310 matches
-
de danie de către Domnitorii Moldovei Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturza: „Pentru păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor s-a legat următorul jurământ: Acei care vor cuteza să lucreze dimpotrivă pentru a răsturna și a clinti orânduielile după poruncile noastre, oricare ar fi, de orice rând sau treaptă ar ține, să fie Afurisit de către Prea Sfânta Dătătoare de viață, nedespărțită și de o ființă Treimii, al Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, acelui întru ființă cunoscător
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
omului. Arderea însă a cărților lui Rousseau în America și răspândirea aici a sistemului sclavagist reprezintă un regres, deoarece ele au loc împotriva rațiunii. Revoluția Franceză, în general, reprezintă un progres, în calitatea ei de triumf al rațiunii împotriva vechilor orânduieli neraționale (Harris, 1968). Poate că exprimarea cea mai clară a acestei viziuni asupra progresului este conținută în lucrarea lui Condorcet, Schiță a unui tablou istoric al progreselor spiritului uman. Dezvoltarea societății era asociată în mod indiscutabil cu o perfecționare continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
uman. Nimeni nu punea la îndoială câștigul uman realizat prin dezvoltarea cunoașterii. Caracteristică, de asemenea, era sublinierea rolului activ al omului în procesul societății. Dezvoltând cunoașterea, răspândind cunoștințele acumulate în masa societății și, eventual, preluând inițiativa în schimbarea revoluționară a orânduielilor a căror iraționalitate a fost deja dovedită, omul are de jucat un rol important în progresul general al umanității. Un moment esențial în disputele legate de conceptualizarea dinamicii în timp a societății îl reprezintă teoria marxistă asupra progresului social. Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
-o deasupra pământului, sau și pe ape? Cine dă timpurile cele fertile și trimite ploile cele îmbelșugate? Cine a așezat în semințe și în plante atâta putere creatoare? Căci tot ceea ce vine automat e fără rânduială, pe când ordinea și buna orânduială se face numai cu artă. Dar spune-mi, oare în lucrurile de pe lângă noi, care se fac așa zicând automatic, nu vedem noi multă neorânduială, mult vuiet și tulburare? Și nu zic de acel fapt întâmplat automat, ci de un lucru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
întâlnit. Iar aici perindarea de oameni este enormă. Un sentiment imens de straniu cuprinde pe cititorul european în fața unei societăți pierdute în solitudine, mimând însă viața occidentală, având bibiotecă și lachei. [...] Tot ce privește viața aglomerărilor primitive, cu enigmatica lor orânduială instinctuală este de o mare poezie sociologică. Când însă e vorba de a evoca priveliștea siberiană, C. Stere capătă un patos extraordinar. Fără ca paleta să-i fie bogată și vocabularul afară din comun, el are o înfricoșare religioasă de geologicul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
pe capul locuitorilor din satul de alături, Torcești, consemnate în acte ca fiind „din zilele Ducăi voevod”, care hârtii au avut drept consecință vânzarea satului, pentru a se plăti acel „greu mare ce ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului”, cum găsim motivarea în opisul de vânzare, confirmând informația dată de Neculce: „și pe cale, pân’la Focșani mărgîndu cu oastea, tot zapcieturi era”. Cumpărătorul Torceștilor a fost, în cele din urmă comisul, pe atunci, Vasile Costache, fiul mai mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Gavril comisul al doilea, de i-au vândut a noastră dreaptă ocină și moșie, toata siliștea Torceștii [...] dreptu o sută și douăzeci și patru galbeni bani gata, de ne-au plătit un greu mare ce ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe seama hârtiilor în zilele Ducăi voevod”. Deși zapisul din care am reprodus (copia sa) este datat 5 aprilie 1684, din conținutul său se înțelege că înstrăinarea ocinilor s-a produs către sfârșitul celei de-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un grec, „anumi Sară Eni”, era urmărit de localnici deoarece „a fost bătut stupii lui Gavriliță vornicului și au fost dat știubeilor foc”. Același Neculce critică pe domnitorul Constantin Cantemir întrucât, prin sfetnicul său apropiat, Iordache Ruset, „scotea mulțime de orânduieli pe țară, și pe mazili dăjdii grele, și pe breslași greutate [...] că era breslași mulți la țară atunce, cu mii de stupi”, dând de înțeles că breasla în speța dată era aceea a stuparilor, subliniind și aspectul că, datorită obligațiilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
când „cursul apelor reprezenta o folosință” și nu un hotar. Am avut unele informații în legătură cu desființarea devălmășiei Torceștilor, nevoiți să renunțe la răzeșia de mai înainte, ca urmare a acelui „greu mare ce ni-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe sama hârtiilor în zilele Ducăi Voevod” scriu ei, punându-se sub protecția boierilor Dumitrașco Mitre, inițial a „dumisali lui Vasile Gavril, comisul al doilea”, în cele din urmă. De fapt, disoluția devălmășiei de aici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în câteva județe unii săteni purced cu duhul răzvrătirii și să înfăptuiască grave neorânduieli care turbură ordinea și siguranța publică. Ca să nu înceapă duhul acesta și în eparhia noastră, puneți preoților în vedere să îndeplinească datoriile de împăciuitori pentru buna orânduială și când vor vedea că este neapărată nevoie să declare turbulenților din partea noastră că de nu se vor astâmpăra îi vom scoate din împărtășirea noastră, punându-i sub blestem și legătura arhierească și vor fi astfel pedepsiți cu toată casa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]