2,747 matches
-
mai jos nu se putea închipui. Ei bine, în acest context dramatic, Noica începe să scrie despre dezastru ca despre condiția obligatorie a nașterii spiritului. Cînd totul se prăbușea în jur, pentru Noica selecția celui apt să supraviețuiască dezastrului devenise optica dominantă, dar o optică căreia filozoful reușise să-i dea forma unei speculații filozofice, accentul mutîndu-se de la spiritul a cărui rezistență se dovedește în clipele de dezastru la spiritul pe care însuși dezastrul îl ridică împotriva lumii. Cu un asemenea
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
putea închipui. Ei bine, în acest context dramatic, Noica începe să scrie despre dezastru ca despre condiția obligatorie a nașterii spiritului. Cînd totul se prăbușea în jur, pentru Noica selecția celui apt să supraviețuiască dezastrului devenise optica dominantă, dar o optică căreia filozoful reușise să-i dea forma unei speculații filozofice, accentul mutîndu-se de la spiritul a cărui rezistență se dovedește în clipele de dezastru la spiritul pe care însuși dezastrul îl ridică împotriva lumii. Cu un asemenea spirit, chiar dacă românii pierduseră
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
de vedere, Noica, prin mijlocirea lui, reușea să atenueze un dezastru de proporții conferindu-i o minimă perspectivă: spiritul culturii. Una din trăsăturile prin care Noica și-a surprins mereu contemporanii a fost optica alternativă a optimismului incurabil. Grație acestei optici, pentru filozof nu exista situație, oricît de dramatică, de pe urma căreia să nu te poți alege cu un avantaj. De pildă: Îmi reușește păcatul? Foarte bine, am voluptatea. Nu-mi reușește? Și mai bine, am virtutea." Sau: ,Vin rușii? Nu-i
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
interioară. Nu vin rușii? Și mai bine, vom fi liberi." Mihai Rădulescu, în cartea Jocul cu moartea (Humanitas, 1999), își mărturisește fără înconjur stupoarea pe care Noica i-o provoca cu asemenea speculații optimiste făcute în momentele de criză radicală. Optica lui ,oricum ar fi, e bine" - un fel de amor fati în variantă românească - a fost modul în care Noica a reușit să treacă peste toate eșecurile vieții, relativizîndu-și deznădejdile și depășindu-și înfrîngerile. În virtutea acestui fel de a vedea
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
mărite după moartea fundatorului sinucis la Atena", cît și în ,abstractul marxist, faze definitoare ale aceleiași căderi și pe care noi le-am trăit cu aceeași intensitate". Drepturile omului, susține mai departe Vintilă Horia, nu sînt aplicabile decît într-o optică religioasă, după cum un veritabil progres științific nu e de conceput decît într-o sferă științific-spirituală. Epistemologia actuală a avut un cuvînt decisiv în privința discreditării ideologiilor, destrămînd determinismul materialist, răul relelor, dovedindu-se mai eficace decît oamenii de litere sau politicienii
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
au spus că ei n-ar avea nimic împotrivă să declare salariile din firma pentru că AU CURAJUL RĂSPUNDERII ȘI ȘTIU DE CE AU DAT ACELE SALARII, PENTRU CE MERITE ! Dar îi împiedică Codul Muncii ! Iată de ce ar cam trebui schimbată această optică dacă ne dam cinstiți. Cei care țin cu dinții la confidențialitate au în mod sigur ceva de ascuns. Este printre puținele lucruri pe care le-aș schimba din actualul cod al muncii, altfel destul de bine structurat. Mă rog, ar mai
Politica redusă la absurd by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82782_a_84107]
-
o piedică inutilă, să fi omorât o idee bună în fașa ori să se fi pus prostește de-a curmezișul unui proiect. Între cel care pune o piedică constructivă și cel care cade în nas e întotdeauna o diferență de optică. Un exercițiu din teatrul de improvizație sună așa: fiecare actor spune câte un singur cuvânt, încercând să construiască o poveste. Nimeni nu știe cum va fi povestea, totul e să încerci să continui cu sens ceea ce s-a spus până la
Fabulosoacra by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82990_a_84315]
-
Gheorghe Grigurcu În altă parte este orchestrat un atac împotriva lui Virgil Ierunca, acuzat - risum teneatis! - de pactizare cu comunismul: "Ca fost om al stîngii comuniste, Virgil Ierunca va păstra optica și metodologia acesteia, întorcîndu-le împotriva presupușilor dușmani. Va ignora mecanismul, pe "călăi", și va stigmatiza victimele. Rezultatul a fost o critică pe dos, fără perspectiva proceselor culturale lăuntrice din România. După 1968, prin Miron Radu Paraschivescu, dar și prin alții
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
urmăresc, nu pe toate, multiplele mele obligațiuni - dintre care grosul mai presante cum nu se poate - nu mi-o îngăduie. La început, aceste emisiuni mă exasperau, de la o vreme, fie printr-un fenomen de acomodare, fie prin omenească schimbare de optică - e doar vorba de un ecran, nu? - preopinentul emisiunii mi-a devenit de-a dreptul simpatic, nu zic familiar, deși, dacă mâine-poimâine și-ar părăsi talk-show-ul, aș simți o lipsă în sațiul existențial al serii. De altfel, tot admirându-i
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
Am avut prieteni care s-au străduit ani de zile pentru a obține un buletin de București și... n-au reușit. Dacă tatăl lui I. Ianoși s-a aciuat la Elöre... înseamnă că a primit și buletin de București". În optica dascălului de marxism-leninism, "ilegaliștii" care se bucurau în realitate de favoruri ("posturi preferențiale în nomenclatură, case în cartierele declarate "zone interzise", magazine speciale în care erau toate produsele ce lipseau pe piață, pensii superioare") sînt înfățișați ca niște "victime". Comentariul
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
alta, complicatele structuri polifonice folosite în creațiile proprii (îndeosebi în cele corale). Dacă esteticienii contemporani lui Brahms opuneau (și din această cauză) poziția "conservatoare" a acestuia celei "inovatoare" a lui Wagner, iată că deceniile viitoare vor aduce necesara schimbare de optică. Nimeni altul decât Arnold Schönberg va reabilita pe "progresistul" Brahms, insistând asupra modernității sale în reformularea tehnicilor vechi. Aceasta pare a fi ideea pe care organizatorii seriei de concerte camerale din luna octombrie a festivalului berlinez o extind asupra compozitorilor
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
Istrati, în virtutea câtorva perspective pentru reperarea debuturilor: a debutului într-o limbă străină, după plecarea din România; a debutului în presa occidentală (elvețiană); a debutului cu semnătura Panait Istrati. Toate legate de anul 1919. Surpriza care duce la schimbarea de optică referitoare la primul articol scris de Istrati în limba franceză și publicat de Jean Debrit, directorul ziarului, nu este Tolstoïsme ou Bolchévisme, cum se împământenise în istoria noastră literară, ci Sur la conférence "Un peuple martyr", descoperit de către un francez
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
prezintă sintetic creația poetei noastre în studiul Ana Blandiana. L'ombra delle parole. Urmărind traiectoria scriitoarei de la debut, cercetătorul italian, prin incisive și oportune aproprieri și trimiteri, creionează panorama poeziei de expresie română în secolul XX, punctînd și modificările de optică ale criticii. Astfel, invocîndu-se analize intertextuale și declarațiile unor scriitori (între care Marin Sorescu), al căror debut a coincis cu paranteza de liberalizare din anii '60, se arată că fractura generațională a fost doar aparentă, în ciuda interdicției oficiale de a
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
are o slăbiciune pentru Jocurile Daniei, roman al singurătății, „parabolă narativă a disoluției în pragul definitivului întrezărit”. Deși nu contestă părerea generală a criticii care vede în Holban scriitorul cel mai proustian din perioada interbelică, Nicolae Florescu nuanțează diferența de optică care îi separă pe cei doi scriitori: dacă la Proust se vehiculează sintagma „memorie afectivă/involuntară”, la Holban demersul confesiv e declanșat la nivel rațional. Unul dintre cele mai interesante capitole rămâne Literatura ca prelungire a existenței, în care criticul
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
în prim-planul memoriei ia adeseori proporțiile unui cataclism. Văzute prin luneta întoarsă a anilor scurși, din întîmplări zguduitoare la vremea lor nu rămîn adesea decît amintiri incerte. Timpul este un concept flexibil, dar distanța produce și ea schimbări de optică. O scriere memorialistică este de asemenea intens subiectivă. Perspectiva ierarhizează și nu de puține ori distorsionează profilul evenimentelor. Pînă la urmă, biograful are libertatea și, îndrăznesc să spun, chiar îndatorirea de a vedea numai ceea ce rămîne convins că merită să
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
nu se pot recunoaște mărci stilistice dosofteiene, ca și în "epigrama lui David", argumentele editorului, afirmat drept "eminent", pledând "mai degrabă pentru paternitatea Spătarului Milescu". Nici recunoscutului comparatist Ladislav Gáldi nu i se trece cu vederea că repetă "eroarea de optică" atunci când îl explică pe Dosoftei prin Jan Kochanowski, nici dicționarului de termeni arhaici și originali al ediției critice Dosoftei, atunci când în dreptul cuvântului luciu glosează adâncime, întrucât nu există argumente în textele vechi pentru respectiva "accepțiune". Exemple de acest fel cu
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
noastre, apărute o dată cu slăbirea chingilor ideologice, produsă în jurul anului 1965, nu sînt nici ele altceva decît veritabile revizuiri, firește cu o gradație diversă a cutezanței novatoare și a rezultatului în substanță critică, menite a degaja ceea ce rămîne mai relevant în optica epocii actuale, a oferi temeiuri analitice opțiunilor în cauză. În raftul unor astfel de scrieri se plasează și volumul echinoxistului stabilit la Tg-Jiu, Ion Pecie, intitulat, cu fior mitic, Meșterul Manole. Alături de comentariul închinat celebrei balade, acesta cuprinde și altele
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
european, precum unitatea și armonia cosmică, corespondența spirit/om/ natură, comuniunea dintre om și natură ca o cale spre autocunoaștere, primatul intuiției asupra instituției, își dezvăluie, regîndite de el, implicații noi. Se va sluji abil de ele pentru a schimba optica americanilor cu privire la lume, la sine, la trecut și prezent și a-i convinge că au șansa de a-și asuma, acum, o nouă identitate spirituală. În fond, putem privi eseurile ca o reluare, dintr-un alt unghi, a aceluiași demers
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
puterea sa slăbise de mult sub presiunea raționalismului ce inspirase Revoluția americană și determinase chiar puritanismul să se reformeze doctrinar pînă într-atît, încît să evolueze, pe o latură a sa, în direcția unitarianismului, ceea ce a însemnat o schimbare semnificativă de optică în ce privește natura umană și legătura omului cu Dumnezeu. Un cuvînt greu de spus a avut Biserica Unitariană apărută în urma unor controverse ce vor continua în copilăria și tinerețea lui Emerson. (El însuși va oficia un timp ca pastor unitarian în
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
cu cosmetizări superficiale, ineficiente. La baza întregii politici ceaușiste din domeniul culturii și artei stă conceptul de "cultură de masă", care viza utopic și neproductiv "antrenarea maselor largi populare în ample acțiuni cultural-artistice și educative", de tipul Festivalului "Cântarea României". Optică anacronică și inadmisibilă în condițiile economiei de piață, concurențiale, care exclude cu desăvârșire orice tendință de instituționalizare și susținere materială mai semnificativă a amatorismului din cultură și artă, a diletantismului și așa-zișilor creatori și artiști populari. Statul, prin Ministerul
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
Legea gravitației). Numeroase colaborări la revistele și la ziarele din întreaga Spanie. Un simplu joc, un joc între pleoape este ceea ce ne propune Ignacio Martínez de Pisón în , din care prezentăm mai jos un fragment (fosfene e un termen din optică, desemnînd fascicule luminoase în care se văd particule de praf). Aici, cuvintele vechiului ritual nocturn, gesturile uzate de șapte ani de conviețuire, mișcările banalizate de repetiție, povara amintirilor dureroase și a neîmplinirii speranței în Alberto iau forma „lor" amenințătoare, prin
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
a viziunii sale despre lume. Cu alte cuvinte, cu toate că în trăire Augustin devenise creștin, în gîndire rămăsese neoplatonician. E ca atunci cînd o metamorfoză sufletească, izbucnind dintr-o dată, nu-și poate găsi, ca formă intuitivă de înțelegere a lumii, o optică pe măsură. Augustin simțea creștinește, dar gîndea grecește. Ochii cu care privea lumea nu erau ochii unui creștin, ci ai unui filozof. Intuițiile îi rămăseseră la stadiul reprezentărilor platonice despre lume. Augustin e cazul tipic de filozof la care sentimentul
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
unei defazări interioare de tip ideativ: imaginea pe care o avea despre lume nu putea ține pasul cu sentimentul din al cărui imbold se hotărîse să se lepede de ea. Altfel spus, metamorfoza sufletească devansa primejdios de mult răsturnarea de optică. Ceea ce va urma de acum încolo în viața lui Augustin va fi efortul de a-și plia viziunea despre lume pe credința sa religioasă. Augustin va porni aproape orbește la drum, neștiind decît că intuițiile de pînă acum fuseseră greșite
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
s-a manifestat ca un critic neconcesiv al tuturor guvernărilor post-decembriste. îi urăm să se afle în continuare la post și îl felicităm călduros la frumoasa aniversare. R. L. - Vă fascinează figura lui Don Quijote, eroul atât de puțin "eroic", în optica unei firi luptătoare, personajul care a ajuns, într-un fel, să-și detroneze autorul, printr-o faimă la care puține alte creații de hârtie au putut să ajungă. "Donquijotesc", ca și "hamletian" ori "bovarism", s-a transformat într-un substantiv
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
Cuvîntul (15 iunie-14 iulie 2006). Îl citești cu plăcerea celui care simte că verva cuvintelor este dublată de adevărul incontestabil pe care tot ele îl înfățișează: e vorba de portretul intelectualilor români în vremurile de azi, de graba, orgoliul și optica tendențioasă cu care fiecare este înclinat să-i judece pe alții, și asta într-un mod amintind de superficialitatea glumeață a personajelor lui Caragiale. Cităm un scurt fragment: "Ceea ce se observă ușor, aș spune chiar că sare în ochi, este
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10528_a_11853]