32 matches
-
de veac. În deceniile următoare, populația satului Belcești a cunoscut creșteri remarcabile, catagrafia din 1832 consemnând 230 birnici, dar și alte categorii fiscale: 2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, 23 văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari ( arendași, n.ns.)<footnote Ibidem, d. 571/1832, f.12v-20r. footnote>, iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari<footnote
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
evrei orândari ( arendași, n.ns.)<footnote Ibidem, d. 571/1832, f.12v-20r. footnote>, iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari<footnote Ibidem, d /1838, f. 108v-127r. footnote>. Și în anii care au urmatnumărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la 370 de nume, din care 285 erau birnici, 3
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
de asemenea, și prezența temporară la Belcești a posesorului (arendașului, n.ns.) moșiei, căminarul Gavril Cilibiu, precum și a unor negustori din starea aIII-a, așa cum era lipovanul Alecsa Hrihorov din Târgu Frumos, care avea o prisacă la Belcești, sau evreul orândar Mehăl Naileth, din Hârlău, supus cezaro-crăiesc (austriac, n.ns.), alături de alți patru evrei din Hârlău și un armean din Botoșani, care țineau în arendă crâșmele din Arama, Huc, Poșta Sociei și Spinoasa<footnote Ibidem, f. 38r-39r. footnote>. Desigur, fenomenul mobilității
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Tr.166, d.18/1820, f.16r-18r. footnote>, iar în noua catagrafie din 1832, Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar<footnote Ibidem, d.571/1832, f.21v-23r. footnote>. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar<footnote Ibidem, d /1838, f.132v-134r. footnote>, iar
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar<footnote Ibidem, d.571/1832, f.21v-23r. footnote>. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar<footnote Ibidem, d /1838, f.132v-134r. footnote>, iar cea din 1852, doar 31 birnici, un preot, un vătav al moșiei, 2 bătrâni și 6 văduve<footnote Ibidem, Tr.1768, op. 2018,d.976,f.60v-61r. footnote>. Nici afluența străinilor spre
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
îi menționează, ca arendași ai unor crâșme, pe Șmil și Bercu la Belcești și pe Nusăm la Ulmi<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, d.571/1832, f.12v, 21v. footnote>. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni<footnote Ibidem,d.../1838, f.124v-125r, 125v-126r, 126v-127r. footnote>, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
poate face un om singur în tot bunul * și fără ca să se-ngreuieze prea tare. Într-adevăr, dacă acești oameni nu s-ar oploși prin primării, poate că s-ar apuca de alte meserii mai productive și ar lua locul orândarilor jidani prin sate. [D. ANTIPA] [Iași, decembrie 1875] [Adresa nr. 293, către prefectul de Vaslui ] Subsemnatul, reamintindu-vă adresa sa N-o 243, prin care v-au notificat școalele rurale înființate din nou în județul Vaslui, vă roagă să binevoiți
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
oferă. Dar și așa se poate înțelege și percepe tenacitatea cu care cea mai mare parte a țăranilor răzeși își apărau și ocroteau obștea străveche de orice element dizolvant, de felul polcovnicului Sandu Avram, ridicat din rândurile lor, ori al orândarului Mihalache Alexeevici, precursor parcă al Fischerilor din preajma anului 1907, căruia locuitorii umbrăreșteni i-au aplicat o corecție binemeritată în anul 1851, tot pentru abuzuri prin care urmărea să spolieze cu viclenie pe țăranii de aici de drepturile și libertățile lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bea vin din vasîli noastri fără oprire, când atunci să vor țăncui (însemna și sigila, I. S.) și cine va cuteza să bea să va învoi cu dumnealui orândariu; -pentru nuntă, dacă vom bea din viile noastre, să plătim dumnealui orândarului 1 (un) irmilic, iar neavând vinul nostru să cumpărăm din orândă; -pentru botez, iarăși, dacă vom avea din viile noastre, suntem slobozi, dar să plătim 7 lei; -pentru prăznuiri morțăști, suntem slobozi”, în sensul că nu se aplică restricția și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
A sta la cislă, în înțelesul păstrat de bătrânii satului, chiar a părinților noștri, însemna a discuta mult, îndelung, a întoarce pe toate fețele o multitudine de probleme. Oamenii angajați să întrețină schimbul permanent de mărfuri sunt numiți în acte orândari, iar activitatea de vânzare-cumpărare a produselor, mai ales alimentare, este specificată prin expresia spiculație, fără a îmbrăca sensul pernicios din epoca contemporană, termenul însemna a face comerț pur și simplu. Pentru edificarea cititorilor asupra sensului acesta, venim cu câteva probe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nădejdea că rodurile ce vor eși să le vindem spre a putea lua bani ca să ni plătim di la locurile ce am luat cu împrumutări” (subl. n.). De asemenea, răzeșii umbrăreșteni, în procesul lor cu polcovnicul Sandu Avram și cu orândarul Alecsăevici din 1856, ce luase „orânzile pe posesie”, se considerau înstrăinați de dreptul lor de a-și comercializa, căci, zic ei, „ni-au și luat marfa ce am avut di spiculă pi părțile noastre cu răpire”, adică cu forța. Anterior
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu șederea pe moșia dumnialui postelnicul Alecu Calimah” din partea vestică a apei Siretului, inclusiv partea moșiei Umbrăreștilor avută zestre de la Gavril Conachi, „am fost alcătuiți - scriu ei în jalbă - a face numai câte șase zile de boieresc pe an, iar orândarul ne pretinde opt zile cu mâinile și două cu carul cu boi”. Din exemplele de mai sus putem desprinde diversitatea de împrejurări și de situații în care erau implicați țăranii clăcași și care converg spre concluzia că viața lor de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
început de veac. În deceniile următoare, populația satului Belcești a cunoscut creșteri remarcabile, catagrafia din 1832 consemnând 230 birnici, dar și alte categorii fiscale: 2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari (arendași, n.ns.), iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari 13. Și în anii care au urmat numărul de
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
bătrâni și nevolnici, văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari (arendași, n.ns.), iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari 13. Și în anii care au urmat numărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la 370 de nume, din care 285 erau birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
ținutul Cârligăturii) și Vorona (ținutul Botoșani), dar și alți 8 văcari și haidăi la vitele evreului Herșcu Beiliș din Iași, fără a se preciza din ce locuri veneau. Hrihorov din Târgu Frumos, care avea o prisacă la Belcești, sau evreul orândar Mehăl Naileth, din Hârlău, supus cezaro-crăiesc (austriac, n.ns.), alături de alți patru evrei din Hârlău și un armean din Botoșani, care țineau în arendă crâșmele din Arama, Huc, Poșta Sociei și Spinoasa. Desigur, fenomenul mobilității populației îi implică și pe
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
a populație, de 57 birnici și 10 scutelnici, iar în noua catagrafie din 1832, Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar, iar cea din 1852, doar 31 birnici, un preot, un vătav al moșiei, 2 bătrâni și
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar, iar cea din 1852, doar 31 birnici, un preot, un vătav al moșiei, 2 bătrâni și 6 văduve. Nici afluența străinilor spre Ulmi nu a fost mare, tăblița din anul 1851 menționând 4 căpătăieri, din care 2 proveneau din ținutul
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
-lea. Prezența evreilor în teritoriul cercetat este semnalată de catagrafia din 1832, care îi menționează, ca arendași ai unor crâșme, pe Șmil și Bercu la Belcești și pe Nusăm la Ulmi73. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
neputincios,incapabil, nevoiaș, neajutorat. Nojiță - fiecare din găurile opincii prin care se trece curelușa sau șiretul. Oblăduireconducere, administrare, cârmuire, guvernare. Ocină - bucată de pământ stăpânită ca moștenire. Ocol - circumscripție administrativă ( judiciară, silvică, agricolă). Oloerniță - presă de făcut ulei, mai veche. Orândar - om care ținea în arendă o cârciumă (cu chirie). Ot(slav) - din, de la. Paharnic - mare demnitar de la curtea domnească,boier de divan care administra viile și pivnițele domnești și avea grija dărilor în natură datorate domnului din vinul produs în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a târgului ca unele ce sânt și pe locul târgului.După care s-au slobozit poruncă către dregătoriși către mine ca să contenească cu totul tăierea cărnii de la orânzile numitelor sate cu care mi-au pricinuit nu niște păgubiri aducându-măîn pretențiile orândarilor ce au cumpărat orânzile cu căsăpie,ci și nu puțin atac cinstei mele care nu am ispitit în douăzăci și mai bine de ani. Pentru care cu smerenie mă rog Înălțimii tale să am punere la cale cu îndestulare atât
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ces(ei) Marie Holban Iacobu Ungurianu Vasăle Atasăi Antonu Atasăi Neculaiu sin Stavarachi Ioanu Pădurar 2 a dumis(ale) Vasăli Hrisoverghi Toma lui Iorgu Vasăle Cheptenaru 1 preot, anumi Ioanu 2 dascăli, anumi Ioan și Ștefan 1 jid(o)v orândar, anumi Davidu. D.J.A.N.I., Fond Vistieria Moldovei, dosar 5 / 1820 , f. 137v-138. 1831 Satul Frenciugii, moșia dumis(ale) hătmănesăi Smaranda Rosăt. Preotul Gheorghii săn dascălu(l) Teodor Cărari - la bisărica satului cu hram(ul) Sfintei Troiți. Ștefan săn Gheorghii
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
în 1831 (vezi Anexe, grafice, fig. 5). Condica Visteriei Moldovei din anul 1816 consemnează date semnificative, referitoare însă numai la contribuabilii din ținutul Fălciu: - 17.128 lei (birnici, havalegii, scutelnici și breslați); - 4.095 oameni; - 8 lei - rufeturile; - 10 - jidovii orândari din sate; - 17.146 - banii birului pe un sfer; - mazili (694 lei, 356 oameni); - ruptași (685 lei, 236 oameni); - ruptele vistieriei (1.952 lei, 171 oameni), - sârbii și bulgarii hrisovoliți (3.251 lei, 334 oameni); - negustori hrisovoliți (1.050 lei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Eminescu În 1870 <endnote id="(129, p. 56)"/>, cât și de George Călinescu În 1941 <endnote id="(130, pp. 314- 315)"/>. Acesta din urmă i-a reproșat lui Alecsandri și imaginarea unor personaje care ar fi, „profesional vorbind, inverosimile”, precum orândarul evreu și arendașul grec, din Lipitorile satului. În aceeași epocă (prin 1876), evreii habotnici erau prezentați caricatural chiar și pe scena teatrului evreiesc, care se năștea În acei ani, sub conducerea lui Avram Goldfaden, la Iași, În grădina cârciumii „La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm - negustorul ambulant de apă gazoasă („zodă electrică”) din nuvela Mormântul unui copil (1906) - are „barba rară, roșcată, ascuțită ; cu mustăți lungi, subt un nas mare, c-o față plină cu pistrui”, jupânul Avrum - orândarul din povestirea O umbră (1906) - este descris și el cu „barba roșie” <endnote id="(410, pp. 13 și 280)"/>, iar domnul David - negustorul din romanul Baltagul (1930) - are barba și mustățile ca „o mască de arici roș ; stropituri mărunte de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
națională” a „ovreiului”, conchide Hasdeu <endnote id="(246, p. 45)"/>. Nu numai concluzia lui B.P. Hasdeu este eronată, dar și premisa pe care se Întemeiază : Jupânul Moise, personaj din piesa Lipitorile satului de Vasile Alecsandri, nu este cămătar, ci cârciumar („orândarul satului”, cum Îl definește chiar dramaturgul). Alexandru Macedonski nu a fost singurul scriitor român care a Încercat să diminueze amploarea legendei de care mă ocup. În 1933, dr. Nicolae Leon Îi critica pe cămătarii (inclusiv evrei) din Iașiul sfârșitului de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]