123 matches
-
pseudotautologii precum "lumea de pe lume" sau aparente nonsensuri ca "țipa șarpele în gura broaștei de secetă". E clar că imaginea ultimă nu trebuie văzută infantil, ca un șarpe în gura broaștei, ci trebuie prelucrată mental: e disperarea lighioanei de a orăcăi, pentru că altfel nu are nici o șansă de a se face auzită în lipsa unui grai propriu. Aceste configurări criptice ne amintesc desenele lui Saint - Exupéry din Micul prinț, unde ceea ce pare o simplă pălărie este, în fapt, un șarpe boa care
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
e cald înăuntru. Mă apropii de geam. Ce lumină. Stranie. Luna este aproape plină. Și își revarsă lumina peste capul meu. Luna are mască. Închid ochii. Îi deschid. Luna rîde. Închid ochii. Îi deschid. Luna plînge. Trenul meu țipă. Broaștele orăcăie prin ape. Începe potopul. "...Și-așa plecai eu... pe-al mării sterp întins."
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
martor al atâtor întâmplări petrecute în spațiul vechii așezări a Bibeștilor. Exceptând figura clară, figura lăuntric iluminată a lui Vinea, peisajul sumbru de pe malul lacului, înnegurat oarecum, pare, cum zicea Titus Popovici... inconștiu,... pe când ne plimbam împreună pe lacul vara orăcăind de broaște, iarna înghețat tun, cu gheața pârâind sub noi în timp ce ne făceam cele mai teribile confidențe. * La Mogoșoaia, scriitori mai deloc. Casa se umplea de ei, de obicei vara, pe călduri, ori iarna cu zăpezile ei bucolice, mai cu
Ion Vinea la Mogoșoaia (12 aprilie 1963) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11725_a_13050]
-
ceasuri de blegeală și cu luciditatea coborîndu-ne vertiginos către zero, că a noastră îi cea mai falnică și cea mai aproape de Dumnezeu. De broasca fabulistului ce să mai grăim! Pentru ea, soarele răsare și apune la extremitățile bălții în care orăcăie dînsa de dimineața pînă seara, cam cît visează Emil Brumaru la șoldurile astrologiței Tamara". Nu putem a nu ne aminti de Creangă. Cu atît mai vîrtos cu cît genialoidul humuleșan a fost interpretat de G. Călinescu prin prisma unei erudiții
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
celelalte broaște de orice fel, broasca noastră râioasă nu hibernează, nu doarme zi, noapte, vară, iarnă. Dorința/râvna de a ajunge sus, cât mai sus, pe ultima cracă, o ține trează mereu. Mai că nici nu se vede mâncând, doar orăcăie: îndemnuri și povețe, fie ele oricât de proaste, blesteme și ocări, amenințări și pedepse, câte și mai câte... planuri de perspectivă. Când mănâncă totuși, înfulecă pe nemestecate din blidul altora, pe furate, folosindu-se mai ales de alți orăcăitori ce
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
mai departe, Kurt și Irene aveau doi cai, câteva găini și rațe. Dar caii nu nechezau, găinile nu cotcodăceau, rațele nu măcăiau. în marginea satului erau două lacuri. Se duse seara pe malul lor, să asculte broaștele. Dar broaștele nu orăcăiau. Iar greierii nu țârâiau, deși era mijlocul verii. în dimineața următoare se trezi devreme, odată cu răsăritul soarelui. Deschise larg ferestrele și ascultă. în țara din care plecase păsărelele salutau răsăritul cu ciripitul lor gălăgios. Aici însă ascultă îndelung și, într-
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
un târziu, desluși un ușor gungurit dintr-un cuib de rândunele care-și făcuseră cuib sub acoperișul magaziei. Aici și păsările ciripeau puțin, încet și calm. Până la urmă plecă într-o țară în care păsărelele încă mai ciripeau, broaștele mai orăcăiau, greierii mai țârâiau. Dar câinii împărțeau cu stăpânii casa și masa, iar celelalte animale trăiau în mari colectivități igienice și insonore. Tăcerea începu să-l împresoare și aici. Deși... Deși, noaptea, când toate obloanele se închideau, pleca să se plimbe
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
ia pe-ndelete printre coline, nori de ploaie umbră de umbră alungîndu-se, liniștea între castani pînă la încremenirea memoriei. așează cu grijă patru cartofi în jar, coliba descrescînd în lumina focului, țipătul bufniței. se întinde. pisica toarce culcată peste picioarele ostenite. Orăcăit de broaște. întuneric înalt. Risipiri oricît te-ai dărui, rămîne un însemn de tristețe, căci ce poate salva rostirea în fața secolelor rămase în urmă din glasul omului plecat să picteze prin insulele sudului ...încotro ne îndreptăm... și-n fața ta
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
alama lustruiți și lucioși, cu mustățile țepene și răsucite, unse cu ceară ca să nu se zbârlească, suflau holbați în alămuri. Trompete, tromboane, trâmbițe, cornete, corni, bombardoane și alte țevi și pâlnii de alama străluceau că soarele de toamnă, si țipau orăcăiau, bubuiau, sub baghetă căpitanului Doppelreiter, voinic, mustăcios, încorsetat, cu părul tuns perie, cu pieptul bombat, cu fireturi, eghileți, leduncă aurita, cizme de lac și epoleți în care atârnau omizi de aur." La vederea "nevinovaților" copii care sug din lamai strâmbându
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
un Căutător: Pușcăriașul Lumii - fără vorbitor! BALADA MONȘTRILOR pitici cumpliți în stranii hore n-au cer sub ei nici aurore : geroase pete-n sânge greu îndrăgostiți de proști mereu se-nverșunează spre neant prin nopți li-e dumnezeu doar Kant orăcăie spre respirații din hâduri iscă inundații aș vrea strigând să mă trezesc: nu fac decât să-nveselesc gloata de monștri amatori ningând fulgi de aligatori proptiți în uși de lumi dezbine zgâiesc spre mine noi urine: m-au arestat în
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
mai mare va fi ajutorul dezinteresat pe care-l acordați celor nevoiași, cu atât mai pozitive vor fi schimbările din viața voastră". - Așa e! se înduioșă ea și începu s-o mângâie pe Kîsenka, strânsă ghem. Kîsia torcea fericită. Televizorul orăcăia și totul a fost bine până când Uliana Vladimirovna a dat brusc în ziar peste o informație care o ului și anume că în Rusia, în sfârșit, s-au acceptat pentru unele produse alimentare oarecari modificări genetice în culturile agricole. Un
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
ceilalți însemnați venind din Odessos, intrați în panteonul elenistic sub numele de Megastheos... * Umblu singur pe malul pustiu al lacului Sinoe. Calc pe nisipul plajei, alb-alb... Ca și cum ar fi așteptat sosirea mea și m-ar fi salutat, broaștele încep să orăcăie. Pe urmă, țânțarii, câte un greere, zborul cu țipete stridente ale pescărușilor, lăcustele țistuind... fel de fel de voci intră în corul general. Mă împiedec de ceva și mă opresc, gata să cad. Ca la un semnal, ce credeam eu
Delta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8187_a_9512]
-
a întrebat fericit: Ei, este că ai simțit o căldură în dreptul ficatului? Nu stau io prea bine cu anatomia. În copilărie, aveam un vecin antipatic și, când ne băteam, îi frigeam una în burtă la care acesta se pornea să orăcăie și să se zvârcolească ținându-se cu mâinile de pântece, bă, tu știi ce am io aicea? Rinichii! Tac’su’ era doctor, de unde rezulta competența puștiului. Mă rog, ăla era un țâști-bâști, dar oricât de gravă ar fi ignoranța mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
silabisim și chiar să formulăm o frază Întreagă, pe diferite tonalități, când mai joase, când mai Înalte: -Ma-mă! Mamă! Unde ești?!” Vreau să fac pipi! Mi-e foame! vreau ceva de mâncare! Și fiecare pe limba lui a Început să orăcăie că-ți venea s-o iei la sănătoasa fără să te uiți În urmă. -Paștele mamii voastre! Gura! Unde-i mumă-ta?! Femeie ! Unde ești? striga tata cu o voce de clopot dogit, de la atâta băutură. Fă-i să tacă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
are și gropița-n bărbie ca tat-su, m-a desfășat s-arate că-s dotat de mic, a pus mesele cap la cap, a cinstit pe toată lumea, au cântat și m-a uitat acolo, de m-au găsit bucătăresele orăcăind pe-un scaun... Acu’ l-au regulat pe directorul de la Mătase, nomenclaturist țeapăn, nu? Iar el e-atât de tont, încât nu s-a băgat la nici un partid, a ținut-o pe-a lui... „Bă, comunizmu’ n-a fost așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de asemenea, pe care avea s-o lase În urma lui În ziua În care avea să moară, dar chiar și așa, era convins că urma să aibă curajul de a-l arunca În hău chiar Înainte de a fi Început să orăcăie, dacă ajungea la concluzia că fusese zămislit un al doilea Oberlus. Petrecuse multă vreme gîndindu-se la asta, ba chiar veni o clipă În care - Înaintea incidentului cu vaporul englez - nutri speranța că poate copilul ar fi reușit să trăiască pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pe mal îngândurată și privesc valurile înspumate ale Dunării. Apele șușotesc, lovindu-se de mal, atingând uneori vârfurile îndoite ale sălciilor plângătoare. În depărtare, se vede o barcă din care doi bătrâni pescari aruncă sistematic undițele. Pe un nufăr galben, orăcăie o broască. În apă, berzele și pelicanii ciugulesc grăbite peștișori. Soarele se înalță ca un disc de aur, iar un alt soare strâmb apare în mijlocul apei. Dunărea neostenită curge mereu șușotind. Câte a văzut Dunărea, Doamne, și câte mai știe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
depărtează de gard, țîfnos. M-am întors la imaginea celor doi adolescenți curați și goi, pe margine de lac, sub cerul ca un lac. Lac albastru. Odată, am încercat să ațipesc în inima iazului, plutind pe spate și ascultînd broscoii orăcăind cu accent britanic, așa cum numai pe iazul Dorobanț au. Înotam, fără s-o știu, fără s-o vreau în "cutia ochilor", cum și spune Poetul. Tristan Tzara. În cutia de culori a lui Rusalin. Era într-un iunie uluitor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
am luat noi de la leagăn?! Știi câte nopți n-ai dormit, câte nopți ai avut coșmaruri și ai plâns... și asta din cauza violențelor pe care leai văzut între ei... Câte nopți te-a legănat tata, în rând cu mine, că orăcăiai cu disperare! Ce-ți mai cânta Liviu, cu vocea lui cea spartă, și eu îl ironizam, nu vezi că mai rău sperii copilul, cu vocea ta?! Dar tati avea o teorie: dacă o țin în brațe poate înțelege că e
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
vreau să fiu ajutat, înțeles, ascultat... ezitând / între ură și admirație, schimbând sila de sine / în dragoste - uite, când gândurile se împrăștie ca o / casă / din vis / tulbure poemul iese de sub bolovani trăgând după el / perdele / de lintiță și mătase, orăcăie./ Passons..." Timpul, ca temă poetică foarte răspândită în literatură, este și pentru Marius Oprea un generator de tensiune lirică. Și se poate ca întreaga nostalgie care își aruncă nuanțele fumurii asupra poeziei lui Oprea să pornească din acel sentiment sufocant
America nu crede în lacrimi by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7089_a_8414]
-
moarte violentă și rapidă. 3. Broasca-bou - Namibia Broasca-bou din Namibia este o delicatesă în Africa, însă broasca nu poate fi consumată oricând. În general, oamenii sunt sfătuiți să consume broaștele „după a treia ploaie” sau după ce ele au început să orăcăie și să se împerecheze. Cei care nu respectă acest lucru se confruntă cu insuficiență renală, problemă medicală pe care localnicii o numesc Oshiketakata. 4. San nak ji - Korea San nak ji (pui de caracatiță crud) nu se prepară greu: se
Top cele mai periculoase alimente din lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64055_a_65380]
-
Când trecură de gruieț, stolnicul Constandin văzu înainte satul, unul din satele moșiei sale, cel mai apropiat de mlaștina pe care odată vroise s-o asaneze și unde acum, când văzduhul se limpezise după ploaie cu o nefirească tihnire, broaștele orăcăiau, cuprinse parcă de răzvrătire. Apele ploii săpaseră făgașe adânci, au crestat ulița cu brazde, surpaseră poduri, intraseră prin curți și le zbârciseră cu șuvoaiele lor neîmpotrivite. De vale, unde apele s-au scurs mai cu sârg și s-au adunat
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
unii pe acolo, pe la sediul BOOM, și or să vadă că nu avem TV și precis nu ne lasă așa, mai ales că vor fi impresionați că nu ne-am isterizat. Cred că se vor mira mult că nu am orăcăit că e revelionul, apoi se vor emoționa și or să vină. Plus că oricum e posibil să își revină de la sine... Aoleu! Oare acum, că am făcut reclamație, o fi făcut operatoarea aia ceva de nu mai are nici cum
Cum era s-o omoare de inimă BOOM pe Frusina by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19038_a_20363]
-
întrezărească. - Nici azi nu se dă salariul, îl anunță rânjind doamna Palade peste două săptămâni, în biroul ei. - Înțeleg, zise Abdulah, cu fața suptă de foame. Și totuși, nu credeți că... Deodată, un zgomot necunoscut îl opri brusc. Părea că orăcăise o broască și în același timp se bășise un urs. Intrigați, Abdulah și doamna Palade se uitară în toate părțile, încercând să vadă cum și de unde vine sunetul. În clipa în care se auzi din nou, însă, Abdulah fugi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Și îți fac halai ... 18 august 2001. Acestea au fost știrile expres. Se mai zice că vor fi mărite pensiile cu patru virgulă cinci la sută, sau cu patru virgulă unu la sută - după un post de radio independent. Broaștele orăcăie în apă, da' madam Jorjet e la fîn, cu dom' colonel, care dă cu grebla. “Ia te uită, fă!” răcnește el, uitîndu-se cu un singur ochi, cu ăla pe care-l mai are, sau cu celălalt, pe care i l-
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]