39 matches
-
foarte plastic: „În 45, când s-a terminat războiul, 75 la sută dintre români erau țărani. Și acum sunt tot cam 75 la sută, cea mai mare parte dintre noi avem constituție țărănească, nu ne ascundem după deget, facem pe orășenii, facem pe snobii, mergem la Monaco , avem nu știu câte licențe... de-astea de două parale”. Și a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde așa în neglijență acest pachebot enorm care e Marin Preda. A fost un uriaș
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
-o la revenirea după mai mulți ani în orășelul primilor ani de viață. Abia sosita în orășel, a văzut cum se scoate cu totală indiferență, cărămidă cu cărămidă dintr-un zid cu o poveste adânc mișcătoare, cunoscută cândva de toți orășenii, poveste impresionantă care a atribuit zidului simbolul statorniciei în dragoste. Acum oamenii trec indiferenți pe langă zidul devenit o inutilitate și nimeni nu-și amintește dramatică poveste de dragoste a tânărului căruia i se lipiseră ochii, la propriu zicând, de
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
foarte plastic: „În 45, când s-a terminat războiul, 75 la sută dintre români erau țărani. Și acum sunt tot cam 75 la sută, cea mai mare parte dintre noi avem constituție țărănească, nu ne ascundem după deget, facem pe orășenii, facem pe snobii, mergem la Monaco, avem nu știu câte licențe... de-astea de două parale”. Și a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde așa în neglijență acest pachebot enorm care e Marin Preda. A fost un uriaș
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
la 1287 un Crăciun, la 1280 o „unguroaică Mărioara” de la Caffa, iar în sec. XV „ungurii” Radu, Stanciu, Stoica în aceeași colonie(7), elementul românesc cunoscând iată din excesul său de vitalitate și fenomenul de diasporă. La 25 mai 1455 orășenii din Cetatea Albă nemulțumiți de acțiunile piraterești ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificație și îi trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conducătorii cetății. Podolia epocii lui Ștefan cel Mare este socotită de N.
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
intrat zilele-n sac... Scria cineva: „Îmi place acest artist care a privit lumea cu o îngăduință bătrânească, a omului care a trecut prin viață și cunoaște toate cotloanele sufletului uman, îndeosebi cel rural”, înțelepciune care, fie vorba între noi orășenii, ne este mai greu de dobândit. Tot în acest Muzeu am privit mai multe tablouri ale lui Van Gogh. Vai!, cum am stat în fața autoportretului privindu-i acei ochi scrutători, neîncrezători, ce oglindeau chinul ființei, ochi plini de reproș adresat
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1489705493.html [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
de inimă, leșină: - Mărcile mele ! Socrul mic nu știa cui să-i dea palme, socrului mare sau nevestei. Cum socrul mare nu ceda si cum invitații lui erau majoritari, pe la două noaptea s-a spart nunta. Ne-am urcat toți orășenii în autobuz, inclusiv mireasa, și am plecat la București. Pe drum, cumnata-meu își tot cerea scuze că ne-a adus de la Constanța pentru așa o bătaie de joc. Eu mă gândeam: - Nu-i nimic, m-am lămurit și eu
O NUNTĂ LA ŢARĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408864756.html [Corola-blog/BlogPost/376421_a_377750]
-
foarte plastic: „În 45, când s-a terminat războiul, 75 la sută dintre români erau țărani. Și acum sunt tot cam 75 la sută, cea mai mare parte dintre noi avem constituție țărănească, nu ne ascundem după deget, facem pe orășenii, facem pe snobii, mergem la Monaco, avem nu știu câte licențe... de-astea de două parale”. Și a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde așa în neglijență acest pachebot enorm care e Marin Preda. A fost un uriaș
NICOLAE BREBAN DESPRE MARIN PREDA ŞI MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1436415042.html [Corola-blog/BlogPost/384487_a_385816]
-
francezii trebuiau să plătească 4 mărci de argint pentru fiecare cal și 2 mărci de argint de persoană, în total suma importantă de 85 000 mărci de argint. Târg în toată regula, neavând nimic comun cu credința. Ca totdeauna, la orășenii negustori simțul practic învingea. Dar pentru ca aparențele să fie salvate, dogele în cadrul unei slujbe solemne, în catedrala San Marco, anunța poporului venețian, în prezența solilor francezi, intenția sa și a celor 46 de membri ai consiliului de a contribui la
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
unele cadre ofițerești și extinderea obligațiilor asumate sub jurământ prin datoria de a lupta oriunde peste granițele imperiului, chiar și pe mare, si poate mai putin, apartenența la religia catolică. Acestor motive putem adăuga și influențele inhibitorii, negative, venite dinspre orășenii sași ai Bistriței, precum și a mișcărilor anarhiste ortodoxe din Transilvania conduse de călugări străini de neamul românilor, precum Visarion Sarai, Sofronie de la Cioară ș.a., ce vizau înlăturarea unirii religioase cu Romă a românilor transilvăneni. Stăpânirea habsburgica, motivată de rațiuni politice
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
XX-lea. În timpul Războiului din Kosovo din 1999, orașul a fost grav afectat și ucideri în masă.. Mai multe pagube au fost produse în timpul tensiunilor etnice din 2004. Economia a fost grav afectată de război, dar de-a lungul istoriei orășenii se axau pe agricultură, si pe meșteșugire de către meșteșugarii tradiționali ai orașului: fierari de cupru, fierari de aur, fabricanți de păpuci, tăbăcari de curele, fabricanți de șa, etc. Peć are locuri turistice frumoase, inclusiv Canionul Rugova, skiul fiind și acesta
Peć () [Corola-website/Science/314405_a_315734]
-
de la răsărit de Carpați s-a făcut adesea simțită și la est de Nistru, mai ales în perioadele de tulburare a relațiilor dintre principalii actori de pe scena politică regională, precum Regatul Polono-Lituanian, Hanatul Crimeei, Imperiul Otoman. La 25 mai 1455 orășenii din Cetatea Albă nemulțumiți de acțiunile piraterești ale genovezilor din cetatea Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificație și îi trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conducătorii cetății. Podolia epocii lui Ștefan cel Mare este socotită de Nicolae
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
era Alexandru Nelidov, un basarabean ajuns ambasadorul Imperiului Rus la Constantinopol). Din căsătoria lui cu Maria Criști au rezultat cinci copii, între care și Alexandru (1879-1937), primar al Chișinăului în 1917-1918. Carol Schmidt a fost unicul primar în cinstea căruia orășenii au cerut ca una dintre străzi să-i poarte numele, pe când încă se află în viață . Se întâmplă în 1902, când se împlineau 25 de ani cu Schmidt în fruntea orașului. Vechea stradă Gostinnaia (rus. "Гостинная"), pe care locuia Schmidt
Carol Schmidt () [Corola-website/Science/316713_a_318042]
-
zdrențe au întâlnit comunitățile bogate ale evreilor din orașele Köln și Mainz. Pretextul religios al luptei cu necredincioșii, a fost o justificare suficientă pentru gloata flămândă ca să se năpustească asupra lor și să-i jefuiască. Ei i s-au alăturat orășenii avizi de a-și spori capitalul peste noapte și cavalerii burgunzi cu imaginație aprinsă, dar mai ales nobili cruciați sosiți din urmă. Marele persecutor, contele german Emich von Leisingen se credea hărăzit de Dumnezeu să ajungă împărat al Bizanțului și
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
administrația tremisă în Vologda cu purtarea să a trezit neplăceri printre orășeni, ceea ce a avut ca consecință trădarea lui Ljedmitrii. În 1609 din Vologda iese o trupă de armată sub conducerea lui Nichita Vîșeslavțev pentru lupta împotriva Ljedmitrii. În 1612 orășenii au acordat un ajutor imens lui Minin și Pojarskii contra intervențiilor polono-lituaniene. Dar după ce la lupta au fost trimise majoritatea soldaților, orașul a rămas fără paznici, si ca rezultat orașul a fost ocupat de lituanieni, ars, iar majoritatea orășenilor - uciși
Vologda () [Corola-website/Science/305513_a_306842]
-
-i, pe Eduard I și pe reprezentanții aleși ai clerului inferior, orașelor și cavalerilor rurali-proprietari funciari mijlocii. Cele patru camere s-au restrâns, în două: Camera Lorzilor-formată din marii seniori laici și ecleziastici, și Camera Comunelor-constituită prin combinarea cavalerilor cu orășenii, dar fără clerul mărunt, retras din acest organism, având propriile adunări anuale. Extensiuunea compoziției parlamentului și la alte categorii decât cele privilegiate nu a fost deliberată, ci s-a impus că urmare a unei practici curente a regilor din acea
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
erau astfel stimulați să producă. Statele cu un deficit alimentar substanțial reușesc să producă, pe când cele cu surplus erau paralizate. O modalitate de ieșire din impas era piața neagră, statul fiind nevoit să o tolereze că singura modalitate prin care orășenii își procurau toate necesitățile. La ea însă aveau acces doar cei bogați. A treia modalitate oficială era împrumutul. A crescut de 11 ori în Marea Britanie și de 5 ori în Franța. Principala sursă depindea de la stat la stat. Germania și
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
descentralizarea administrativă, care ar aduce o mai mare libertate și autonomie locală: „Ar fi totuși o problemă. Comunicarea cetățenească cu satele, comunicarea candidaților cu satele, nu este posibilă. Pentru că de 50 de ani, țăranii au fost opriți să comunice cu orășenii, din punct de vedere politic.” Din acest motiv, N. Fleva considera că reforma electorală trebuie precedată de o reformă administrativă, de autonomie locală, de descentralizarea administrativă: „Numai introducând libertatea și autonomia locală la sat, comunicarea orașelor cu satele va fi
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
de persoanele de la noi din țară nu uzează de legea penală pentru a se preveni de injuriile unui nimenea, a unei venituri? Este oare România țara în care cel întîi venit de peste graniță își poate face mendrele nepedepsit față cu orășenii? Nu cunoaștem pe Voievodul Moldovei care să fi apelat vrodată la inteligența sau la 180v bărbăția vreunui "strămoș" al bardului. Știm numai că bacalul grec a lui Moruz Vodă, a cărui dugheană era în colțul casei de astăzi..., ulița mare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
într-o scenă mare. în prima zi a festivalului, în cinci părți diferite ale orașului, pentru toți sorocenii, au cântat câteva dintre fanfarele invitate din toată republica. în următoarea zi, toți participanții au defilat pe străzile centrale ale orașului, incitând orășenii să-i urmeze, după care, pe Piața Libertății din centrul orașului, a urmat un recital al fanfarei prezidențiale, oaspetele festivalului. Interpreții nu numai că au cântat cele mai vestite compoziții în aranjament deosebit, dar au și dansat. Oaspete de onoare
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
spirituală, clerul s-a retras din parlament. Prin urmare, "împărțirea în stări nu mai corespunde realităților din Anglia". Camera Comunelor era reprezentarea unei "stări" sociale mai complexe, inexistente în țările continentale, care s-a născut din unirea micii nobilimi cu orășenii. Vezi Maurois, History of England, p. 146. 7 Maurois, History of England, p. 146. 8 Chris Henry Perkins (ed.), England's Striking History: An Introduction to the history of England and its silver Hammered coins from the Anglo-Saxons to the
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ordine: senatorii și deputații județului aflați În localitate, tribunalul cu Parchetul și Instrucțiunea, ofițerii din garnizoană, Consiliul Județean, primarul orașului și Consiliul Comunal, corpul didactic, clerul, personalul administrației financiare, corpul tehnic, corpul medical și veterinar, corpul telegrafo poștal-telefonic, comunități etnice, orășenii; erau, practic, reprezentate În cadrul acestei manifestații toate categoriile profesionale din oraș. Activitățile serbării școlare urmau să aibă loc În jurul orelor două după-amiaza, În sala teatrului, după programul Întocmit de Delegațiunea Școalelor, acțiune la care erau invitați să participe toate autoritățile
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
referindu-ne la atitudini și valori, în acest caz se constată, pe de o parte, o înclinare crescută a rezidenților din mediul rural spre religiozitate, precum și o scădere a diferențelor dintre oraș și sat, în ultimii 15 ani. În 1993 orășenii acordau semnificativ mai puțină importanță religiei în viața lor decât sătenii. De asemenea, diferența între importanța acordată lui Dumnezeu ls sat și oraș era statistic semnificativă. Datele din REF Ref126753346 \h \* MERGEFORMAT Figura 5 și REF Ref126753357 \h \* MERGEFORMAT Figura
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
20 de ani de modernizare accelerată. Un amic din Iași pe care l-am întâlnit puțin mai târziu lângă scena unde aveau loc slujbele religioase, un obișnuit al pelerinajelor, îmi spune că „la Iași, oamenii săraci sunt mai amestecați cu orășenii și cu cei veniți din toată țara, din cauza asta se văd mai puțin. Dar aici, la Suceava, ei vin în număr mare, și sunt singurii”. Oricum, eu nu-mi pot șterge de pe retină imaginea unei Românii sărace, paupere, prost îmbrăcate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
industriile spațiale, de la informatică la tehnică video la sate. Veți vedea de asemenea musulmani, hinduși și sikhi luptîndu-se pe viață și pe moarte cu pușca și cuțitul pentru controlul unui templu. Să nu credeți că într-o parte sînt superdezvoltații, orășenii, occidentalizații, iar în cealaltă țăranii înapoiați, partizani ai sistemelor de castă: sînt aceeași. Mai descoperim în India, stat multinațional și plurietnic, că rolul de medium unificator, atribuit în Europa tipografiei, revine aici televiziunii; fără îndoială, putem spune același lucru și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
oferi, În același mod, murind adică, negentropie. Știu eu, poate voi reuși În timp util, să dezleg enigma: de ce sacrificăm de Crăciun un porc, iar nu altceva. Desigur, nu Întâmplător. Beneficiind de negentropia eliberată de plante, să ne gândim - noi orășenii - și la ei, la arborii captivi Între trotuare, străzi și alei asfaltate ori betonate. Săteanul recoltează gândindu-se la semănat, adică la viața de la anul a acelorași plante. La oraș, treaba se pune oleacă altfel, adică gândind la viitoarea recoltă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]