Klaus Johannis. Totul a fost la condițional optativ: "dacă Tăriceanu n-ar fi plecat, ar fi fost președinte", "dacă Johannis ar fi fost ministru de interne ar fi arătat ce poate la inundații", "dacă USL nu trăiește, facem USLR". Asta e politică de ulița, nu disputa mare, elegantă
Alina Gorghiu critică politica PLR: E de uliță by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79017_a_80342]
-
i s-ar fi îngăduit lui Machiavelli să spună: Principele aș putea să fiu eu! cum li s-a îngăduit altor scriitori să spună despre personajele lor preferate, în care au proiectat ceva din șinele virtual. Pronunțate de oricine, propozițiile optative "dacă aș fi fost eu în locul papei", "dacă aș fi fost regele Spaniei", pot fi cotate drept clișee, dar ieșite de sub pana lui Machiavelli, ele pot fi interpretate altfel. Dacă vorbim de starea de spirit a lui Machiavelli scriitorul, ne
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
față de motivația primară”. 9Studies in personality, 1961, p. 145-155). Studies in personality, 1961, Helt Rinchart and Winston, London. Compusă, în viziunea lui Allpert, din: conștiința „imperativă” (care constă în adaptarea de către personalitate a cerințelor, obiceiurile etc. ambianței sociale) și conștiința „optativă” (conștiința de sine, „Propriumul”), care permite compararea și corelarea valorilor și exigențelor externe cu sistemul propriu de valori și exigențe morale. A dynamic theory of personality, 1935, McGraw-Hill, New York. Vectorul reprezintă forța cu care valența acționează asupra persoanei. Aceasta din
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ireal. Alături de indicativ sau mod zero al acțiunii narative există și modurile voinței și ipotezei. Din prima categorie fac parte obligativul ca mod al unei propoziții ce trebuie să se întîmple în maniera reprezentărilor colective constrîngătoare (reprezentînd legea societății) și optativul cores-punzînd acțiunilor dorite de personaj. Din cea de-a doua categorie fac parte condiționalul ca mod al implicației dintre două propoziții, astfel încît subiectul celei de-a doua propoziții și cel care pune condiția să fie unul și același personaj
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
despuiare / Și unda logo dită sub cer) care pot semnifica forța artei moderne de a surprinde și exprima tainele și limitele vieții și ale morții, ale credinței, ale cunoașterii, ale artei. Secvența a doua se deschide cu verbul la mod optativ, ar trebui, semnalând astfel că poezia pentru care optează Ion Barbu este cea modernă, figurată prin metaforele cântec încăpător și lauda grădinii de îngeri. Imaginarul poetic este structurat acum pe comparații dezvoltate, exprimând ideea unei poeziicântec care reeditează geneza universului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
retragerea lui Allan în singurătatea munților Himalaya. Lipsit de cer titudinile fanatice ale celei ce trăise iubirea mai ales în plan metafizic, Allan eșuează între întrebări fără răspuns: De ce să cred? De unde știu? Aș vrea să privesc ochii Maitreyiei. Acest optativ care încheie cartea, lăsând totuși finalul deschis, exprimă, mai elocvent decât orice, convingerea că numai prezența ființei iubite e unica certitudine a existenței. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee/o temă în romanul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dintre ființa lumii și ființa umană este reliefat prin prezența corelativă a planului nominal ilustrat de vocative sau de microtextul descriptiv cu planul verbal, reprezentat de imperativul implorativ, în tandem cu notația incertitudinii și posibilității, prin utilizarea conjunctivului și condiționalului optativ: "Munte, munte, brad frumos, / Apleacă-ți crengile-n jos, / Să mă sui în vârful tău, / Să-l văd pe bădița-l meu; De-ar veni drăguța vară, / Să mă duc cu badea iar, / În mijlocul codrului, / Să sting focul dorului, / Codrule
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-o-necat."170; De-ar fi dragostea ca noru / N-ar mai îmbătrâni omu; / Dragostea nu-i călătoare / Te usucă pe picioare."171 Uneori, însă, destinul cosmic, jinduit de ființa umană, stă sub semnul posibilului (propoziții condiționale, verbe la condițional optativ), prezentificarea acestuia /verbe la indicativ prezent trăiesc, mi-e dor) anulând puterea comparațiilor de a realiza complementaritatea inițială om univers: "De-aș trăi ca plopu-n vale, / Nu m-ar mânca atâta jale; / De-aș trăi ca plopu-n munte, / N-aș
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mult am stat și m-am mirat, / Pe-acel pod eu ce-am cătat?"228 Varianta substantivală diminutivală, "norocelul", ca incipit adresativ, potențează acțiunea imprecativă, realizată de conjuncția "de" care prefațează nucleul semantic procesual, ca trecere de la irealitatea expresiei la optativul determinat de interiorizarea actului poetic: "Norocele, de te-aș prinde, / Ț-aș da foc și te-aș aprinde / Într-o margine de drum, / Ca să nu mai iasă fum; / Pe trei părți cu lemne verzi / Și pe trei cu lemne-uscate, / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la grădiniță începe imediat. S + A + A + P + C; Se împrimăvărează mai devreme decât în alți ani. P + C + C + A); * scopul comunicării: propoziții enunțiative prin care se transmite o informație: certă propoziții enunțiative propriu-zise ( Pleacă devreme.), dorită propoziții enunțiative optative (Ar vrea o prăjitură.), incertă, nesigură propoziții enunțiative dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o informație: certă propoziții interogative propriu-zise (Ai citit
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]