37 matches
-
a tătânilor care, la vremea lor, au pășit în sat cu certificatul „Bun pântru armată” împăturat „cu fală în dungi” și afișat la clop. O carte documentară și confesivă, împletitură de lirism și glumeață - de multe ori, în poante - trezvie. „Orânda este feciorul care ți-e rânduit să te iubească sau să îți mânce norocul pe viață. Bunînțeles dacă te măriți cu el”. Ton liric-elegiac tematic, în contrapunct cu șaga. Crepuscul potolit spart de săgețile zorilor înainte de a fi apucat să
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
Strofe > Timp > ELOGIU CLIPEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 243 din 31 august 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CLIPEI ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - satul de amurg, în târziu, pe Mal de Ocean cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, visător că lupul argintiu ori ultimul han - ...satul de amurg
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_clipei.html [Corola-blog/BlogPost/356077_a_357406]
-
Poezie > Cântec > ELOGIU CLIPEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_clipei_0.html [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi de recif. ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_clipei_0.html [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi de recif. ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_clipei_0.html [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi de recif. ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_clipei_0.html [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
molime-n imperiul morții hotărăsc cutumă sacadat mi-aud la poluri inima-mi cum bate mi-a rămas suflet de-o glumă - dar și-aceea-n rate... CONSTATARE au rămas pitici și munții de-atâta osândă venerabilii-au dat lumea naibei în orândă păsări se târăsc cu viermii îngroșând noroiul ceru-i scufundat sub luturi delirându-și sloiul licărește putregaiul peste bărbi de sfinți plouă-n două cu pucioasă florile-au dat dinți doar moroii - neamuri ploii stau posaci pe mal cântecele și
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
se zbate... Florinda fugi sfoară prin sat strigând ajutor la porți; când săteni s-au adunat, Dorin dormea cu ochii morți... Prinși, legați cei fără lege, pe viață-și ispășesc osânda; Linda, jale și of culege, în port cernit după orânda. I-a rămas doar amintirea iubirii ce-nflorise-o clipă; ruga-i știe monastirea... doar chin i-e viață și risipă... RÂUL CONSTANTINESCU Referință Bibliografica: BALADA LINDA FLORINDA / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1572, Anul V, 21
BALADA LINDA FLORINDA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1429592866.html [Corola-blog/BlogPost/376032_a_377361]
-
stăpânului moșiei, și locuitorii să nu fie slobozi a vinde întru alt chip vreun feliu de băutură, decât numai, dacă se vor învoi cu stăpânul moșiei, fiind și îndatorați locuitorii fiștecărui sat a cumpăra numai pentru treburile lor numai de la orânda moșiei, la care se află șezători” <footnote T.A.Wickenhauser, op. cit., p. 161-162. footnote>. Dreptul la crâșmă era de obicei arendat. Astfel, pe la 1772, cei ce vindeau vin în Vama, plăteau egumenului mănăstirii „câte un leu de fiecare butoi de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sefarzi din toată Europa. Cu unele rezerve, am putea considera acest indicator drept un posibil simptom că relațiile dintre evrei și populația-gazdă erau ceva mai relaxate În spațiul românesc. Câteodată, spațiul În care se consumă relația erotică interetnică este cârciuma (orânda), luată În arendă de regulă de vreun evreu : Frunză verde odolean, La crâșmuța din meidian [= maidan ; din tc. meydan] Bea Costachi Roșcovan Și cu frate-seu Buzdugan Cu trii fete de jâdan <endnote id="(224, p. 233)"/>. Colo-n vale la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
arendă de regulă de vreun evreu : Frunză verde odolean, La crâșmuța din meidian [= maidan ; din tc. meydan] Bea Costachi Roșcovan Și cu frate-seu Buzdugan Cu trii fete de jâdan <endnote id="(224, p. 233)"/>. Colo-n vale la priloage, Țin orânda trei jidance <endnote id="(99, vol. I)"/>. Uneori, clienții o hărțuiesc sexual pe tânăra soție a cârciumarului evreu sau pe fiica acestuia (cum este „ovreicuța rumână” din romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905, sau „crâșmărița tinerică, durdulie și sprintenă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ideea națională” să „deștepte din somn istoria ucraineană”, pentru a nu eșua „la jumătatea drumului dintre Crâșma jidovească și Biserica jidovească ” <endnote id="(389, p. 26)"/>. Evident, prin „Biserica jidovească” se Înțelege aici Biserica Ortodoxă, cu ale sale „rădăcini evreiești”. „Orânde jidovești” „Cârciumăritul sau orânda băuturilor - scria Moses Schwarzfeld În 1888 - este una din cele mai vechi și mai obștești Îndeletniciri ale evreilor În Moldova. Chiar și În Muntenia Îi vedem Îndeletnicindu-se Într-un trecut Îndepărtat cu vânzare de rachiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din somn istoria ucraineană”, pentru a nu eșua „la jumătatea drumului dintre Crâșma jidovească și Biserica jidovească ” <endnote id="(389, p. 26)"/>. Evident, prin „Biserica jidovească” se Înțelege aici Biserica Ortodoxă, cu ale sale „rădăcini evreiești”. „Orânde jidovești” „Cârciumăritul sau orânda băuturilor - scria Moses Schwarzfeld În 1888 - este una din cele mai vechi și mai obștești Îndeletniciri ale evreilor În Moldova. Chiar și În Muntenia Îi vedem Îndeletnicindu-se Într-un trecut Îndepărtat cu vânzare de rachiu (acquavite) și continuând această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
următoarele : „Firește, evreii care veniră să se așeze În sate și să le Împopuleze erau mărginiți la număr. Ei nu erau agricultori, și dacă se ocupară, mai târziu, cu arendarea moșiilor, nu ei Înșiși le cultivară ; dar deveniră cârciumari, luară orânzile sătești, care fură chiar desemnate mai apoi cu numele de «orânde jidovești», Împosesuiau morile, vadurile, podurile peste apă, cazanurile de fabricat rachiu și velnițele [...], de care lumea avea nevoie, ca și de plugari și de salahori. Evreii erau asemenea meșteșugari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să le Împopuleze erau mărginiți la număr. Ei nu erau agricultori, și dacă se ocupară, mai târziu, cu arendarea moșiilor, nu ei Înșiși le cultivară ; dar deveniră cârciumari, luară orânzile sătești, care fură chiar desemnate mai apoi cu numele de «orânde jidovești», Împosesuiau morile, vadurile, podurile peste apă, cazanurile de fabricat rachiu și velnițele [...], de care lumea avea nevoie, ca și de plugari și de salahori. Evreii erau asemenea meșteșugari, de care moșierii, proprietarii, aveau mare nevoie. În fine, tot ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
timp, evreilor le era „interzis dreptul de vânzare a băuturilor” și „dreptul de cârciumărit” (În Transilvania, de pildă, prin reglementări succesive din 1801, 1810, 1818, 1836, 1845 etc.) <endnote id="(536, p. 129)"/>. „Jidovii să nu fie slobozi a ținea orânzi de băuturi prin sate. Orânzile de băutură prin sate să se ție de creștini”, prevedea o lege votată În 1842 de Obșteasca Adunare a Moldovei <endnote id="(778, p. 338)"/>. După restricțiile introduse În Moldova la Începutul anilor ’40, numărul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dreptul de vânzare a băuturilor” și „dreptul de cârciumărit” (În Transilvania, de pildă, prin reglementări succesive din 1801, 1810, 1818, 1836, 1845 etc.) <endnote id="(536, p. 129)"/>. „Jidovii să nu fie slobozi a ținea orânzi de băuturi prin sate. Orânzile de băutură prin sate să se ție de creștini”, prevedea o lege votată În 1842 de Obșteasca Adunare a Moldovei <endnote id="(778, p. 338)"/>. După restricțiile introduse În Moldova la Începutul anilor ’40, numărul „orândarilor” evrei a scăzut simțitor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar fi ratat ocazia să o menționeze. În 1832, chiar În Regulamentul Organic al Moldovei, cârciumarilor evrei le erau impuse restricții la comercializarea vinului, pe motiv că aceștia „ar avea adeseaori un vin necurat sau stricat” și că, „prin darea orânzilor pe la jidovi, [...] dovedit este că ei jidovii pricinuesc multă necurățenie În băutură” <endnote id="(322, p. 204 ; 536, p. 23)"/>. Perce perea băuturii vândute de către evrei ca fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor Înșiși ca fiind „necurați” (vezi capitolul „Jidan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ghinghinelele ei băr bații groși la hire și prostateci, ca mine și ca alții; chimă sau sămânță neghioabă a tot ce-i rău pe lumea asta; diavol cu fesul roșu, noptos și hulpav, cățărat pe toartele cerului, după Îndătinarea și orânda dată lui de ăl de sus, fără bai de biet român obidos de felul lui și de toate marazurile tristeții omenești.) Spectacolul, dacă poate fi numit așa, nu era deloc comic, cum s-ar crede și cum aș vrea să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
singulare. I. Sfat la margine de pădure în Vrancea între ciobani, despre evenimente recente: războiul Radului vodă, clădirea cetății Crăciuna ș.a. Povestește un călător sau un călugăr. Viața în munte. Viața în sate Viața la baltă Berzarbarză Popas la o orândă sau la o casă de gospodar. De deschis pomp. interiorul, cașicum ar fi un palat. Când s-au adunat la Vaslui fauri, ca să facă suliți și săgeți. Un fel de șatră primitivă, în care suflă foile țigănești și bat ciocanele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de către morarul Dumitru Paștea în baza unui contract încheiat între el și primăria din Streza reprezentată de primarul de atunci Matei Șari la 1 iulie 1933, care stipula că în contul investiției efectuate, morarul Paștea Dumitru nu va plăti nicio «orândă» primăriei în perioada 1 ianuarie 1934 - 1 august 1939. Tragem concluzia că după 1908 comuna dispune de două mori, una în Oprea, cealaltă în Streza, veniturile lor incluzându-se în bugetul comunei. Această situație a durat până în 1949, an în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
târgului fiind însărcinată în purtarea de grijă a Episcopiei, totdeauna Episcopia a avut îngrijire căutând și așezând casapi contractieri de au ținut căsăpie îndestulată cu carne,” căminarul Iftimi Scorțăscu sprijinit de către dregătorul Grigoraș Duca pretinde și trunchiurile de căsăpie a orânzilor satelor Episcopiei, Corni și Broșteni. Ioniță Sandu Sturza poruncește la 27 aprilie 1827, intervenția ispravnicilor de Fălciu pentru îndepărtarea căminarului Iftimi Scorțăscu, în favoarea oamenilor Episcopiei, cu condiția respectării prețului cărnii fixat în contractul încheiat pentru perioada 23 aprilie 1824-25 aprilie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sunt Plopenii,Răeștii și mahalaua bulgarilor. Prea înălțate Doamne Pre lângă moșia pe care se află târgul Hușii,având Episcopia și împregiuratele sate Broșteni și Corni veșnice miluiri de la luminații domni și precum toți stăpânitorii de moșiicu sate au folosul orânzii băuturii și a tot felul de ahtarlâcuri între care iaste socotită și orânda căsăpiei,asăminea și Episcopia au avut nestrămutată urmare a se folosi de la numitele sate cu acest venit atât mai înainte cât și în vremea mea. Iar târgul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care se află târgul Hușii,având Episcopia și împregiuratele sate Broșteni și Corni veșnice miluiri de la luminații domni și precum toți stăpânitorii de moșiicu sate au folosul orânzii băuturii și a tot felul de ahtarlâcuri între care iaste socotită și orânda căsăpiei,asăminea și Episcopia au avut nestrămutată urmare a se folosi de la numitele sate cu acest venit atât mai înainte cât și în vremea mea. Iar târgul Huși prin hrisoavele de miluire avândul cu osăbite privilegii,între care și madeaua
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
publică tuturorlocuitorilor târgoveți prin țidulă poftitoare către d.lor boerii dregători s-au arătat la Episcopie unuldintre mușterii căminar Iftimi Scorțăscu împreună cu unul din dregători [...] Grigoraș Duca făcând întrebare de se dau împreună cu căsăpie târgului și trunchiurile de căsăpie a orânzilor numiteloe sate Cornii și Broștrnii și dândule răspuns că nu pot ieși din rânduiala tuturor de opștie moșii cu asăminea sate,precum și aceste trunchiuri fiind legiuit venituri ale Episcopiei ca de la niște sate de birnici ,nici s-au obișnuit vreodată
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]