325,543 matches
-
Pe urmă toți ne-am luat rolul în serios. Nora Iuga, decana de vîrstă a tuturor doamnelor poeziei românești, a făcut o succintă trecere în revistă a direcțiilor și formulelor de expresie pe care le abordează poezia românească de ultimă oră. Recitalul poetic a început cu vocea lui Teodor Dună, caldă, emoționată care a electrizat sala - observați că și stilul meu s-a schimbat -, citind în limba română poeme din volumul Trenul de treieșunu februarie, reluate în variantă germană de o
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
singură, cum mă simt de atîtea ori, de atîtea ori. Am venit pregătiți pentru această întîlnire. Și ea, chiar s-a produs. Într-o atmosferă de o normalitate profundă. Cînd s-a terminat concertul din prima seară, se apropia de ora unu din noapte. Nimeni nu se grăbea nicăieri. Nici la aplauze, nici după. Nimeni nu fugea spre niciunde. Rîuri de oameni normali se revărsau peste oraș, peste noapte. Oameni eleganți, care vorbeau elegant, într-o limbă elegantă. Care discutau normal
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
pur și simplu zilnic. Când sunt acasă, lucrez de la 11 dimineața la 6 seara, zi de zi, cu o singură pauză scurtă pentru un prânz frugal. Și când călătoresc lucrez. Și aici, în hotel, am lucrat azi de dimineață două ore și după masa de prânz o oră." Dar stări de spirit nu are? îl întreb. Melancolii, depresii, chefuri și lipse de chef... - ,Sigur că am. Dar nu știu cine a spus că e de ajuns să privești intens un obiect pentru ca el
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
lucrez de la 11 dimineața la 6 seara, zi de zi, cu o singură pauză scurtă pentru un prânz frugal. Și când călătoresc lucrez. Și aici, în hotel, am lucrat azi de dimineață două ore și după masa de prânz o oră." Dar stări de spirit nu are? îl întreb. Melancolii, depresii, chefuri și lipse de chef... - ,Sigur că am. Dar nu știu cine a spus că e de ajuns să privești intens un obiect pentru ca el să devină interesant. Însuși privitul foii de
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
dreptului modern îl formează, după cum postulează una din marile figuri ale lumii juridice, ,bunurile și persoanele", atunci împușcătura din vila din Primăverii e un perfect caz de analiză ,clinică". Descrise sumar, lucrurile arată în felul următor: un hoț pătrunde, la ora trei noaptea, într-o casă, cu intenția evidentă de a fura. Mai întâi se trezește din somn soția, apoi soțul. Acesta din urmă pune mâna pe pușca de vânătoare, îl urmărește pe hoț până în garaj și îl împușcă. Elemente secundare
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
căutarea prăzii. Din acest motiv, să nu fim mirați că destui români îl privesc pe Bogdan Iancu nu cu compasiunea acordată victimei, ci cu regretul că n-a reușit să-și ducă la bun sfârșit opera de artă începută la orele trei ale nopții. Așa că să nu-mi spuneți că toate acestea n-au nici o legătură cu semiexecuția din garajul familiei Iovan!
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
T.M., cufundat în scaunul pliant din grădină, răsfoia volumul lui Schopenhauer pe care nu-l mai deschisese de peste 40 de ani. A.K. fusese avizat, cum am menționat, că în pribegie scriitorul transplantase peste tot un ritual din junețe cu ore pentru masă, somn, lectură, corespondență, creație. Cineva din afară care ar fi știut cât de metodic aplica T.M. rețeta lui de disciplină ar fi fost tentat să pună la îndoială doza de emoție și sensibilitate investită în cazna scrisului. Totuși
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
am enervat-o pe nevastă-mea, Coryntina, și l-am speriat pe fiu-mi-o care, trezindu-se, imediat m-a somat să-i cumpăr bicicletă. Avea dreptate, fiindcă domnul ministru Vlădescu înainta cu cel puțin șaptezeci de noduri pe oră spre operatorul tv care filma spectacolul și, deci spre patria-mumă, cu toate accizele, impozitele și taxele după el... Îți spun drept că arăta înfricoșător și parcă clipocitul apei lacului se transformase într-un sinistru hohotit diavolesc și chiar domnul ministru
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
en perte d^identité". Cum este de înțeles aceste rânduri, câte sunt, rămân a fi o selecție care se ferește de a evalua, de a da note de excelență sau invers, la tot ce s-a spus în aproximativ 15 ore. în ziua a doua, chiar în săli diferite, în familia pe care încercam să o surprind sunt cercetătorii care revin la opera Oedipe. Unda preocupărilor este a fiecăruia dintre ei. ,Călătoria inițiatică" a eroului mitic până la crângul sacru (Despina Petecel
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
într-o călătorie particulară de plăcere va ține în seara aceasta o conferință publică la Teatrul D. Maria II... Această conferință va fi pentru mine prima probă a focului în Portugalia. Vechiul teatru este situat în Piața Rossio. Mult înainte de ora stabilită pentru începerea conferinței, localul era complet ocupat de un public care mi s-a părut cam surescitat. În fundalul scenei deschise se vedea o masă lungă împodobită cu flori. (Ah! Faimoasele, formalele, ultraplictisitoarele mese de la ceremoniile publice, la care
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
bărbați cu înfățișare respectabilă cereau liniște prin gesturi și cuvinte. Am zărit fața pe jumătate speriată, pe jumătate amuzată a soției mele. Tumultul a durat maximum două sau trei minute, dar minute de cutremur, din cele care ni se par ore. Până la urmă am ridicat brațele ca și cum aș fi cerut pace sau m-aș fi predat.. Treptat s-a făcut liniște. Am întrebat cu voce tare: ,Pot vorbi și eu?" Au izbucnit râsete în diferite părți ale sălii. ,Doamnelor și domnilor
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
să tai în carnea vie a guvernelor totalitare, scoțând la iveală degenerescențe, tumori și focare de infecție: minciuni, contradicții, violențe, acte arbitrare, corupție... La sfârșitul conferinței am invitat publicul să stabilească un dialog cu mine. Timp de peste o jumătate de oră am răspuns la întrebări dintre cele mai variate: evidente, inteligente, viclene, nevinovate sau politicește provocatoare... Am observat că unele persoane căutau să evite subiectele interzise de Cenzură. Dar cei care au condus spectacolul au fost bărbații și femeile care umpleau
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
în fața lumii și i se opune. Starea unui asemenea spirit este apostazia, iar sentimentul din care ea se naște este deznădejdea. Surprinzător este că Noica nu ajunsese la această idee pe calea livrescă a lecturii sau în urma meditației trăite în orele de singurătate. Așadar, nu o intuiție subtilă a cărei expresie seducătoare era ,sentimentul dezastrului" îi oferise ideea, ci constatarea rece că, în acea epocă, România trecea printr-o nenorocire fără precedent. În anul 1944, 38% din teritoriul țării se afla
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
n-am simțit nevoia unui frate, m-a ferit Dumnezeu, iar modelul nu ți-l alegi, el dă singur buzna în intimitatea ta dacă găsește fotoliul potrivit ți se instalează confortabil, fără să te întrebe dacă te culci la aceeași oră cu el și nici dacă îți place deodorantul lui. Cum să mai intereseze un corp poetic în care s-au stratificat fortuit reziduuri din Dostoievski, din Rimbaud, din Thomas Mann, din Kafka, din Faulkner, din Joyce, cînd lumea noului corp
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
mansardele închiriate, socializarea teribilistă în anturaj... Nu se întîmplă prea multe în acest roman care este, mai degrabă, unul de mediu și de atmosferă (de unde și scepticismul meu față de viitoarea ecranizare). Kiki și Alex nu prea merg la facultate, hoinăresc ore în șir pe străduțele vechi și pustii ale Lipscanilor, se înfundă în vreo bodegă retrasă unde bea și fumează, iau trenul cu destinații întîmplătoare sau, pur și simplu, petrec zile întregi în ,vizuina caldă a patului" dormind și lenevind sau
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
minunat că nu mai există cenzură, că scriem fiecare ce dorim, dar e mai puțin minunat că selecția condeierilor se face, am impresia, exclusiv pe baza capacității de a delira pe teme date. Să participi la o întâlnire de două ore cu Mario Vargas Llosa - în seria ,Conferințelor Microsoft" - și tot ce reții se referă la lucruri ce puteau fi scrise direct în redacție a intrat deja în uzul presei din România. Era firesc să se facă pasul următor: și anume
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
afară din sala de cinema, iată un contraexemplu: Marele Jaf Comunist, comis de Alexandru Solomon. Care se avântă pe foarte marile ecrane din mall-uri. Unii zic că bine face, alții, că ar merita dat pe postul național la o oră de maximă audiență. Eu zic că, în timp, cele două nu se exclud (poate fi dat la TV după ce părăsește cinematografele). Iar în privința vizionării lui în mall-uri, oricât de puțin mi-ar plăcea locul și conceptul său în sine
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
muzica românească de azi și de ieri și-a găsit locul firesc în suita manifestărilor festivaliere; au existat și exagerări fastidioase în acest sens, unul dintre concerte, găzduit în Studioul din str. Berthelot, a avut o durată de aproape cinci ore! Au revenit - după ani buni - pe afișele bucureștene de concert marile colective simfonice ale țării, orchestrele filarmonicilor din Cluj, Iași, Timișoara. Au fost prezenți și au fost cântați creatori din diaspora. Mă refer, spre exemplu, la maeștrii Aurel Stroe și
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
în ceruri, sfințească-se... Mă rog, să nu intrăm, totuși, în panică... Fila a șasea. Ce oameni nesocotiți sunt bucureștenii! Păi, e frumos și necesar să le atragă atenția însăși doamna prefect Mantale să nu mai facă pipi la primele ore ale dimineții, că se inundă Capitala? E, într-adevăr, o concluzie logic-științifică perfectă, mai ales fiind spusă și în fața camerelor de filmat. Așa le trebuie! Fiindcă de multă vreme în țara asta fiecare face pipi când vrea, fără să țină
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
binișor la fălci după această vară) n-a observat că a coborât între timp din copac spunând Ciao, Darwin... Fila a noua. Gata, domnul prim-ministru a luat taurul de coa(dă)rne spunând în seara zilei de 21 septembrie, ora 21.15, cu voce marțială: Nu mai vreau arestări sub formă de show și eliberări din lipsă de probe!" Era și timpul, fiindcă marii corupți sunt de multă vreme liniștiți pe la colibele lor, iar cu borfașii, găinarii sau șarlatanii de
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
-l recitim cu toții din cînd în cînd - e însăși mediocritatea noastră: , Dihotomia Ťideologicăť dintre păltinișeni și postmoderni e cu atît mai tristă cu cît, de fapt, miza ei e destul de mediocră. Nu sîntem o cultură mare, care să aibă la ora aceasta titani ai gîndirii și spirite creatoare triumfale, între care să merite să urmărești o polemică. Nu avem nici, în ordinea unei concepții mai adecvate vremii noastre, cine știe ce staruri culturale sau autori de best-sellers. Afară din ograda noastră sîntem niște
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
o posibilitate de a se fi schimbat ceva, mai ales în ceea ce privește observația dvs. că exista în 1995 un anumit gen de sechele naționaliste în România și o anumită discriminare a etniei romilor, să zicem... Mario Vargas Llosa: În 48 de ore de cînd sunt aici ar fi puțin hazardat să trag concluzii, după o ședere atît de scurtă. Dar am speranța că în acești zece ani instituțiile democrtice s-au consolidat și procesul de integrare în Europa a contribuit mult la
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
idee destul de clară asupra interpretului pe care îl ai în față. Astfel, când un program începe cu ,Variațiunile Diabelli" de Beethoven asta îți spune mult despre pianistul care îndrăznește să abordeze acest colos, un colos nu numai prin dimensiuni - o oră de cântat fără întrerupere - dar mai ales prin consistență. Editorul Anton Diabelli comandase unor compozitori importanți câte o variațiune pe o temă de vals compusă chiar de el, în vederea alcătuirii unui album. Beethoven a început cu una și nu s-
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
Ulici pe "externe", dar cu certitudine, meritul pentru cea de-a doua vizită a lui Llosa în România îi aparține lui Uricaru. Acesta a pregătit lucrurile cu atîta minuție, încît a reușit să preîntîmpine chiar și eventualele schimbări de ultimă oră de pe agenda unui scriitor atît de solicitat în întreaga lume, cum este Llosa. }in minte că anul trecut pe vremea asta, cînd s-a aflat că ediția următoare a premiului Ovidius îl va avea cîștigător pe celebrul peruan, au existat
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
umplutura din spatele cărnii", ,în spatele a o sută de pleoape mai verzi decât fierea/ ochiul cel limpede făcând primele mișcări. scormonind./ cu multă răceală trecând prin nesfârșitele încăperi ale capului"... În ,bunele dimineți", personajul se contemplă în luciul unei cești, la ora cafelei sau a ceaiului burghez, surprinzându-se în plină și ireversibilă metamorfoză. Înlăuntrul e prepoziția predilectă, legând sintactic și semantic trupul de o prezență străină, kafkiană, o monstruozitate fără nume și chip, tocmai pentru că poate lua orice chip și nume
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]