39 matches
-
o oferea se găseau mai ales derivate de la împrumuturi neologice - dintre care unele s-au impus cu totul între timp (actorie), iar altele au rămas simple ciudățenii (amicie, ventrilocie) -, dar mai ales formații glumeț-ironice: hingherie, lichelie, trepădușie, uitucie etc. (ardelenie, orășenie, țanțoșie îi sînt atribuite lui G. Călinescu). Or, s-ar părea că această direcție a inovației este încă activă: creații lexicale similare formate cu -ie au putut fi înregistrate și în ultimii ani; fără a marca o tendință, ele atestă
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
pe muzica lui Csemer Géza. Premieră absolută în limba maghiară, spectacolul reunește toate forțele actoricești ale teatrului (plus întăriri), grupate în trei „tabere“: șatra lui Nur (jucat de Szekeres Gábor), șatra lui Zobar (avându-l „bulibașă“ pe Demeter András) și orășenii avându-l lider pe contele Antal/Balázs Attila. Rolul focoasei Rada i-a fost încredințat Laviniei Răducan, studentă la Conservator. Decorurile sunt opera lui Werner Jozsef, costumele au fost create de Liza Panait, iar regizorul muzical al producției este Dorina
Agenda2004-50-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283145_a_284474]
-
culinare ținută de poetul Mircea Dinescu, reprofilat în masterchef, a fost urmărită în mediul urban cu precădere de un public masculin: 54,2%, potrivit forbes.ro. Cei mai mulți telespectatori ai lui Mircea Dinescu au vârste de peste 65 de ani: 42,7%. Orășenii între 55 - 64 de ani au reprezentat 21,8% din totalul telespectatorilor, iar cei cu vârste între 45 și 54 de ani au avut o pondere de 21,6%. Pe tronsonul orar 14:30 - 15:20, în care a fost
Vezi ce audiență a făcut Mircea Dinescu cu „Politică şi delicateţuri” () [Corola-journal/Journalistic/42384_a_43709]
-
țărănești este tot personalitatea lor, dar o personalitate anonimă, nu ca orășenii, care se semnează unde vrei și unde nu vrei, pe garduri și hârtie. Adevărurile din lumea rurală răsar așa, ca brazii, ca fagii... Țăranii formează o comunitate și orășenii o societate. Comunitatea e de natură organică și societatea orașului e de natură construită. Orășenii sunt juxtapuși, cum sunt cartofii în sac, în timp ce sătenii stau în sat prin reguli de comportare, conviețuire, prin asigurarea sănătății și echilibrului mediului ambiant. Obștea
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
ce era să fac, nu știam cum să mă descurc în oraș. Eram destul de speriată de necunoscut și viața de oraș. Sufeream de complexul de inferioritate, pentru că mă consideram mai slabă pentru că eram de la țară. Nu mă puteam compara cu orășenii. La țară eram sigură pe mine, autoritară și curajoasă, dar în oraș am devenit vulnerabilă, slabă și emotivă. În mintea mea, orășenii erau superiori față de cei de la țară. Timpuri și timpuri și când nu ești pregătit 100% pentru schimbare și
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
această sumă fiind pentru 58,1% dintre aceștia mai mică comparativ cu cea alocată anul trecut pentru această categorie de cheltuieli. Produsele nealimentare specifice sărbătorilor de iarnă (haine, încălțăminte, cosmetice) au o pondere ușor mai mică în bugetul de cheltuieli, orășenii alocând, în medie 302,07 lei acestei categorii de produse (comparativ cu 321,09 lei în 2009). Ca și în cazul celorlalte tipuri de cheltuieli, comparativ cu anul trecut, bugetul alocat este mai mic pentru 49% dintre respondenți. Reducerea bugetului
Sărbători de criză, petrecute acasă cu bani puțini () [Corola-journal/Journalistic/70953_a_72278]
-
Creangă pare să ne zică la fiecare pas: va veni o vreme când satul meu va fi din nou deasupra orașului. Eu sunt prozatorul satului! Nu mă interesează orașul vostru! Și, în același timp, contradicție asumată: Sunt orășean ca toți orășenii, nu m-aș mai întoarce definitiv nici în ruptul capului în Humulești! Tot în limbaj decodat, el gândește contra lui moș Luca: "Aș trăi la câmp, Doamne ajută!" 1 Gheorghe Ungureanu: Ion Creangă. Documente, Editura pentru Literatură, 1964 și Gheorghe
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
foarte plastic: „În 45, când s-a terminat războiul, 75 la sută dintre români erau țărani. Și acum sunt tot cam 75 la sută, cea mai mare parte dintre noi avem constituție țărănească, nu ne ascundem după deget, facem pe orășenii, facem pe snobii, mergem la Monaco, avem nu știu câte licențe... de-astea de două parale”. Și a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde așa în neglijență acest pachebot enorm care e Marin Preda. A fost un uriaș
NICOLAE BREBAN DESPRE MARIN PREDA ŞI MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384487_a_385816]
-
-o la revenirea după mai mulți ani în orășelul primilor ani de viață. Abia sosita în orășel, a văzut cum se scoate cu totală indiferență, cărămidă cu cărămidă dintr-un zid cu o poveste adânc mișcătoare, cunoscută cândva de toți orășenii, poveste impresionantă care a atribuit zidului simbolul statorniciei în dragoste. Acum oamenii trec indiferenți pe langă zidul devenit o inutilitate și nimeni nu-și amintește dramatică poveste de dragoste a tânărului căruia i se lipiseră ochii, la propriu zicând, de
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
la 1287 un Crăciun, la 1280 o „unguroaică Mărioara” de la Caffa, iar în sec. XV „ungurii” Radu, Stanciu, Stoica în aceeași colonie(7), elementul românesc cunoscând iată din excesul său de vitalitate și fenomenul de diasporă. La 25 mai 1455 orășenii din Cetatea Albă nemulțumiți de acțiunile piraterești ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificație și îi trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conducătorii cetății. Podolia epocii lui Ștefan cel Mare este socotită de N.
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
foarte plastic: „În 45, când s-a terminat războiul, 75 la sută dintre români erau țărani. Și acum sunt tot cam 75 la sută, cea mai mare parte dintre noi avem constituție țărănească, nu ne ascundem după deget, facem pe orășenii, facem pe snobii, mergem la Monaco , avem nu știu câte licențe... de-astea de două parale”. Și a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde așa în neglijență acest pachebot enorm care e Marin Preda. A fost un uriaș
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
de inimă, leșină: - Mărcile mele ! Socrul mic nu știa cui să-i dea palme, socrului mare sau nevestei. Cum socrul mare nu ceda si cum invitații lui erau majoritari, pe la două noaptea s-a spart nunta. Ne-am urcat toți orășenii în autobuz, inclusiv mireasa, și am plecat la București. Pe drum, cumnata-meu își tot cerea scuze că ne-a adus de la Constanța pentru așa o bătaie de joc. Eu mă gândeam: - Nu-i nimic, m-am lămurit și eu
O NUNTĂ LA ŢARĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376421_a_377750]
-
foarte plastic: „În 45, când s-a terminat războiul, 75 la sută dintre români erau țărani. Și acum sunt tot cam 75 la sută, cea mai mare parte dintre noi avem constituție țărănească, nu ne ascundem după deget, facem pe orășenii, facem pe snobii, mergem la Monaco, avem nu știu câte licențe... de-astea de două parale”. Și a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde așa în neglijență acest pachebot enorm care e Marin Preda. A fost un uriaș
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
intrat zilele-n sac... Scria cineva: „Îmi place acest artist care a privit lumea cu o îngăduință bătrânească, a omului care a trecut prin viață și cunoaște toate cotloanele sufletului uman, îndeosebi cel rural”, înțelepciune care, fie vorba între noi orășenii, ne este mai greu de dobândit. Tot în acest Muzeu am privit mai multe tablouri ale lui Van Gogh. Vai!, cum am stat în fața autoportretului privindu-i acei ochi scrutători, neîncrezători, ce oglindeau chinul ființei, ochi plini de reproș adresat
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
industriile spațiale, de la informatică la tehnică video la sate. Veți vedea de asemenea musulmani, hinduși și sikhi luptîndu-se pe viață și pe moarte cu pușca și cuțitul pentru controlul unui templu. Să nu credeți că într-o parte sînt superdezvoltații, orășenii, occidentalizații, iar în cealaltă țăranii înapoiați, partizani ai sistemelor de castă: sînt aceeași. Mai descoperim în India, stat multinațional și plurietnic, că rolul de medium unificator, atribuit în Europa tipografiei, revine aici televiziunii; fără îndoială, putem spune același lucru și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
referindu-ne la atitudini și valori, în acest caz se constată, pe de o parte, o înclinare crescută a rezidenților din mediul rural spre religiozitate, precum și o scădere a diferențelor dintre oraș și sat, în ultimii 15 ani. În 1993 orășenii acordau semnificativ mai puțină importanță religiei în viața lor decât sătenii. De asemenea, diferența între importanța acordată lui Dumnezeu ls sat și oraș era statistic semnificativă. Datele din REF Ref126753346 \h \* MERGEFORMAT Figura 5 și REF Ref126753357 \h \* MERGEFORMAT Figura
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ordine: senatorii și deputații județului aflați În localitate, tribunalul cu Parchetul și Instrucțiunea, ofițerii din garnizoană, Consiliul Județean, primarul orașului și Consiliul Comunal, corpul didactic, clerul, personalul administrației financiare, corpul tehnic, corpul medical și veterinar, corpul telegrafo poștal-telefonic, comunități etnice, orășenii; erau, practic, reprezentate În cadrul acestei manifestații toate categoriile profesionale din oraș. Activitățile serbării școlare urmau să aibă loc În jurul orelor două după-amiaza, În sala teatrului, după programul Întocmit de Delegațiunea Școalelor, acțiune la care erau invitați să participe toate autoritățile
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
clădire pe care tocmai a terminat-o. Ceva frumos... Mă intrigă de ceva vreme această motivație „estetică” ce apare cît se poate de „autentic” în gura țăranilor iubitori de un nou care îi face să strîmbe din nas pe toți orășenii iubitori de „tradiții”. Recurența și mîndria cu care este invocat frumosul în cele mai diverse ipostaze ale vieții rurale actuale te-ar face să crezi că sîntem un popor care se con duce eminamente după criterii estetice. Dar ce sens
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
le Încalci, ajungeai un exclus: din iad - sau purgatoriu - ajungeai expulzat În raiul de afară, impactul era devastator. Thomas plecase singur, fusese alegerea lui. Dar nu definitiv, revenea uneori. Lăsase camera sa unui pictor, W., izgonit din cealaltă lume de orășenii cumsecade pentru că picta, aproape tot timpul, cu glas tare, deranjînd vecinii. Aici un galben! Aici un violet! Un alb! Nu, un verde! Verdeee!!! Aici un roz, e un sfîrc de țîță! Și mult negru Între picioare! Asta e, zici că
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
puțin într-un loc unde sensul vieții părea a fi continua tocmeală. În privința asta, atât Saferian cât și Demirgian blamau pe Sultana, care adoptase prețul fix. Toată plăcerea și a negustorului și a clientului era, după opinia lor, ciorovăiala, și orășenii ca și țăranii aveau impresia a fi fost înșelați dacă nu rupeau din preț. Demirgian cerea la început pe un covor de trei sau de patru ori prețul cu care era dispus să-l ofere. Proporția depindea de cifră, evitîndu-se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de persoanele de la noi din țară nu uzează de legea penală pentru a se preveni de injuriile unui nimenea, a unei venituri? Este oare România țara în care cel întîi venit de peste graniță își poate face mendrele nepedepsit față cu orășenii? Nu cunoaștem pe Voievodul Moldovei care să fi apelat vrodată la inteligența sau la 180v bărbăția vreunui "strămoș" al bardului. Știm numai că bacalul grec a lui Moruz Vodă, a cărui dugheană era în colțul casei de astăzi..., ulița mare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
descentralizarea administrativă, care ar aduce o mai mare libertate și autonomie locală: „Ar fi totuși o problemă. Comunicarea cetățenească cu satele, comunicarea candidaților cu satele, nu este posibilă. Pentru că de 50 de ani, țăranii au fost opriți să comunice cu orășenii, din punct de vedere politic.” Din acest motiv, N. Fleva considera că reforma electorală trebuie precedată de o reformă administrativă, de autonomie locală, de descentralizarea administrativă: „Numai introducând libertatea și autonomia locală la sat, comunicarea orașelor cu satele va fi
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
clipală, moartea își întinsesă aripile asupra marelui oraș. De multe ori slobozind unui soldat foaia la spital, se ducea la groapă. La început ocârmuirea, spre liniștea poporului, ascundea răul, dar răul îndoindu-se, însutindu-se, în puține zile, spaima apucă orășenii; începură oamenii a fugi ca în bejăniile tătărești; cei care rămâneau se înarmau și se strejuiau prin casele lor. Norodul rămase singur. Miliția, încă tânără, fu scoasă la Holboca și, ca să nu rămâie târgul fără pază, se rânduiră din cincisprezece
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
într-o scenă mare. în prima zi a festivalului, în cinci părți diferite ale orașului, pentru toți sorocenii, au cântat câteva dintre fanfarele invitate din toată republica. în următoarea zi, toți participanții au defilat pe străzile centrale ale orașului, incitând orășenii să-i urmeze, după care, pe Piața Libertății din centrul orașului, a urmat un recital al fanfarei prezidențiale, oaspetele festivalului. Interpreții nu numai că au cântat cele mai vestite compoziții în aranjament deosebit, dar au și dansat. Oaspete de onoare
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
20 de ani de modernizare accelerată. Un amic din Iași pe care l-am întâlnit puțin mai târziu lângă scena unde aveau loc slujbele religioase, un obișnuit al pelerinajelor, îmi spune că „la Iași, oamenii săraci sunt mai amestecați cu orășenii și cu cei veniți din toată țara, din cauza asta se văd mai puțin. Dar aici, la Suceava, ei vin în număr mare, și sunt singurii”. Oricum, eu nu-mi pot șterge de pe retină imaginea unei Românii sărace, paupere, prost îmbrăcate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]