37 matches
-
molime-n imperiul morții hotărăsc cutumă sacadat mi-aud la poluri inima-mi cum bate mi-a rămas suflet de-o glumă - dar și-aceea-n rate... CONSTATARE au rămas pitici și munții de-atâta osândă venerabilii-au dat lumea naibei în orândă păsări se târăsc cu viermii îngroșând noroiul ceru-i scufundat sub luturi delirându-și sloiul licărește putregaiul peste bărbi de sfinți plouă-n două cu pucioasă florile-au dat dinți doar moroii - neamuri ploii stau posaci pe mal cântecele și
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
a tătânilor care, la vremea lor, au pășit în sat cu certificatul „Bun pântru armată” împăturat „cu fală în dungi” și afișat la clop. O carte documentară și confesivă, împletitură de lirism și glumeață - de multe ori, în poante - trezvie. „Orânda este feciorul care ți-e rânduit să te iubească sau să îți mânce norocul pe viață. Bunînțeles dacă te măriți cu el”. Ton liric-elegiac tematic, în contrapunct cu șaga. Crepuscul potolit spart de săgețile zorilor înainte de a fi apucat să
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
Strofe > Timp > ELOGIU CLIPEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 243 din 31 august 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CLIPEI ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - satul de amurg, în târziu, pe Mal de Ocean cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, visător că lupul argintiu ori ultimul han - ...satul de amurg
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356077_a_357406]
-
Poezie > Cântec > ELOGIU CLIPEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi de recif. ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi de recif. ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi de recif. ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
se zbate... Florinda fugi sfoară prin sat strigând ajutor la porți; când săteni s-au adunat, Dorin dormea cu ochii morți... Prinși, legați cei fără lege, pe viață-și ispășesc osânda; Linda, jale și of culege, în port cernit după orânda. I-a rămas doar amintirea iubirii ce-nflorise-o clipă; ruga-i știe monastirea... doar chin i-e viață și risipă... RÂUL CONSTANTINESCU Referință Bibliografica: BALADA LINDA FLORINDA / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1572, Anul V, 21
BALADA LINDA FLORINDA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376032_a_377361]
-
12v, 21v. footnote>. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni<footnote Ibidem,d.../1838, f.124v-125r, 125v-126r, 126v-127r. footnote>, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi<footnote Ibidem, Tr. 1768, op.II 2018/887, f.38v-39r, 184v-185r, 189v-190r. footnote>. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
în bună stare, făcându-se în acest sens un izvod separat, pierdut acum. Via se afla pe partea boierească și se arenda laolată cu moșia. Dar și pe partea răzeșească se practica arendășia sau, cum i se spunea pe atunci, orânda. Este înregistrat fenomenul în 1856 când un grup de răzeși încheie contract cu polcovnicul Sandu Avram și alți doi, pe o perioadă de trei ani, dar fără știrea și voia tuturor locuitorilor din sat, motiv pentru aceștia de a contesta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
valabilitatea contractului. Cu acest prilej, se fac referiri și la domeniul despre care discutăm, contractul având ca obiect de arendă și „a spicula băutura”, adică de a comercializa produsele viticole în satul Umbrărești. Condițiile erau următoarele: -„noi, lăcuitorii dați în orândă, suntem slobozi di la cules viile și până la lăsatu săcului di postu Crăciunului a bea vin din vasîli noastri fără oprire, când atunci să vor țăncui (însemna și sigila, I. S.) și cine va cuteza să bea să va învoi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țăncui (însemna și sigila, I. S.) și cine va cuteza să bea să va învoi cu dumnealui orândariu; -pentru nuntă, dacă vom bea din viile noastre, să plătim dumnealui orândarului 1 (un) irmilic, iar neavând vinul nostru să cumpărăm din orândă; -pentru botez, iarăși, dacă vom avea din viile noastre, suntem slobozi, dar să plătim 7 lei; -pentru prăznuiri morțăști, suntem slobozi”, în sensul că nu se aplică restricția și taxa de la nunți și botezuri. Am reprodus parțial textul contractului pentru ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să le vindem spre a putea lua bani ca să ni plătim di la locurile ce am luat cu împrumutări” (subl. n.). De asemenea, răzeșii umbrăreșteni, în procesul lor cu polcovnicul Sandu Avram și cu orândarul Alecsăevici din 1856, ce luase „orânzile pe posesie”, se considerau înstrăinați de dreptul lor de a-și comercializa, căci, zic ei, „ni-au și luat marfa ce am avut di spiculă pi părțile noastre cu răpire”, adică cu forța. Anterior, la 8 martie 1855, Sandu Avram
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la 8 martie 1855, Sandu Avram cu încă doi localnici, Tănasă Anton și Mihai Bulai, pe de o parte, și răzeșii de pe zece bătrâni de moșie, pe de alta, închipuiesc, în condiții ilegale, „un contract prin care se rostește că orânda acelui sat, pe termen de trei ani, o împosăsuiază” ei între ei, cei dintâi obligându-se „a spicula băutura”, a o vinde deci, urmând ca pentru acești trei ani prevăzuți în contract „a răspunde banii grămadă ca și noi (răzeșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la 7 iulie 1836, de către crâșmarul evreu botezat, Mihalachi Botezatu, împotriva arendatorilor săi, Manolache Gheorghiu și serdarul Gavril Dodan, arendași, la rându-le, ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Botezatu arată că cei doi l-au „alcătuit vânzător de vin la orânda din sat/ul/ Torcești cu tocmală /ca/ la socotială să-mi ție în samă o vadră vin la poloboc chicătura și la drojdie din zece una și câte una ocă lumânări de tot vasu”. Apoi, „luându-mi socotiala la patru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânului moșiei, și locuitorii să nu fie slobozi a vinde întru alt chip vreun feliu de băutură, decât numai, dacă se vor învoi cu stăpânul moșiei, fiind și îndatorați locuitorii fiștecărui sat a cumpăra numai pentru treburile lor numai de la orânda moșiei, la care se află șezători” <footnote T.A.Wickenhauser, op. cit., p. 161-162. footnote>. Dreptul la crâșmă era de obicei arendat. Astfel, pe la 1772, cei ce vindeau vin în Vama, plăteau egumenului mănăstirii „câte un leu de fiecare butoi de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
crâșme, pe Șmil și Bercu la Belcești și pe Nusăm la Ulmi73. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești. Este interesant de observat că în anul 1844
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
târgului fiind însărcinată în purtarea de grijă a Episcopiei, totdeauna Episcopia a avut îngrijire căutând și așezând casapi contractieri de au ținut căsăpie îndestulată cu carne,” căminarul Iftimi Scorțăscu sprijinit de către dregătorul Grigoraș Duca pretinde și trunchiurile de căsăpie a orânzilor satelor Episcopiei, Corni și Broșteni. Ioniță Sandu Sturza poruncește la 27 aprilie 1827, intervenția ispravnicilor de Fălciu pentru îndepărtarea căminarului Iftimi Scorțăscu, în favoarea oamenilor Episcopiei, cu condiția respectării prețului cărnii fixat în contractul încheiat pentru perioada 23 aprilie 1824-25 aprilie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sunt Plopenii,Răeștii și mahalaua bulgarilor. Prea înălțate Doamne Pre lângă moșia pe care se află târgul Hușii,având Episcopia și împregiuratele sate Broșteni și Corni veșnice miluiri de la luminații domni și precum toți stăpânitorii de moșiicu sate au folosul orânzii băuturii și a tot felul de ahtarlâcuri între care iaste socotită și orânda căsăpiei,asăminea și Episcopia au avut nestrămutată urmare a se folosi de la numitele sate cu acest venit atât mai înainte cât și în vremea mea. Iar târgul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care se află târgul Hușii,având Episcopia și împregiuratele sate Broșteni și Corni veșnice miluiri de la luminații domni și precum toți stăpânitorii de moșiicu sate au folosul orânzii băuturii și a tot felul de ahtarlâcuri între care iaste socotită și orânda căsăpiei,asăminea și Episcopia au avut nestrămutată urmare a se folosi de la numitele sate cu acest venit atât mai înainte cât și în vremea mea. Iar târgul Huși prin hrisoavele de miluire avândul cu osăbite privilegii,între care și madeaua
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
publică tuturorlocuitorilor târgoveți prin țidulă poftitoare către d.lor boerii dregători s-au arătat la Episcopie unuldintre mușterii căminar Iftimi Scorțăscu împreună cu unul din dregători [...] Grigoraș Duca făcând întrebare de se dau împreună cu căsăpie târgului și trunchiurile de căsăpie a orânzilor numiteloe sate Cornii și Broștrnii și dândule răspuns că nu pot ieși din rânduiala tuturor de opștie moșii cu asăminea sate,precum și aceste trunchiuri fiind legiuit venituri ale Episcopiei ca de la niște sate de birnici ,nici s-au obișnuit vreodată
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nu mahalale ca Plopenii,Răeștii și mahalaua Bulgarilor ce sânt cu adevărat mahalale a târgului ca unele ce sânt și pe locul târgului.După care s-au slobozit poruncă către dregătoriși către mine ca să contenească cu totul tăierea cărnii de la orânzile numitelor sate cu care mi-au pricinuit nu niște păgubiri aducându-măîn pretențiile orândarilor ce au cumpărat orânzile cu căsăpie,ci și nu puțin atac cinstei mele care nu am ispitit în douăzăci și mai bine de ani. Pentru care cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ce sânt și pe locul târgului.După care s-au slobozit poruncă către dregătoriși către mine ca să contenească cu totul tăierea cărnii de la orânzile numitelor sate cu care mi-au pricinuit nu niște păgubiri aducându-măîn pretențiile orândarilor ce au cumpărat orânzile cu căsăpie,ci și nu puțin atac cinstei mele care nu am ispitit în douăzăci și mai bine de ani. Pentru care cu smerenie mă rog Înălțimii tale să am punere la cale cu îndestulare atât întruna a satisfacției și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ispitit în douăzăci și mai bine de ani. Pentru care cu smerenie mă rog Înălțimii tale să am punere la cale cu îndestulare atât întruna a satisfacției și a păgubirii pricinuite din arătari 108 neadevărate,cât și întru nestrămutarea folosului orânzilor numitelor sate după urmatul obicei din va[...],rămâind și căsăpie târgului slobodă despre acest fel de muștereu,căci Episcopie precum și până astăzi așa și de acum va avea purtare de grijă.Neamestecându-să nici dregătorii întruv aceasta spre a să curma
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nici ca cum haractirul arhieresc au căutat pâră nedreaptă al arăta de sâlnic.Porunciți dumv. Ca pe acei casapi săs depărteze de a ține căsăpiile și să răspundă și paguba ce să va fi întâmplat orândatorilor acelor sate care în orânda lor au luat și căsăpiile acelor sate,dar încă poruncim dumv. ca acei casapi să să lipsască de acolo ca unii ce nici un fel de interes acolo nu au,devreme ce se desfac de căsăpii,îndatorindu-să părintele episcopul că pre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]