55 matches
-
să îmbrățișeze luminismul, reformismul, monarhia luminată.[3] Particularitatea Ungariei și Transilvaniei consta într-o burghezie redusă numeric, comparativ cu Austria. La 1787, după conscripția iozefină, populația orășenească a Ungariei și Transilvaniei abia trecea de 6%. Din punct de vedere etnic orășenimea era alcătuită în mod covârșitor din germani.[ 4] În călătoriile sale prin Marele Principat al Transilvaniei împăratul Iosif al II-lea a fost mereu izbit de mizeria și ignoranta românilor: „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
a oamenilor săi, exilarea parlamentarilor radicaliști, arestarea conducătorilor acestora. Dar atunci când regele retrage parlamentului dreptul tradițional de a emite edicte, se declanșează o agitație generală in rândul parlamentelor din provincie, care încep lupta pentru combaterea absolutismului și, beneficiind de susținerea orășenimii sărace, declanșează răscoale la Rennes, Dijon, Toulouse, Pau și Grenoble. Un factor natural accentuează nemulțumirile: inundații și apoi secetă, duc la recolte slabe și, în consecință, prețul cerealelor crește nemăsurat. În aceste condiții, monarhul cedează, la 8 august 1788 hotărându
Casa de Bourbon () [Corola-website/Science/310436_a_311765]
-
5% baptiști ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 29.453 locuitori, dintre care 43,4% germani, 42,2% români, 8,8% maghiari, 1,6% cehi și slovaci, 1,4% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 50,5% romano-catolici, 39,7% ortodocși, 3,7% greco-catolici, 2,1% reformați, 1,7% mozaici, 1,6% luterani ș.a.
Județul Caraș (interbelic) () [Corola-website/Science/302096_a_303425]
-
II-lea. În jurul zilei de Crăciun a acelui an, Henric a preluat domnia pentru sine, l-a constrâns pe Ludovic să se supună, iar apoi s-a întors împotriva episcopului de Strasbourg. Nobilimea, nesatisfăcută de politicile sale de încurajare a orășenimii, l-au silit însă să emită în Worms la 1 mai 1231 "Statutum in favorem principum", în favoarea principilor și îndreptată împotriva orașelor, și ca urmare a plângerilor acestora Frederic al II-lea s-a întors împotriva fiului său — împăratul era
Henric al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/328644_a_329973]
-
39,3% maghiari, 32,7% români, 22,0% germani, 3,8% evrei ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina maghiara (42,2%), urmată de română (32,7%), germană (22,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,0% ortodocși, 22,3% romano-catolici, 22,0% lutherani, 13,9% reformați, 4,4% mozaici, 3,5% greco-catolici, 3,2% unitarieni ș.a.
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
era de 41.588 de locuitori, dintre care 39,8% bulgari, 24,1% turci, 15,4% români și aromâni, 6,9% țigani, 3,6% găgăuzi, 3,5% tătari, 2,1% greci, 2,1% armeni ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 62,1% ortodocși, 34,1% musulmani, 1,7% armeano-gregorieni, 1,0% mozaici ș.a.
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
0,2% greco-catolici ș.a. Populația urbană a județului era de 101.611 locuitori, dintre care 68,2% români, 19,1% evrei, 2,9% ruși, 2,9% greci, 2,1% maghiari, 1,2% germani, 0,5% armeni ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 73,9% ortodocși, 19,8% mozaici, 3,9% romano-catolici, 0,7% luterani, 0,5% reformați, 0,3% greco-catolici ș.a.
Județul Covurlui (interbelic) () [Corola-website/Science/301549_a_302878]
-
romano-catolici, 0,3% mozaici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 26.341 de locuitori, dintre care 90,4% români, 2,2% evrei, 2,0% maghiari, 1,7% țigani, 1,1% germani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 93,0% ortodocși, 2,4% romano-catolici, 2,4% mozaici, 0,7% reformați, 0,7% lutherani ș.a.
Județul Argeș (interbelic) () [Corola-website/Science/300787_a_302116]
-
în mediul urban predomina limba maghiară, vorbită de 61,2% din populație ca limbă maternă, urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6,2%). Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 32,6% reformați, 20,1% romano-catolici, 14,2% greco-catolici, 14,2% mozaici, 10% ortodocși, 5,9% lutherani, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 96,4% ortodocși, 1,3% romano-catolici, 0,8% mozaici ș.a.
Plasa Câlniștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330736_a_332065]
-
emendanda" ("O poprawie Rzeczypospolitej"), scrisă în latină, în anul 1551. Această operă este alcătuită din cinci cărți: În această lucrare, Modrzewski postulează ideea egalității în fața legii, susținând faptul că țăranii ar trebui să dețină pământul pe care îl lucrează, iar orășenimea ar trebui să aibă dreptul de a cumpăra pământ, precum și dreptul de a fi aleși pentru funcții publice (în acea perioadă, aceste drepturi le aparțineau doar nobililor). Cartea destinată Bisericii a fost considerată de către autoritatea bisericească drept una eretică. Din
Andrzej Frycz Modrzewski () [Corola-website/Science/328112_a_329441]
-
au apărut doar primele trei cărți. În domeniul politicii, Modrzewski a fost un om cu o gândire extrem de progresistă, uneori chiar utopică, privind din perspectiva contextului politic european de atunci. Modrzewski aduce în discuție ideea egalității tuturor claselor sociale (nobilime, orășenime și țărănime) în fața legii. A susținut ideea conform căreia statul trebuie să-i protejeze pe cei săraci, precum și ideea reformei învățământului. A militat pentru adoptarea unor legi mai aspre, inclusiv pedeapsa cu moartea, în ceea ce privește crima, sau chiar furtul. Se opunea
Andrzej Frycz Modrzewski () [Corola-website/Science/328112_a_329441]
-
4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 96,4% ortodocși, 1,3% romano-catolici, 0,8% mozaici ș.a.
Plasa Siliștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330737_a_332066]
-
ortodocși, 4,3% lutherani, 2,3% mozaici iar restul alte religii. În 1930 populația urbană a județului era de 17.909 locuitori, dintre care 50,5% români, 19,6% ruși, 17,5% evrei, 1,3% ucrainieni, 1,3% bulgari ș.a. Orășenimea era alcătuită din 76,5% ortodocși, 17,5% mozaici, 4,7% ortodocși pe stil vechi, 0,7% romano-catolici ș.a.
Județul Cahul (interbelic) () [Corola-website/Science/300791_a_302120]
-
comitate și orașe, respectiv dieceze. Concomitent au fost colonizați germani în cetatea Buda și în celelalte așezări cu statut urban (Cluj, Alba Regală, Alba Iulia, Veszprém, Pécs etc). Până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea marea majoritate a orășenimii din Regatul Ungariei era de etnie germană. În anul 1224 regele Andrei al II-lea a emis Diploma de Aur, prin care a acordat sașilor drepturi și privilegii în sudul și estul Transilvaniei, ceea ce a făcut ca pe lângă orășeni, meșteșugari
Germanii din Ungaria () [Corola-website/Science/332540_a_333869]
-
general venea din străinătate și, la 24 martie 1794 la Cracovia a proclamat o revoluție națională sub comanda sa. Kościuszko a eliberat și a înrolat în armata sa numeroși țărani, dar după lupte grele, și deși susținută puternic și de orășenimea de rând, insurecția s-a dovedit incapabilă de a genera colaborarea externă necesară pentru a primi ajutor. Ea a sfârșit suprimată de forțele Rusiei și Prusiei, Varșovia căzând în noiembrie. A treia și ultima împărțire a Uniunii a fost efectuată
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
înregistrată următoarea structură: 89,4% ortodocși, 9,2% mozaici, 0,7% romano-catolici ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 50.320 locuitori, dintre care 64,9% români, 31,3% evrei, 0,9% germani ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 64,5% ortodocși, 32,3% mozaici, 2,1% romano-catolici ș.a
Județul Botoșani (interbelic) () [Corola-website/Science/301547_a_302876]
-
județului era formată din 94,2% ortodocși, 3,6% mozaici, 1,6% romano-catolici ș.a. Populația urbană a județului era de 58.683 locuitori, dintre care 84,6% români, 10,9% evrei, 1,5% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 85,1% ortodocși, 11,1% mozaici, 2,2% romano-catolici ș.a.
Județul Putna (interbelic) () [Corola-website/Science/302177_a_303506]
-
poartă numele de Dârste, iar pe vremuri, în centrul Cetății se afla un târg al straielor. Produsul finit se folosea în scopuri proprii sau se vindea. Un alt material era "buboul", un postav țărănesc întrebuințat în păturile de jos ale orășenimii și la țară pentru confecționarea hainelor de iarnă. Acesta era singurul scutit de vamă în Țara Românească, în secolul XV. Pentru o "cergă" se pălăteau 2 bani, iar pentru "zeghe" (sau "pănură") unul. În 1748, i se permitea pivei din
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
48,4% români, 25,8% germani, 14,7% evrei, 8,3% maghiari. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba română (48,5%), urmată de germană (26,9%), idiș (13,9%), maghiară (9,0%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 38,7% greco-catolici, 23,8% lutherani, 14,9% mozaici, 10,4% ortodocși, 6,5% romano-catolici, 5,3% reformați ș.a.
Județul Năsăud (interbelic) () [Corola-website/Science/301432_a_302761]
-
înregistrată următoarea alcătuire, 99,3% ortodocși, 0,2% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2% români, 6,0% țigani, 1,3% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 97,4% ortodocși, 1,4% mozaici, 0,5% romano-catolici ș.a.
Plasa Dragoș Vodă, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334344_a_335673]
-
a relațiilor capitaliste în agricultură a avut loc în condițiile în care domeniile sau terenurile aflate în proprietate sau arendate, degrevate de obligațiile decurgând din dreptul feudal și stăpânite sau deținute de categorii sociale felurite, mai ales în nobilime mică, orășenime, burghezie, țărănime înstărită, interesate în exploatarea acestora în vederea obținerii unei producții destinată pieței, au început să fie lucrate pe scară largă de lucrători agricoli salariați. În funcție de evoluția acestui proces, geneza relațiilor capitaliste în agricultură a avut loc timpuriu și intens
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
loturilor unor gospodării mici și formarea unor ferme arendate cu suprafață mare, scurtarea termenului de arendare, astfel încât cuantumul arenzii să poată fi modificat în funcție de revoluția prețurilor și ami ales de creșterea prețurilor produselor agricole. Fermele aparțineau marii nobilimi, gentry, yeomanry, orășenime bogată sau burghezie, care le exploatau direct sau le arendau, prin intermediul mucnii lucrătorilor agricoli salariați, în vederea obținerii unor priduse agricole și animaliere destinate pieței.În provinciile nordice ale Țărilor de Jos, victoria revoluției și triumful reformei la sfârșitul sec. XVI
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
mijlocii. În țările în care feudalismul s-a păstrat puternic sau chiar s-a consolidat, că în Italia ,Franța, Germania, relațiile feudale au constituit principala piedică în calea dezvoltării capitaliste. Feudalismul încă a frânat formarea relațiilor capitaliste în agricultură, iar orășenimea și burghezia, care erau insuficient dezvoltate sau în declin și urmăreau să ocupe un loc privilegiat în cadrul societății feudale, au considerat achiziționarea de proprietăți funciare că un mijloc de a-și plasa capitalurile disponibile și de a realiza venituri sigure
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
un loc privilegiat în cadrul societății feudale, au considerat achiziționarea de proprietăți funciare că un mijloc de a-și plasa capitalurile disponibile și de a realiza venituri sigure prin rente seniorale și o cale spre vază socială și innobiliare. În Franța, orășenimea bogată și burghezia și-au intensificat în sec. XVI-XVII cumpărarea de proprietăți funciare, îndeosebi pentru a realiza venituri prin perceperea de censuri seniorale și arenzi pentru a obține titluri nobiliare. "Castele, feude și pământuri subanfeudale sunt stăpânite de seniori și
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]